Page 60 - 1959-06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. HQ6
¦r^r^ssssKwa*

Lucrările Conferinţei

de la Geneva

GENEVA' Trimisul special sub semnul întrebării perspecti­

Agerpres, G. Răducanu, transmi­ vele unei discuţii care încă nici

te: Impasul în care se ailă con- nu s-a angajat în jurul unui do­

' ferinţa din cauza atitudinii de cument ale cărui detalii nu au

pînă acum a delegaţilor occi­ fost şi nu vor fi încă date pu­
dentali, care după aproape 6 săp­ blicităţii, recunoscîndu-sc impli­

tămâni de discuţii au refuzat să cit posibilitatea îmbunătăţirii lui

s.e mişte din punctul iniţial, în "viitoare. Dezbaterile Intîlnlrea dintre conducătorii P. C. U. S. V ia ţa lui M anolis G le z o s
ciuda tutaror propunerilor şi Răspunsul este dat de presa în pericol !

concesiilor sovietice, mărginin- occidentală de miercuri. Inspi- din Camera şi ai guvernului sovietic cu delegaţia de ATENA 18 (Agerpres). — Re- şi au cerut lui Temelis să împie­
du-se să-şi afirme sus şi tare rîndu-se din cuvintele purtătoru­ Comunelor partid şi guvernamentală aR.D. Germane ferindu-se la informaţii provenite
„drepturile“ de ocupaţie asupra lui de cuvînt american, care spu­ din cercuri guvernamentale, zia­ dice transferarea procesului tui
Berlinului occidental, a pus pe nea marţi seara că acest docu­ rul „Avghi“ anunţă că se preve­ Glezos tribunalului militar, îna-
de ca în cnrînd Manolis Glezos intîndu-1 unui tribunal civil în­
miniştrii occidentali în faţa res­ ment nu conţine „nimic nou, dar LONDRA 18 (Agerpres). — MOSCOVA 18 (Agerpres). Din partea Uniunii Sovietice să fie judecat de un tribunaf mi­ trucît acuzaţia adusă lui Glezos
strînge laolaltă diverse sugestii litar în şedinţă secretă pe baza este de competenţa acestuia din
ponsabilităţii eşecului unor tra­ occidentale în prohlema Berlinu­ La 17 iunie deputaţii laburişti — TASS a n u n ţă : In dimineaţa la întîlnire au participat N. S. legii 375, sub acuzaţia de „spio­ urmă.
tative,, devenite din această cau­ lui, îndeosebi cele cuprinse în clin parlament au ridicat în Ca­ zilei de 18 iunie a avut loc la naj“. După cum se ştie, în acest
ză sterile. Recunoscînd această ultimul discurs al lui Lloyd“, mera Comunelor problema trans­ Kremlin cca de-a două întâlnire Tîruşciov, A. I. Kiricenko, F. R. caz Glezos este ameninţat cu Protestînd împotriva pregătirii
situaţie, ziarul „La Suisse“ scria numeroase ziare de dimineaţă ferării posibile din Franţa în împuşcarea. în secret a răfuielii cu Glezos,
miercuri că „firul de care se mai îl prezintă ca „o ultimă încerca­ Anglia a bombardierelor ameri­ a conducătorilor Partidului Co­ Kozlov, 'A. I. Mikoian, A. N. ziarul „Avghi“ scrie că acţiunile
agaţă ultima şansa de succes a re“, „un plan final“, „o ultimă cane dotate cu arma nucleară. In legătură cu aceste informa­
conferinţei este destul de subţi­ ofertă occidentală“. Asemenea Informaţiile referitoare la aceas­ munist al Uniunii Sovietice şi Kosîghin. ţii, relatează ziarul, Ifiu şi Evan- autorităţilor din Grecia, care pun
re“, atît timp, cît occidentalii formule ascund cu stîngăcie o ta au provocat o mare nelinişte ghelidis, membri ai comitetului Ia cale trimiterea lui Glezos în
răspund mereu : „Cunoaşteţi po­ încercare de presiune, un ton ul­ în rîndul poporului englez. ai guvernului sovietic cu dele7 Din partea R. D. Germane au administrativ al Partidului Uni­ faţa unui tribunal militar, „în­
ziţia. Ea nu s-a schimbat de­ gaţia de partid şi guvernamen­ unea democrată de stînga
Răspunzînd la întrebarea pri­ tală a Republicii Democrate Ger­ participat Walter Ulbricht, Otto (E.D.A.) J-au vizitat pe minis­ calcă legalitatea şi constituţia“.
trul adjunct al Apărării, Temelis, Ziarul menţionează că acuzaţia
mane, care s-a întors la Mos­ Grotewohl şi ceilalţi membri ai care, după ce s-a consultat cu de „spionaj“ adusă lui Glezos a
cova după o călătorie prin U- delegaţiei de partid şi guverna­ reprezentanţii justiţiei militare, fost infirmată atît de jurişti greci
le-a declarat că procesul lui Gle­ cît şi de jurişti din alte ţări, iar
loc“. timativ la adresa delegaţiei so­ vind eventuala transferare a u- niunea Sovietică. mentale a R.D. Germane. zos a fost fixat pentru luna iu­ legea 375 pe baza căreia se în­
lie, şi Ie-a dat de înţeles că el cearcă judecarea lui Glezos a
întrevederea de marţi după- vietice, deşi sînt bine cunoscute nităţilor aviaţiei americane în va avea Ioc „mai mult decît fost reprobată de opinia publică
amiază dintre Ghristian Herter efectele pe care le pot avea ase­ Angiia, Ormsby Gore, ministrul probabil la tribunalul militar“. greacă. „Eliberarea lui Manolis
şi A. A. Gromîko a pus din nou menea manevre. în acelaşi timp, de stat pentru afacerile exter­ Glezos este cerută de întreaga
pe delegaţii occidentali în faţa unele ziare încearcă să prezinte ne. a declarat că „generalul S esiunea C onsiliului guvernatorilor Delegaţii E.D.A. au protestat omenire progresistă şi constituie
împotriva hotărîrii autorităţilor o premisă pentru restabilirea le­
hotărîrii delegaţiei sovietice de noul document occidental ca „o Norstad mai examinează încă ai Agenţiei internationale pentru energia atomică gilor democratice şi respectarea
a' nu participa la semnarea vre­ suită logică a numeroaselor pro­ această problemă“. Totodată el constituţiei".
unui act care ar permanentiza puneri anterioare“. Or, se ştie a adăugat că „transferarea a- V1ENA 18 (Agerpres). — La control şi inspecţie asupra aju­
ocupaţia militară de mult ana­ că numai lipsa totală a orică­ vioanelor se face în interesul Viena şi-a început lucrările se­
cronică a ,Berlinului occidental, rei propuneri constructive din N.A.T.O.“, şi că guvernul en­ siunea Consiliului guvernatori­ torului acordat de agenţie dife­
şi. în acelaşi timp în faţa dorin­ partea delegaţilor occidentali a glez „trebuie să accepte cererea ritelor ţări în domeniul folosi­
ţei delegaţiei sovietice de a ac- . produs actualele dificultăţi prin lui (Norstad — N.R.) în legă­ lor, organul conducător al A- rii energiei atomice în scopuri
cepta orice propunere rezonabilă. care trece conferinţa. Mai mult tură cu staţionarea avioanelor genţiei internaţionale pentru e- paşnice. Scopul acestei propu­
Reuniţi marţi seara într-o întîi- dectî atît, aceştia s-au grăbit în Anglia“, nergia' atomică. La lucrările se­ neri este de a pune sub controlul
nfre separată, miniştrii occiden­ chiar să părăsească pe drum şi siunii participă reprezentanţi monopolurilor occidentale indus­
tali au reexaminat situaţia: Este unele prevederi cuprinse în „pa­ Problema staţionării bombar­ din 23 de ţări între care Uniu­ tria atomică naţională în dez­
chetul“ iniţial, de îndată ce de­ dierelor'în Anglia, a declarat nea Sovietică, S.U.A., Anglia, voltare din ţările care primesc
desigur prematur să se afirme că legaţia sovietică se arăta gata fruntaşul laburist Bevan, nu Franţa, India, Polonia, Romî- ajutor prin intermediul agenţi­ Ieşiri provocatoare
în ceasul al 12-lea delegaţii oc­ este numai de competenţa co­ nia, R.A.U., Indonezia, Japonia. ei. Iniţiatorul acestei propuneri
cidentali ar fi căzut de acord a- să le discute. Cu toate acestea, mandamentului militar, întrucît este delegaţia S.U.A. ale revanşarzilor vest-germani
supra necesităţii de a scoate con­ arată observatorii bine informaţi, ea are o mare importanţă po­ Consiliul va discuta bugetul
ferinţa din impas. Unele ziare conferinţa va putea înainta, dacă litică. şi programul de activitate al In cursul actualei seSÎiînl Con­
ca „Daily Telegraph“ afirmau ceea ce reprezintă astăzi, într-o Agenţiei internaţionale pentru siliul trebuie ca în conformita­ BERLIN 18 (Agerpres). — ţări socialiste. Participanţii la
anumită măsură, o primă tenta­ ÎN T ÎLN IR E energia atomică pe anul 1.960 te cu statutul agenţiei să nu­ Activitatea organizaţiilor revan­ mitingul de la Butsbach, orga­
însă miercuri că „punctul de ve­ tivă occidentală de tratative, se mească reprezentanţi a 13 state şarde din Germania occidenta­ nizat de aşa-numita „Ligă a
dere britanic a câştigat teren şi în noul Consiliu al guvernato­ lă, care se bucură de sprijinul expulzaţilor“, au formulat re­
va dovedi ulterior a fi expresia precum şi o serie de alte pro rilor. deplin al guvernului de la vendicări teritoriale neruşinate
pledau pentru continuarea discu­ dorinţei unei discuţii construc­ Â. A. Gromîko — bleme, între care raportul a nu Bonn, se intensifică pe zi ce faţă de (iehoslovacia. In rezolu­
ţiilor şi ă ideii că trebuie făcuţi tive şi nu va ascunde sub nici L. Boiz a! al Organizaţiei Naţiunilor U MANIFESTAŢIE trece. După cu m , transmite a- ţia adoptată aceste revendicări
noi - paşi în încercarea de a în­ o formă intenţia de a impune un nite asupra activităţii agenţiei genţia ADN, manifestările re­ sînt calificate ca un „drept sa­
tâmpina poziţia Rusiei“, iar „Ga- dictat Dacă, într-adevăr, aşa GENEVA 18 (Agerpres). măsurile de pregătire a sesiuni în capitala Hondurasului vanşarde de la Köln, Bochum, cru“. La Ulda, revanşarzii au
zette de Lausanne“ atrage aten­ cum scrie „Tribune de Geneve“, TASS anunţă : In seara zilei de din septembrie a conferinţei ge Kiel, Essen, Gelsenk’irchen, proferat ameninţări la adresa
ţia; că „imobilitatea poziţiei oc­ „marea preocupare actuală a mi­ 18 iunie, A. A. Gromîko. minis­ împotriva comisiei Wolfsburg şi din alte oraşe ale tuturor oamenilor politici şi
cidentali nu mai poate conti­ R., F. Germape au- fost urmate fruntaşilor vieţii publice din
niştrilor occidentali este dc a e- trul Afacerilor Externe al nerale, cererile Indoneziei, Tai O. A. S. zilele acestea de noi adunări R. F. Germană caro. se pronunţă
nua“. ale organizaţiilor revanşarde la împotriva planurilor agresive
vîta ca sfîrşitul conferinţei să U.R.S.S., s-a întîlnit cu dr. Lot­ landei şi Republicii. Arabe Unite TEGU6IGALPA 18 (Ager­ Butsbach, Ulde şi Giessen. La ale militariştilor şi revanşarzi­
In seara zilei de marţi, Iakov consacre impasul“, întâlnirea ce­ har Bolz, minstrul Afacerilor de a li se acorda ajutor tehnic pres)! — ‘Comisia G.A.S. — Or­ aceste adunări şi mitinguri ale lor. La congresul organizaţiei
Malik, ambasadorul Uniunii So­ lor patru miniştri de Externe ar Externe al R.D. Germane. In ganizaţia Statelor Americane revanşarzilor au fost rostite din landul Hessen al „Ligii ex­
vietice la Londra, l-a primit pe putea face să progreseze discu­ cadrul acestei întâlniri au con­ Totodată, directorul general — care a sosit vde la Washing­ discursuri şi au fost adoptate pulzaţilor“ Waller, preşedintele
Antony Rumbold, secretar de ţiile îp spiritul de copcili.ere pe tinuat consultările pe marginea al ag_enţ.iei a preMzenutat nspre e ton la Tegticigalpa, capitala rezoluţii care abundă în ieşiri acestei organizaţii, a cerut
stâtvadjuncţ al Ministerului dc Hondurasului, pentru a face provocatoare şi ostile împotriva „drepturi necondiţionate“ asupra
Externe britanic, în legătură cu care l-a manifestat dc la înce­ problemelor legate de lucrările. I xaminare Consjiiutiii propune- „investigaţii" în legătură cu Uniunii Sovietice şi a celorlalte regiunilor vestice ale Poloniei.
şedinţa neoficială de miercuri a conferinlei de la Geneva. j rea de a se crea un sistem dp răscoala din Nicaragua, a fost
celor patru miniştri de la sediul put delegaţia sovietică. obiectul unei manifestaţii ostile.
delegaţiei engleze. Unii observa­ Hotelul în care se aflau mem­
tori informaţi semnalează că a- Iniîlnirea neoficială de miercuri brii comisiei a fost supus unui
ceâ-stă.vizită a prilejuit, între al­ adevărat bombardament cu ouă
tele, prezentarea unui document după-amiază de la sediul dele­ Guvernul britanic se opune convocării şi tomate din partea manifestan­
îtV5 puncte, pregătit de delegaţii gaţiei engleze a durat numai ţilor care purtau pancarte cu
occidentali şi cuprinzînd o serie inscripţia „O.A.S. — cară-te
de , „noi puncte de vedere“ în jumătate de oră. După cum s-a Comisiei internaţionale acasă“. SIA4BÄTA 20 IUNIE 1959
problema Berlinului occidental. afla/ A. A. Gromîko a făcut o
Deşi conţinutul acestui docu­ După cum se ştie, • comisia Spectacole cinematografice
ment este încă necunoscut, pre­ serie de observaţii perliminare a- de supraveghere şi control din Laos O.A.S. este o creaţie a State­
sa occidentală a pus în circula­ lor Unite şi are menirea de a
ţie diferite speculaţii şi a emis supra documentului occidental, interveni făţiş în Nicaragua îm­
noi ’ pronosticuri, 1unele, „sum­
bre“, asupra soartei conferinţei. rezervîndu-şi dreptul de a reveni LONDRA 18 (Agerpres) La dinea guvernului englez faţă de DEVA: Mingeai ALBA IULIA: cuţi în furtună; SIMERIA: Născuţi în
Cercurile din preajma conferim Lumini verzi- Căi greşite', BRAD: furtună; LONEA: Fala cu ch itară)
ulterior. întrebat asupra conţi­ 17 iunie laburistul Wardey a propunerile privitoare ia convo­ Dezertorul l I1AŢEG: Omul meu PAROŞENI: Alo ?... Aţi greşit numă­
drag ; HUNEDOARA: Marele cetăţean; rul; BARU MARE: Duelul; TEFUŞ:
nutului discuţiilor şi caracteru­ făcut o interpelare în Camera carea acestei comisii. Ministrul IL1A : Rita ; ORAŞT1E : Pe răspun­ Gârneţul de partid; ZLATNA: Idiotul)
derea mea; Prima zi) SEBEŞ: Vraja GALAN : Viaţa nu ia rtă ; APOL.Dti
lui documentului occidental, Comunelor îri legătură cu acţi­ de stat pentru problemele Exter­ dragostei; PETROŞANI: Dorinţaj Năs-' DE SU S: Pescarii din Arai.

purtătorul de cuvînt al delegaţiei unile pc care intenţionează să ne Ormsby Gore a declarat că

engleze a contestat miercuri sca­ le întreprindă ministrul Aface­ guvernul englez nu se conside­

ra conţinutul ultimativ al aces­ rilor Externe al Angliei ca li­ ră obligat să întreprindă vreo A O !1 O
tui document, afirmat de unii co­ nul dintre cei doi preşedinţi ai acţiune şi nu consideră că co­
mentatori, spunînd că „documen- , Conferinţei de la Geneva în le­ misia internaţională de supra­
tul occidental este conceput ca gătură cit activitatea Comisiei
ţei se întreabă, pe bună drep­ o bază de discuţii şi tratativele internaţionale de supraveghere veghere şi control din Laos tre­ potriva intereselor poporului ni-
Programul I: 7,30 Muzică uşoară j 9,30 File din istoria luptelor pentru li-

tate, ce rost ar avea să se pună continuă“. şi control din Laos şi cu atitu­ buie să fie convocată din nou. caraguaiez. 8,30 Muzică) 9,00 Muzică din film e; bertate şi dreptate ale poporului nos­

tru; 11,03 Muzică sovietică de estra­

DESPRE ESENŢA ARTEI ABSTRACTE ţări din lume pe baza mişcări.-. etică au existat curentele "de dă; 12,30 Muzică populară oltenească;
lor populare de eliberare, pe „stingă" ale ariei printre care I.3,05 Concert de p rîn z; 14,00 Pro­
baza luptei pentru pace, m iş­ şi ale celei abstracte, şi in trea­ gram muzical dedicat fruntaşilor în
carea pentru socialism şi unde căt fie spus, „clasicii" artei producţie) 14,30 Apărătorii vieţii noi
abstracte sînt tocmai pictorii — emisiune de cînteccj 15,10 Mozaic
Unele publicaţii străine fac iul solitudinii nemărginite a o- Tocmai în felul acesta, oricit în înţelegerea frumosului şi în in fiecare an apar tot mai multe ruşi din perioada prerevoluţio- muzical; 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,25
narti care au descoperit pentru Din cîntecele şi dansurile popoarelor;
propagandă în favoarea artei mului în societatea burgheză, ar părea de curios, acţionează şi. concepţia despre frumos ? opere talentate de acest fel, că­ prima dată domeniul artei, abs­ 18,00 Roza vînturilor; 19,05 Program
pentru iubitorii dc romanţe; 20,20 Noap­
abstracte, hand intr-un fel sau unde omul omului îi este lup, artistul-abstracţionist convins că — Arta ăntică considera că rora le aparţine viitorul. tracte. te bună, copii; 20,40 Muzică dc dans;
Artiştii plastici, sovietici nu 22,30 La sfîrşit de săptămână, cîntec,
altul poziţie împotriva artei rea­ unde lipseşte încrederea in viaţă astfel el îşi afirmă personalita­ idealul ei constă în corpul o- O impresie zguduitoare o pro­ joc şi voie bună. 23,00 Muzică de dans.
se mindresc cu acest lucru în­
lismului soeialist. şi nu există dragoste pentru tea. menesc, de o frumuseţe perfec­ duce de pildă 'seria celor 10 trucît nu văd nimic de cinste în
..prioritatea", în domeniul res­
Aşadar, care este esenţa artei viaţă. Un astfel "de artist presupune tă, dezvoltat armonios, pe care mari tablouri „Hiroşima", ale pectiv. Pur şi simplu aceasta
este un fapt istoric.
abstracte ? Se poate spune că la baza ar­ că forma abstractă ti fixează li diviniza. pictorilor japonezi Iri M'aruki şi Programul II: 14,07 Valsuri; 14,30
„Fondatorul" abstracţionismu­ Muzică populară romînetfscă; 15,30 Ti­
P e ,scurt, esenţa ei constă in tei abstracte stă imaginea exa­ personalitatea tot aşa cum o — Pictura iconografică rusă Tosiko Akamaţu care au trăit neretul lumii cîntă; 16,15 Mici piese
lui este pictorul rus V. Kadin- distractive; 16,30 Melodii populare ro-
aceea că artistul, care se situea­ gerată a însemnătăţii personali­ electrocardiogramă fixează acti­ vedea frumosul în inspiraţia în timpul exploziei bombei ato­ s"ki care a expus primele lucrări mîneşti; ¦17,00 Coruri şi dansuri din
abstracte în 1910. El a epuizat ope(re; 18,05 .Răsună cîntecul şi jocul
ză pe poziţiile artei abstracte, tăţii artistului (este bun tot ceea vitatea inimii omeneşti. înălţătoare, străină materialită­ mice ta Hiroşima şi care pun in esenţă acest domeniu, ineît
abstracţionismul, care a căpă­
se depărtează de viaţă, incetind ce îmi este mie propriu) şi des­ Ştie oare artistul ce a repre­ ţii „păminteşti". aria lor în slujba luptei împo­ tat ulterior o mare dezvoltare

să găsească în ea im izvor de considerarea trufaşă a persona­ zentat? De regulă nu, şi cei — Arta realistă de la sfîrşi- triva războiului atomic. in' apus, a pastişat in general
,descoperirile" lui Kadinski şi
iri-ieres şi bupurie, abandonează lităţii spectatorului (nu are de- mai cinstiţi abstracţionişti o şi tul secolului al XlX-lea consi­ Numeroşi pictori talentaţi ale lui K. Malevici şi el pictor
rus. ¦
raţiunea şi logica, temîridu-se cît să vadă in creaţia mea ceea spun şi pun pe creaţiile lor dera frumos tot ceea ce este „neorealisti" lucrează cu succes pe. meleagurile patriei; 19,30 „Partidul
De aceea este curios să ci­
că ele îl vor readuce la reali­ ce vrea, mie nu-mi pasă). In simple numere de ordine. viu, îndrăgostit de materialita­ în Italiq, creînd o artă însufle­ teşti că artiştii plastici sovietici şi creaţia mea“; 20,30 Concert de
au rămas în urmă, că nu cunosc
tate, şi încearcă in felul acesta aceasta se manifestă individu­ Pentru o minte normală şi- tea lumii, plin de lumină, va- ţită de dragostea faţă de omul încă arta abstractă. Nu. Ei au muzică populară românească; 21,15 Mu*
cunoscCit-o de mult şi au depă­
să se refugieze în lumea obscu­ alismul dus pînă la limită, pînă sănătoasă toate acestea consti­ poros. muncii care luptă pentru soarta şit-o cu decenii! zică de dans; 22,00 Muzică de dans;

ră a subconştientului, său cău- la hidoşenie. tuie o abracadabra, o insanita­ — Arta abstractă consideră lui. Sînt binecunoscute operele Aşadar în aria contemporană 23,15 Suita a 111-a din baletul „Cenu­
mondială există două tendinţe
tind să găsească acolo forme şi Cu ce operează artă abstrac­ te, dar arta modernă a societă­ ca lipsa de conţinui amuzantă tui Renato Guttuzo şi ale altor care se ciocnesc : şăreasa“ de Prokofiev; 23,52 Muzică

culori însorite cars nu amintesc tă şi de unde îşi împrumută ea ţii capitaliste este plină de a- este frumoasă. numeroşi pictori italieni con­ Arta abstractă, care exprimă de dans. ' ‘ 'i
descompunerea conştiinţei,' vi­
cu-.nimic obiectele şi natura lu­ formele şi culorile ei ? semenea ăbracadabre. Extistă in arta abstractă un temporani. dul'spiritual al'om ului'legat de Buletine de ştiri: 5,00, 6.00; 7,00,
cultura decadentă burgheză, şi II, 00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
mii înconjurătoare. Acest lucru Ce înseamnă „lumea obscură Cui i se adresează arta ab­ „simbitre raţional", ceva care Pot fi enumeraţi mulţi' pictori aria realistă însufleţită de încre­ 22.00, 23,52 (programul 1); 14,00, 16,00.
derea in >viaţă, - în necesitatea 18.00, 23,00 (programul II) j
este .nefiresc, întrucît el contra­ a subconştient ului" despre care stractă şi de cine este .ea sus­ are cît de cit. contingenţă cu ju­ progresişti ' talentaţi din ţările luptei¦ pentru pace, pentru eli­
berarea popoarelor de sub do­
vine însăşi naturii artei che­ s-a vorbit mai. sus ? ţinută ? înainte de toate trebuie decata sănătoasă ? capitaliste. Spre deosebire de minaţia imperialismului, pentru
un viitor comunist.
mate să servească ca mijtoc de lată un exemplu. subliniat că arta abstractă nu — Nu. însăşi esenţa artei arta abstractă cosmopolită, o-

comunicare între oameni. Cînd un om căzut pe gin- are nimic, comun cu poporul, abstracte, care neagă în creaţie pera lor, naţională in formă,

O definiţie sugestivă a con­ duri se joacă cu creionul pe o nu. i se adresează lui, că popo­ logica şi desăvîrşirea, este ira­ are o semnificaţie general u- Timpul probabil
în regiunea noastră
cepţiei artistului abstractionist foaie de hlrtie el obţine desene, rul ignorează arta abstractă, ţională, şi, prin aceasta aniiar- mană destul de mare, constitu­

se poate întîlni într-un articol mizgâlituri, linii ce se inter­ antipopulară prin conţinutul ei. iistică. ind o participare ta lupta pentru

despre o expoziţie a ariei ab­ sectează la nimereală. Foile cu Arta abstractă este susţinută Constituie . oare arta abs­ 'viitorul fericit al' popoarelor.' Pentru ziua de 19 iunie 1959,
vreme frumoasă cu cerul varia­
stracte publicat în 1957. într-un astfel de desene se pot vedea de presa capitalistă, de negiis- tractă ultimul cuvînt al artei ? Este oare nouă arfa abstractă, bil. Temperatura, în uşoară creş­
tere, noaptea va oscila între 9
ziar suedez: „Artistul nostru deseori uitate pe mese, după toraşi de tablouri care îi fac re­ Nu, de o jumătate de veac ea .pentru, cultura sovietică socia­ la 14 grade şi ziua între 24 !a
28 grade. Vînt slab din sectorul
nu trebuie să se exprime intr-un şedinţele obositoare. Fără doar clamă pentru a se îmbogăţi şi bate pasul pe loc, se ,repetă, a listă? Presa capitalistă repetă sud-vest şi vest.. Ploi locale în
zona de munte.
limbaj ' obiectiv şi înţeles de şi poate în desenul fiecărui, au­ de acele cercuri ale intelectuali­ intrat de mult în impas, s-a e- că în Uniunea Sovietică „s-a
Pentru următoarele 3 zile vre­
toţi. El poate sta liniştit acasă tor va fi negreşit ceva specific. tăţii reacţionare care. urăsc so­ puizat, s-a învechit şi este ridi-¦ rămas în urmă cu 60 de and1 în me călduroasă cu cerul variabil.

şi ‘să dialogheze cu sine însuşi. Conştientul celui care a dese­ cialismul şi pe bună dreptate culizată chiar şi de oamenii de domeniul artei, că acolo pur şi

Majoritatea artiştilor, şi fiecare nat nu a participat, la procesul consideră răspîndirea artei abs­ cultură burghezi inteligenţi .şi simplu nu s-a. ajuns pînă ia..

din el luat în parte, simt cam desenării. Ei a fost ghidat de tracte ca făcînd parte din. lupta talentaţi. arta abstractă. Aceasta nu este

acelaşi lucru: „Eu sînt absolut subconştient — temperament., reală împotriva pătrunderii ide­ Ultimul cuvînt al artei apu­ adevărat.

singur în acest univers pustiu". dispoziţie sau alte cauze care ilor socialiste în cultură. sene îl constituie arta realistă, încă în primii ani ai orindu-

Arta abstractă exprimă sim- stau la baza caracterului omului. Ce a adus nou arta abstractă care s-a dezvoltat în diferitele ivii sovietice în Uniunea Sovi-

Redacţia şl administraţia ziarului slr. 6 Martie nr 9. Telefon: i9H : 189: 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l.l.R. nr. 238 329 din 6 noiembrie 1919. — liparut: Întreprinderea Poligrafica „l Mai“ — Deva.