Page 61 - 1959-06
P. 61
IQlOHo ä
Iun' a-i.n PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAI <0M ^M IE^II P E N Ä P K J J P E Informaţiile
I a t â l şi f i u l zilei
—¦ Am 50 de ani. Cind îmi nimic. Şeful de echipă insă • Teatrul muncitoresc C.F.R.
Giuleşti —• Bucureşti a prezen
aduc aminte insă de viaţa a- t-a dădăcit mult. I-a vorbit tat în seara zilei de 19 iunie la
Hunedoara, în sala noului tea
mară pe care am dus-o in despre conţinutul de fier in tru, spectacolul „Domnişoara
Nastasia“.
trecut şi cind văd cum trăim fiecare din aceste minereuri,
Spectacolul s-a bucurat de
astăzi, îmi pare rău că nu-s despre cocs, despre furnale, mult succes.
mai tinăr. Dar nu mă dau bă despre toate. Cind tocmai cre • Tot la Hunedoara, Teatrul
de stat din Oraşul Stal in a pre
tut. deam că-t va trimite pe ti zentat în seara zilei de 17 iu
...Aveam vreo 9— 10 ani năr înapoi, a spus cu hotă nie piesa „Partea Leului“. Spec
tatorii au apreciat mult inter
Anul XI Nr. 1397 Sîmbătă 20 iunie 1959 4 pagini 20 bani cind am început să-mi câştig rîre : pretarea artiştilor din Oraşul
singur plinea. Atunci m-am — Acum fă bine şi îmbur- Stalin.
uţssssasssnzn ¦ dus să lucrez pentru prima oa
ră la pădure. Tare era grea dă cuciul ( vagonetul) şi a- ® Azi va avea loc în sala fes
lege minereul aşa cum te-arn tivă a Sfatului popular orăşe
nesc Deva cea de-a Vil-a sesi
Sâ sporim cantităţile de cereale munca aceea! învăţat. une a sfatului popular. La or
Miner sînt de vreo 18 ani. Am plecat mai departe, şi dinea de zi este prevăzută ana
contractate, la nivelul posibilităţilor liza măsurilor luate de comite
N-am cunoscut altă mină in însoţitorul meu a început din tul executiv pentru înfrumuse
din acest an! / afară de asta. - Siderită, limo- nou să povestească: ţarea oraşului.
nii'ă, calcar — iată ce cunosc
eu mai bine, oricînd voi fi — Aşa, unde am rămas ? ® De două zile se află în re
..Da. Spuneam că-mi cunosc giunea Hunedoara caravana ci
întrebat... bine meseria. Dar cit de greu nematografică a Ministerului
Destăinuirea aceasta a a- am învăţat-o, numai eu ştiu. Transporturilor şi Telecomuni
caţiilor. Caravana cinematogra
Rezolnfia celui de-al 111-lea făşurat la un nivel scăzut, ne- vut loc pe una De cile. ori mi- fică este instalată pe vagoane,
Congres al cooperaţiei de con reuşindu-se să fie atrase prin a- din. .galeriile am zdrobit eu avînd o capacitate de 130 lo
sum din R.P.R. stabileşte sar cestea masele de cooperatori în minei Ghelar. nuinite în pie- curi. Primul spectacol a fost
cini de seamă uniunilor regiona calitate de producători agricoli. Acolo l-am cu tre —• căci ma- prezentat în comuna Miercurea,
le, raionale şi cooperativelor şi noscut pe co fcr sinile pe care le raionul Sebeş, cu filmul artistic
în ceea ce priveşte contractările O altă cauză a nerealizării „Tigrii zburători“, o producţie
şi achiziţiile de cereale, legume planului de contractări constă în munistul Mun- vedeţi le-am a studiourilor din R. P. Chi
şi alte produse agricole. începerea tîrzie a acţiunii de neză.
contractări în unele raioane din teanu Aron Balaş, unul dintre primit abia după 23 August!
In scopul îmbunătăţirii mun regiunea noastră. In raionul Ha ® In ziua de 17 iunie a avut
cii de contractări şi achiziţii ţeg, munca de contractare a pro cei mai pricepuţi şefi de e- Şi cit de greu munceam pen loc la Sfatul popular-al raionur
Rezoluţia prevede că „este nece duselor agricole a fost începută lui Sebeş' o şedinţă',la care au
sar să se asigure dezbaterea tri pe la mijlocul lunii aprilie, şi chipă. „vţi. tru un salariu de mizerie ! participat preşedinţii şi secreta
mestrială, cu masele de coopera aceasta de-abia în 10 sate şi nu rii sfaturilor populare comuna
tori, a sarcinilor de achiziţii şi mai după ce organele de partid Vreţi să ştiţi de ce s-a o- Trebuia: aveam 6 copii de le,' preşedinţii de'G.A.G., ingi
contractări, mobilizînd consiliile şi sfaturile populare s-au sezi- nerii şi tehnicienii secţiei agrico
cooperativelor, consiliile săteşti sat de slaba activitate în acea prit din povestit ? Nici eu nu hrănit... Acum o duc bine. Am le raionale. Aici s-a prelucrat
şi activele de membri şi, prin stă direcţie a Uniunii raionale planul de măsuri în vederea
acestea, întreaga masa de co a cooperativelor din Haţeg. mi-am dai imediatseama. un salariu bun, am tot ce-mi desfăşurării în bune condiţium
operatori“. a campaniei de vară în raionul
Organele cooperativelor de Dar iată cum s-au petrecut •trebuie.. Munca e mult mai u- Sebeş,
Cu sprijinul organizaţiilor de consum n-au asigurai de la în
partid şi a sfaturi lucrurile. şoară, dar cu toate acestea noi
lor populare, coopera ceputul acţiunii de
ţia de consum din re contractări o puterni Ajunşi la unul din frontu nu ne precupeţim forţele. Ţa
giunea noastră a ob că reţea de achizitori,
ţinut unele succese în nu i-a atras prin popu rile de Lucru ale echipei sale, ra are nevoie de multă fontă
larizarea sistemului
aplicarea în practică procentual de retri tovarăşul Munteanu a ¦arun şi oţel.
cai. o privire asupra frontului, Omul îmi lăsase o impre
apoi. a început să cerceteze sie bună. Şi. totuşi mi's-a păi-,
minereul din vagonet. A răs rut că s-a purtat oarecum as
colit¦cii'iva bulgări, apoi l-a pru cu tinărul.
privit scrutător pe un tinăr — Citre-i băiatul pe. care
de vreo 20 de ani şi i-a z is : l-ai. certat ?
— la vino niţel, măi copi ,— E fiul meu Aron Mun
te! teanu. Vreau să fac din el un
Tînârul, care pe semne nu miner de nădejde: \
era chemat pentru prima oa N. ANDRONESCU
ră, a venit imediat, cu capul
a acestor prevederi. buire pe baza reali- plecat. Cu. un bulgăre in mi Intilnire cw alegatorii
nă, şeful echipei l-a întrebat
Astfel, s-au contractat din recol zărilor obţinuie. In acest sens cu blîndeţe:
ta anului în curs 2.959 tone ce nu s-a cerut suficient sprijin — Ştii tu ce-i asta ?
— Limonită.
reale, 2.703 tone cartofi, 90 to nici din partea organelor de — Dar asta ? Zilele acestea, tov. loan Na- un ştrand la Mureş, cit ri o r"'iă
ne floarea - soarelui, importante partid şi de stat. In raionul — Siderită. riţa, vicepreşedinte al Sfatului baie populară la nivelul cei
cantităţi de legume şi zarzava Alba de pildă, în 72 de sate nu — Păi dacă le cunoşti, de popular al oraşului Deva, depu lor populaţiei, iar în trimes uf
turi etc. Este de remarcat faptul sînt decît 20 de achizitori ai co ce le pui laolaltă 7 tat în circumscripţia electorală
că la sortimentul legume, planul operaţiei de consum. Cooperati orăşenească nr. 24 Deva, a avut HI a.c. se va introduce apă şi
de contractări pe regiune a fost va „Ţara Haţegului“ din Haţeg ,,Copilul" n-a mai răspuns o întîlnire cu alegătorii. Cu a- canal pe strada 6 Martie, care
depăşit cu peste 223 tone. De a- nu are decît un singur achizitor, ceastă ocazie tov. Nariţa a in apoi va fi asfaltată.
semenea, în unele raioane ca care nu poate cuprinde singur Comunistul loan l e f i i d e li cooper ativa ..natal“ format alegătorii asupra realiză
Hunedoara, Orăştie şi Brad a cele 27 sate din raza de activi Gligor lucrează ca rilor obţinute în ultimul timp în Alegătorii din circumscripţia
fost depăşit planul de contrac tate a cooperativei. Un singur frezor la U.R.U.M. Fruntaşii secţiei cadrul oraşului. Astfel, au fost nr. 24 au primit cu satisfacţie
tări la cartofi, cu 15-33 la sută. achizitor are şi cooperativa asfaltate străzile Andrei Mure- realizările de pînă acum cît şi
In raioanele Haţeg, Alba şi Ilia „Unirea“ din Hunedoara care Petroşani. Lună Cea mai mare secţie a coope- aceasta secţie au realizat pla- şanu şi Ion Creangă, s-au dat cele ce urmează a se realiza în
însă, planul de contractări la are 42 filiale în nouă comune. ra tivei „Moţul“ din Baia de Criş nul lunar în proporţie de aproa- în folosinţă un hotel cu 36 ca viitor.
cartofi nu a fost îndeplinit în în de lună îşi depă este secţia de încălţăminte, şi pe 60 la sută executînd peste mere şi mai multe blocuri pen
tregime. In raionul Haţeg, de Mulţi achizitori şi gestionari şeşte planul, dînd în acelaşi tot ea are ponderea cea mai 1.300 perechi încălţăminte de tru familişti, s-au înfiinţat o Tot cu această ocazie s-a a-
pildă, unde există posibilităţi de care n-au fost suficient îndru timp lucru de bună calitate. nouă gospodărie agricolă colec les şi un comitet de circumscrip
maţi şi instruiţi au încheiat con ţie, alcătuit din trei tovarăşi, cu
Clişeul de faţă îl prezintă care deputatul circumscripţiei se
lucrînd la o freza verticală. va. sfătui şi va întreprinde noi
îndeplinire a planului de con tracte cu producătorii sub posi In ptactică mare în planul global al coope- diferite mărimi şi modele, tivă în Sîntuhalm şi o întovă acţiuni menite să ducă la conti
tractări la cartofi nu s-a reali bilităţile acestora. Aşa de exem
rativei. Aici muncesc oameni ¦Un aport deosebit la obţine- răşire în colonia Ceangăi, s-au nua îmbunătăţire a nivelui 3e
zat din acest plan decît 64 la plu, la cooperativa din Roşia de
sută. Astfel, nici pe regiune, Secaş s-a încheiat contract cu Recent, conform programului harriici care lună de lună obţin iea acestui.succes l-au adus tăl- înfiinţat noi unităţi comerciale trai material şi cultural al cetă
planul de contractări la cartofi producătorul V. Verzan din Pău- de şcolarizare, o parte din ele puitorn Gheorghe 1 rifan şi Pe etc; In viitorul apropiat se vor ţenilor din circumscripţia electo
nu a fost îndeplinit decît în pro ca numai pentru 130 kg. grîu şi vele claselor V III—X de la Şcoa importante depăşiri de normă. tru Todica, maşinistul Nicolae mai da în folosinţă în oraşul rală nr. 24 Deva.
porţie de 90 la sută. 120 kg. porumb, deşi acesta po la medie „Avram lăncii“ din De la începutul lunii iunie şi Enciu, richtuitoarele Viorica Fur- Deva noi blocuri, se va construi
sedă 5,40 ha. teren arabil din Brad au început să facă zilele pînă în prezent muncitorii din dea, Magdalena Popa şi alţii. un cinematograf, se va amenaja N. DONOV1CI
Şi mai slab se prezintă situa care 2,32 ha. însămînţat cu gţjju de practică pe lingă cooperativa
De la producătoarea Ivan Roza- „Moţul" din Baia de Criş. A- corespondent
ţia realizării planului de con ceste zile de practică se fac la
tractări pe regiune la grîu, po Economisesc materiale
Unul din obiectivele Întrece ei au reuşit ca în cele 19 zile
rumb şi îloarea-soarelui. Ea grîu fia care posedă 6,97 hectare te secţiile preferate şi in raport cu rii socialiste ce se desfăşoară ale lunii iunie să economisească
şi floarea-soarelui s-a realizat ren arabil, din care 2,78 ha. cu înclinaţiile . fiecărei eleve. De în cinstea zilei de 23 August în aproape 250 dm. p. piele bizon
abia 30 la sută din plan iar fa grîu, cooperativa amintită a con pildă, un grup de 15 eleve fac secţia încălţăminte a cooperati- şi peste 200 dm. p. piele box.
porumb 58 la sută. Aceasta, din ,vei „Moţul“ este şi realizarea Gu materialul economisit ei s-au
cauză că în regiunea noastră nu tractat numai 100 kg. porumb practica in secţia de ţesut, covoa unor importante economii de angajat ca pînă la 23 August
s-au respectat întocmai preve şi 100 kg. grîu. Mai mult, în re, sub îngrijirea atentă a mun piele şl talpă. In această luptă să confecţioneze peste plan cî-
derile Rezoluţiei congresului co citoarei Elena Dărămuş şi a s-au antrenat în special mun teva zeci de perechi încălţămin
operaţiei şi directivele centrale satul Tău, din raza de activitate profesorului Voiai Rişcufa. Chiar citorii de la croi. Folosind din te. Printre fruntaşii în economi
referitoare la munca de contrac din prima zi, o mare parte din plin metoda de croit a munci sirea acestor materiale se nu
tări şi achiziţii a produselor a- a cooperativei Roşia de Secaş, eleve au ’dovedit mult interes torilor de la fabrica de încălţă mără croitorii Dan Miron, Ivan
gricole. Unele adunări ale con mai sînt peste 100 de producă pentru însuşirea noţiunilor ele minte „Janos Herbak“ din Gluj, Făgăraş şi alţii.
tori cu care nu s-a încheiat nici mentare ale acestei meserii. Ele
siliilor săteşti şi adunări gene un fel de contracte. execută mai multe covoraşe şi
rale ale cooperativelor s-au des- (Continuare în pag. 2-a) carpete cu motive din diferite planul depăşit
regiuni ale ţării. Cu obiectele
Cu planul semestrial îndeplinit lucrate în zilele de practică, a- Deocamdată pe întreaga ' co deşte că obiectivul pe care şi
ceste eleve vor -participa la ex operativă „Moţul“ titlul de frun l-au propus muncitorii acestor
Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de Ia fabri poziţia de artă populară ce se taş în întrecerea socialistă este secţii de a da lucru de calitate
ca chimică din Orăştie raportează că în ziua de 16 iunie a.c. va deschide în oraşul Brad cu deţinut de secţia' reparaţii în este realizat.
şi-a îndeplinit planul producţiei globale aferent primului semes ocazia închiderii anului şcolar. călţăminte din Brad, urmată
tru al acestui an. Pînă în -prezent, cele mai har îndeaproape de secţia olărit. Pri In contul Festivalului /X Dnijinistelc de la ir
nice eleve care fac practică in ma şi-a.?realizat pîriă în prezent ziua „Victoria“-Călan
Acest colectiv a reuşit, pe lîngă îndeplinirea înainte de această secţie s-au dovedit a fi planul , pe luna iunie în propor HAŢEG (de Ia subredacţia atunci cind vacanţa a luat sfîr- practice. au acumulat multe şi
termen a planului semestrial, să sporească productivitatea Letiţia Bărăşteanu şi Maria Ma- bogate cunoştinţe sa
muncii cu 13 la sută faţă de cea planificată. De asemenea, la gea, ambele din clasa a X-a, Lu ţie de 70 la sută iar a doua în noastră voluntară). Pioniera şit, Marjana a predat conduce nitare teoretice şi
preţul de cost s-au realizat economii (în perioada 1 ianuarie cia Oprişa din clasa iX-a şi al proporţie de aproape 62 la sută. Marjana Şerbănescu din Baru rii I.S.E.M. cele 1.000 kg. de Aceasia le-a permis ca
— 1 iunie a.c.), în valoare de 1.833.000 lei. tele. ¦-
Dar în afară de lupta pentru Mare, raionul Haţeg şi-a petre fier vechi pe care le adunase. in cadrul celui de-al V-lea concurs
cantitate, aici se munceşte mult cut vacanţa de primăvară la o Au trecut de atunci săptămîni regional al grupelor sanitare de
mătuşă a ei din Vălişoara, raio şi chiar luni. Întoarsă la Baru
şi pentru îmbunătăţirea conti nul Brad, în apropierea unui Mare, pioniera M arjanaŞerbă- Cruce Roşie să se califice pe lo
nuă a calităţii produselor. Fap şantier I.S.E.M. Şi cum Ia neşcu învăţa mereu, fntr-o zi a
Vălişoara se găsea destul fier căutat-o factorul şi i-a predat cul /.
tul că de la începutul lunii şi vechi Marjana s-a gîndit sări un mandat poştal. Adresa era
;O O O W W W V O O O V {? 9 < <-<)<KXXXX>OOOOOC strîogă în timpul vacanţei scurtă. La destinatar purta în
pînă acum la secţia reparaţii şi să-l predea aici Ia Vălişoa semnarea; „Pionierei Marjana
nu s-a înregistrat nici un refuz ra. La plecarea din Vălişoara, Şerbănescu de Ia Şcoala de 4 hi clişeul Drujinistele de la u-
...... ....... :.......... ................ ... ............ din partea clienţilor iar la sec dna „Victoria“-Călan.
ţia olărit nici uri rebut, dove Universitatea populară
şi-a încheiat Gursurile
— ani din Baru Mare, raionul Ha
HM C IN S T E A ZII f I MBWEIffiUJIUUII ţeg“, iar la expeditor; „I.S.E.M. De curînd a avut loc închide
Vălişoara, raionul Brad“. Pe rea’ festivă a cursurilor Univer
înfrumuseţează între prinderea verso cuponului, rupt din man sităţii populare, unde au fost
dat şi predat Marjanei odată cu înscrişi un număr de 53 cursanţi
Printre alte obiective ale muncii constructorilor din Călan se numără curăţătoria De eiiritid, brigă curăţat terenul de amenajarea acestui cei 200 lei, drept explicaţie, un din rîndul muncitorilor, tehni
Îiggoţiere. IN CLIŞEU ; Aspect exterior al halei curăţătoriei. zile de muncă pa gunoaie şi pietre, parc. inginer al şantierului scrisese : cienilor şi funcţionarilor de la
triotică ale organi au săpat 50 de gropi „Iţi trimitem suma încasată din U.R.U.M. Petroşani. Cu acest
zaţiilor de bază pentru stilpi — pe In lucrările efec predarea fierului vechi colectat prilej au fost distribuite premii
UJ.M . administra care i-au şi plantat, tuate pînă acum de tine şi predat şantierului nos în cărţi şi obiecte unui număr
tiv şi atelier de la au transportat mai s-au evidenţiat ute- tru“. Colegii, instructorul de pio de 14 cursanţi, printre care to
exploatarea minieră ' mult de 20 m.c. de miştii Gheorghe Ro- nieri şi învăţătorul şcolii au fe varăşilor Ştefan Botica, Vasile
Ghelar şi-au. propus •pămint •pentru ame gojan, secretarul or licitat-o. In seara aceea Marjana Prozaovan, Ecaterina Groza,
ca în cinstea Zilei najarea rondourilor. ganizaţiei de bază Dumitru Dragomir şi alţii. Prin
minerului .să amena La. lucrări au parti U.T.M. administra s-a gîndit mult ce să facă cu ba tre lectorii care au depus cel mai
jeze un parc 1in cipat 30 de tineri tiv, Vasile Biriianu, mult interes pentru buna des
curtea exploatării. care au prestat pes Eugenia Furdui şi nii primiţi. Cînd, tîrziu, a închis făşurare- a' lecţiilor putem amin
Doru Toma, secre ti pe inginerul Traian Tecu, conL
In zilele de 11, te ,250 de ore mun ochii şi s-a lăsat furată de somn, univ. Ioan Petrea, Victor Pro*
12 şi 14 iunie tine că voluntară. Tine tarul organizaţiei de sie, Aurel Pop şi Ilie Tomescu.
rii din , aceste bri rii şi-au propus ca hotărîrea era luată; va depune
găzi au trecut la în cinstea Zilei mi bază U.T.M. atelier. FRANCISC ŞERBAN
fapte. Astfel, ei au nerului să termine banii în contul Festivalului, ho-
ARON FURCA corespondent
tărîre care a şi fost tradusă în
corespondent fapt.
PETRE FARCAŞ1U