Page 62 - 1959-06

Pag. 2
Munca politică, sfr ans legală
de problemele producţiei
Conferinţa regională de par­
tid a trasat organizaţiilor de
partid din regiunea noastră ca
una din principalele sarcini, să
lupte pentru continua îmbunătă­
ţire a calităţii producţiei
Organizaţia de bază din sec­
ţia turnătorie a Uzinei de repa­
rat utilaj minier din Petroşani
are o permanentă preocupare
pentru reducerea rebutului. Tre­
buie să spun că în ultimele luni
secţia noastră a realizat o pro­
ducţie cu un procent de rebut
sub cel admis.
Faptul acesta se datoreşte u-
nei largi munci politice desfă­
şurată de organizaţia de bază.
fn secţie a fost organizată o vie
agitaţie vizuală. In întreaga ha­
lă a turnătoriei sînt afişate lo­ S-a întîmplat odată că un corp sînt frecventate cu regularitate
zinci care cheamă muncitorii la
îndeplinirea şi depăşirea sarci­
nilor de plan, la reducerea re­
buturilor etc. De asemenea, pos­
tul utemist de control este foarte
activ. El critică cu asprime pe cei
care nu sînt disciplinaţi, care nu
acordă atenţie calităţii lucrări­
lor.
Gea mai însemnată parte a
muncii politice în secţia noastră
o ocupă însă munca de la om
la om. Biroul organizaţiei de
bază foloseşte în acest scop pri­
ceperea şi combativitatea agita­
torilor. In nenumărate rînduri,
biroul stă de vorbă cu agitato- Altădată muncitorul Titus
Iuliiiifiişfi compoziţia socială
a organizaţiei de bază
Partidul cere organizaţiilor
sale să lupte pentru continua
îmbunătăţire a compoziţiei sale
’sociale. Este cunoscut faptul că
—O - '
Cînd se va repara
instalaţia telefonică ?
...Această întrebare şi-o pune
fiecare şef de schimb, maistru
sau supraveghetor de la furna­
le, şi chiar impiegaţii, de la tria­ ştiinţă muncitorească. Dovada
jul uzinei „Victoria"-Câtan. Este
vorba de legătura telefonică în­
tre triaj, silozul de zi şi furnal,
care de cele mai multe ori este
întreruptă.
Ori de cîte ori furnaliştii au
nevoie de materii prime pentru
alimentarea furnalului, de vreo
locomotivă pentru manevră, tre­
buie să alerge plnă fa triaj. A-
semehea situaţii se ivesc de
multe ori într-un schimb. Şi nu
este vorba de distanţă, sau de
comoditate. Dar se pierde timp
preţios.
Furnaliştii întreabă pe tova­
răşii de la centrală, cînd au de
gînd să pună la punct insta­
laţia ? c. v.
împotriva risipei de materiale pe şantiere
Condiţii asemănătoare
rezultate diferite
Volumul mare de construcţii
de locuinţe ce se execută între
Petroşani şi Livezeni lasă să se
întrevadă că în curînd aceste
două localităţi vor fi legate în­
tre ele printr-un şir de locuinţe
•cu cîte o . 4 etaje. Munca en­
tuziastă a constructorilor de pe
şantierele din Petroşani, Vulcan,
Uricani, Lupeni şi din celelalte
localităţi ale Văii Jiului se des­
făşoară acum sub semm.il înde­
plinirii angajamentului, ca în
cinstea zilei de 23 August să
predea beneficiarilor un număr
de 500 apartamente. De aceea,
pe frontispiciu! multor blocuri
ajunse la roşu sau în faza de
finisaj au apărut lozinci mobi­
lizatoare ca : ,.Luptăm pentru
ca acest bloc să fie terminat pînă
la 23 August“ sau „Construc­
tori, fiţi. în primele rînduri pen­
tru îndeplinirea angajamentului
lu a t!“ etc. Şi, entuziasmul cu
care se lucrează pe şantiere dă
garanţia că angajamentul luat
va fi îndeplinit.
Se ştie însă, că pe Şantierele
noastre se duce o luptă susţinu­
tă pentru a se construi aparta-
menfp ieftine. In această acţiu­
ne '1e ieftinire a construcţiilor,
un obiectiv important' H consti­
rii şi cu tovarăşii din activul
fără de partid şi le cere spriji­
nul în rezolvarea unor proble­
me. Agitatorii noştri s-au dove­
dit pe cît de harnici, pe atît de
pricepuţi în organizarea agita­
ţiei pentru reducerea rebutului.
In secţia noastră au fost pe­
rioade cînd, din lipsa unui con­
trol sistematic, procentul de re­
buturi creştea, apropiindu-se de
cel admis. Printre alte măsuri
pe care biroul organizaţiei de
bază le-a luat în direcţia îndrep­
tării situaţiei, a fost şi aceea de
a informa pe agitatori asupra
stărilor de lucruri, cerîndu-le să
combată lipsa de atenţie în mun­
că, superficialitatea. Şi ei au
trecut la fapte.
de pompă de mină a fost re­
butât. Agitatorii au propus bi­
roului să organizeze o scurtă a-
nalizâ asupra modului în care
s-a executat lucrarea'. Ea sfîrşi-
tul şutului a avut loc o scurtă
şedinţă în care s-au arătat cau­
zele ce au făcut ca lucrarea să
fie rebutată. Principala cauză a
fost aceea că oamenii care lu­
crează la forme, n-au aşezat bi­
ne miezurile. Agitatorii au tre­
cut apoi la explicarea cauzelor
care duc la rebuturi, ceea ce a
avut o influenţă pozitivă asupra
oamenilor.
numai un puternic nucleu mun­
citoresc, care să fie precumpă­
nitor în partid, poate asigura,
unitatea rîndurilor partidului, o
disciplină de fier, principialitate Ioan Găpiescu (fierar b’etonist),
şi combativitate faţă de orice
abateri de la linia partidului.
Organizaţia noastră de bază,
în cadrul grupului II şantiere
construcţii civile Lupehf, acor­
dă o atenţie deosebită primirii în
rîndurile partidului a celor mai
înaintaţi muncitori, cu un sta­
giu îndelungat în producţie, oa­
meni cărora li s-a format o con­
acestei preocupări este faptul că
din 27 candidaţi de partid pe
care organizaţia noastră i-a pri­
mit de la începutul acestui an
pînă în prezent, 25 sînt munci­
tori dired productivi, iar doi
sînt tehnicieni strîns legaţi de
munca productivă pe şantier.
De asemenea, în aceeaşi perioa­
dă, au fost primiţi din rînduri­
le candidaţilor 11 membri de
partid. Dintre aceştia, 10 sînt
muncitori, iar unul este tehni­
cian.
Organizaţia noastră de bază
tuie preocuparea pentru burta
gospodărire a materialelor de
Construcţie. Or, pe uni.il din şan­ ciuni este îri primul rîrid ma­
tierele de la Petroşani—Livezeni
acestei probleme deosebit de im­
portantă nu i se acordă atenţia
cuvenită. Este vorba de şantie­
rul pe care-l conduce tov. irig.
Vasiie Stroie. E adevărat că aici
se- muncc/te mult şi că o mare
parte din lucrări au ajuns chiar
în faza de finisare..Dar, aceasta
rtu justifică cit nimic lipsa de
răspundere a conducem şantieru­
lui faţă de gospodărirea mate­
rialelor. Spre exemplu, chiar la
intrarea pe şantier, într-un şanţ
stau aruncate la Voia întîmplării
cîteva zeci de tuburi din Ciment,
pentru canalizare (dacă li se
mai poate spune tuburi, întrliCît
majoritatea sînt sparte). Acum
se spune că aceste tuburi sînt
trecute la rebut. Dar se pune
întrebarea: nu putea fi oare e-
vitată spargerea acestora prin­
t r e manipulare mai atentă şi
astfel preţul de- cost să nu fie
încărcat în mod artificial ?
Tot pe acedî şantier sînt slab
gospodărite şi geamurile. De pil­
dă, numai de la- începutul anului
şi pînă în. prezent s-au trecut la
rebut aproape 50 m.p. de geam.
Peştenaru a turnat o roată pen­
tru funicular. Roata nu era re­
butată, însă avea multe porozi-
tăţi, ceea ce îi dădea un aspect
necorespunzător. Era o dovadă
că tov. Peştenaru n-a lucrat su­
ficient de atent. Agitatorii au
pus roata într-un loc vizibil în­
soţită de un text prin care tov.
Peştenaru era criticat pentru
neatenţie. Acest lucru a avut un
efect pozitiv asupra muncitori­
lor din secţie.
Munca politică desfăşurată de
organizaţia de bază este însoţi­
tă şi de unele măsuri organiza­
torice luate de conducerea sec­
ţiei. De curînd, ea a creat două
cursuri de minim tehnic care
de aproape 70 de muncitori.
De asemenea, în ultima vre­
me s-a îmbunătăţit munca de
control din partea corpului teh­
nic al secţiei asupra tuturor lu­
crărilor. Toate măsurile politi­
ce şi tehnico-organizatorice lua­
te de către organizaţia de bază
şi conducerea tehnică â secţiei
a făcut ca secţia noastră să dea
o producţie cu un procent de
rebuturi mult sub cel admis.
LUDOVIC KRISTALY
secretar al organizaţiei de bază
turnătorie — U.R.U.M.P.
se p'oate rnîndri pe drept cuvînt
cu membri şi candidaţi ca Du-
itiitru Guşlea (fierar beton ist),
Nicolae Ştefănică (electrician),
Ioan Avram (instalator) şi al­
ţii.
Ei se numără de multă vre­
me printre fruntaşii întreprin­
derii. important este şi faptul că
toţi noii .membri şi candidaţi de
partid sînt agitatori de frunte,
desfăşurînd o intensă ihuncă de
convingere de la om la om pen­
tru îmbunătăţirea calităţii lu­
crărilor şi predarea la timp în
folosinţă a blocurilor muncito­
reşti.
Organizaţia noastră de bază,
deşi are unele greutăţi provoca­
te de distanţele destul de mari
la care se află şantierele unul
de altul, va continua să desfă­
şoare şi pe mai departe murtca
de educare marxist-leninistă a
membrilor şi candidaţilor de
partid şi mai ales a celor de
curînd primiţi în rîndurile sale.
PETRE GH. VIŞAN
secretar al organizaţiei de bază raionul Sebeş, Vinţu de Jos şi
grupul II şantiere Lupeni
Urtă din cauzele acestor strică­
nipularea neatentă pe timnul des­
cărcării din vagoane şi a trans­
portului fără grijă la şantier.
Apoi, nici aici geamurile nu sînt
depoz.-ate în Ioduri corespunză­
toare prevăzute cu grilaje pen­
tru Ocrotire, aşa că orice nea­
tenţie duce Ia distrugerea lor. De
aseL.jnea, se obişnuieşte ca gea­
murile să fie instalate înainte de
a se termina lucrările de zidărie
şi lemnărie. Nurriăi 'aşa se ex­
plică de ce în prezent la fiecare
blôô se găsesc cîte 0-10 gea­
muri snarţe înainte ca blpcurile
să fie date îri folosinţă.
in timpul iernii, tinerii de la
U.R.UM. Petroşani au executat
aici muncă voluntară peritru a
da şantierului un aspect cît mal
gospodăresc. Ei au adunat ma­
terialele de prisos, resturile de
moloz etc. dar conducerea şan­
tierului nu a căutat nici pînă în
prezertt să dea acestora vreo în­
trebuinţare, ba: mai mult, aces-
L i au fost lăsate degradării. Pe
lîngă fiecare bloc se pot vedea
grămezi de tuburi din fontă pen­
tru canalizare, acoperite cu pă-
mînt, în loc ca acestea să fie
stivuite într-un punct bine sta-
DRiftitôm WGTa w s m u l u i
yxussstai^m»Jifiü«ara
fi*;
;; *v X - —
¦¦i
im ¦
Acţiuni ale bibliotecilor
din regiunea noastră
La sediul Bibliotecii regiona­
le din Deva a avut loc o şe­
dinţă de lucru cu toţi bibliote­
carii principali de la bibliotecile
raionale din regiunea noastră.
In cadrul acestei şedinţe s-a dis­
cutat telul cum întîmpină biblio­
tecile din regiunea noastră cea
de a 15-a aniversare a eliberă­
rii patriei noastre.
Din discuţiile purtate în legă­
tura cu telul cum întîmpină bi­
bliotecile din regiunea noastră
ziua de 23 August, a reieşit fap­
tul că majoritatea bibliotecilor
comunale din regiune au răspuns
chemării la întrecerea lansată la
consfătuirea de la Dobra de că­
tre biblioteca comunală din
Geoagiu.
Să sporim cantităţile de cereale
contractate, la nivelul
posibilităţilor din acest
( Urmare din pag. l-a)
Aceeaşi cooperativă a încheiat
cu 6 ţărani muncitori contracte
numai pentru cîte 10 kg. floa-
rea-soarelui, deşi aceştia aveau
posibilitate să contracteze mai
mult. Cazuri similare sînt şi !a
cooperativele de consum din
Miercurea, Lancrăm şi Drăşov,
„30 Decembrie" Alba Iulia din
raionul Alba etc.
Cu toate că recolta din acest
an promite a ii bogată coope­
raţia de consum nu a iniţiat ac­
ţiuni de revizuire a contractelor
bilit şi de unde să se scoată
numai strictul necesar lucrărilor.
Gropile unde s-au făcut săpături,
şi unde acum se găseşte apă, sînt
pline şi ele cu materiale ca scîn-
duri, cabluri, mosoare, roabe
stricate etc. Nu mai vorbim de
lipsa de interes a conducerii
şantierului faţă de noul stoc de
olane pentru acoperiş care, din
cauza proastei depozitări, la fie­
care 5 bucăţi una este spartă.
Şantierul vecin condus de tov.
ing Nicolae Saşu are condiţii
asemănătoare de lucru dar re
zultatele în ceea ce priveşte gos­
podărirea materialelor de con­
strucţii sînt cu totul altele —
mai bune. Aici, fiecare material
e pus la iocu! lui iar în lucru
se dau numai cantităţile nece­
sare. In felul acesta se poate
ţine o evidenţă ciară asupra ne­
cesarului de materiale, totodată
se evită pierderile sau distruge­
rile.
Tov. îhg. Văsile Stroie trebuie
să fie mai perseverent în mun­
că şi mai autoritar pentru ca
materialele date în primire să
fie folosite la maximum, “ fără
pierderi care în mod artificial ri­
dică preţul de cost al construc­
ţiilor. In această direcţie trebuie
să urmeze exemplul vecinului
său de şantier care deşi are con­
diţii asemănătoare de lucru to­
tuşi acordă mai multă atenţie
gospodăririi fnateriale’or.
i. ’MANEA a achiziţiilor în afară de con­
:.:,:v:x:x:xxx; mm
IP IP IIlAIxi:Ix:lxI:-#i:xlxvxíxx-:-
In Hunedoara s-a construit
p l § un nou local de teatru şi reu-
I * niunl de mare capacitate. Fo­
tografiile noastre reprezintă ex-
terioiul noului local precum şi
un aspect din interior.
*s;::î :î :-
In ceea ce priveşte bibliote­
cile raionale din regiunea noa­
stră, acestea s-au angajat în în­
trecere după cum urm ează: bi­
blioteca din Petroşani cu cea din
Hunedoara, biblioteca din Orăş-
tie cu biblioteca din Alba Iulia,
biblioteca din Sebeş cu cea din
Brad şi biblioteca din llia cu
cea din Haţeg. La majoritatea
bibliotecilor, obiectivele întrece­
rii sînt axate pe mărirea numă­
rului de cititori, de cărţi citite,
pe organizarea unui număr ma­
re de acţiuni de masă etc. Aşa.
de exemplu, în chemarea lan­
sată de biblioteca raională din
Petroşani către biblioteca raio­
nală din Hunedoara, e prevăzut
j model.
ce s-au încheiat stib posibilită­
ţile de contractare ale producăto­
rilor şi nu a dus muncă de lă­
murire cu aceştia pentru a mări
cantităţile de produse contrac­
tate. Mai mult, acţiunea de con­
tractare a cerealelor şi florii-soa-
refui a început să decurgă clin
ce în ce mai slab. Intr-o măsu­
ră mai bună decurge contracta­
rea cartofilor. Timp de aproape
o lună de zile, la cooperativele
din Brănişca, Buruiene, Dobra,
Hărău, Gurasada, Călan şi Hu­
nedoara nu s-a contractat nici
un bob de grîu sau porumb. De
asemenea, în primele 10 zile ale
lunii în curs cooperativele din
întreaga regiune n-au contractai
decît 7 tone porumb, o tonă floa-
rea-soarelui şi nici un bob de
grîu.
Este de datoria organelor cfe
partid şi a sfaturilor populare
din regiune, să desfăşoare o
muncă politică mai intensă în
rîndul ţărănimii muncitoare în
vederea sporirii cantităţilor de
produse contractate — în spe­
cia! cereale şi floarea-soarelui —
ia nivelul posibilităţilor Jîn a-
cest an. Trebuie luate măsuri ur­
gente pentru ca munca de con­
tractări să se desfăşoare mai in­
tens la cooperative şi filiale, să
fie mai larg popularizate avan­
tajele contractărilor, să fie ară­
tată ţărănimii muncitoare nece­
sitatea constituirii fondului cen­
tra! de produse agricole al sta­
tului.
Uniunea regională a coopera­
tivelor de consum trebuie să ia
măsurile cele mai eficiente pen­
tru remedierea lipsurilor ce încă
mai persistă în munca de con­
tractări. De asemenea, trebuie să
ceară mai mult ca pînă acum
sprijinul organizaţiilor de partid
şi sfaturilor populare pentru ve­
rificarea contractelor şi convin­
gerea producătorilor de a con­
tracta ia nivelul recoltelor boga­
te ce se prevăd în acest an.
Concomitent cu aceasta, este bine
ca U.R.C.C. să se îngrijească de
cele necesare chioşcurilor de la
arii, de problema preluării la
arii a cerealelor contractate şi
de efectuarea în condiţii ’'ptime
tract, Ia locul de treieriş.
Nr. 1397
NOTA
"fEEEEEEK Este de parcă
n-ar f i
Pentru dezvoltarea rapi­
dă a şeplelului, au luai
fiinţă în regiunea noastră
numeroase centre de mon­
tă artificială. Un asemenea
centru există şi în Bretea
Romînă din raionul Haţeg
Dar acest centru parcă
n-ar fi, întrucît Ioan Mo­
hora, responsabil, nu-şi fa­
ce pe deplin datoria. De
cele mai multe ori el se
ocupă în timpul serviciu­
lui de probleme personale,
iar centrul de montă stă
închis. Ţăranii muncitori
din satele Gînţaga şi Co-
vragi, care-şi aduc vacile
ta montă artificială, stră­
bat un drum destui de lung
şi apoi se reîntorc fără nici
un rezultat.
Deşi sezisat, sfatul popu­
lar comunal n-a luat nici
o măsură împotriva tehni­
cianului Mohora pe motiv
că acesta nu aparţine de
comună ei de raion. Poate
sfatul popular raional are
ceva de spus la adresa tov.
Mohora care este — zice-
se — responsabil al sia-
fîunii amintite.
R. NICOLAE
ca pînă la 23 Atigust să fie în­ corespondent
scrişi un număr de 800 de citi­
tori noi, să iie organizate 10 BAZELE
biblioteci de casă în străzile FILOZOFIEI'
mărginaşe ale oraşului, să se M A R X ISTE'
întocmească două liste de reco­
mandare şi 10 planuri de lectu­
ră, să fie înscrişi ia concursul
„Iubiţi cartea" 200 cititori şi să
se organizeze, în colaborare cu
subfiliala S.R.S.C., un număr de -O -
5 conferinţe din domeniul ştiin­
ţelor popularizate etc. întreceri sportive
Tot în cinstea zilei de 23 Au­ IP#MCE
gust, biblioteca regională şi-a
propus ca printr-o muncă susţi­
nută de îndrumare şi control să
organizeze în cele 8 raioane'ale
regiunii 15 biblioteci comunale Echipa masculină de popice a
Asociaţiei sportive „Vîscoza“
tupeni a susţinut duminică la
In încheierea şedinţei a luat Gălan o întîlnire amicală cu -e-
cuvîntul tovarăşa Savia Dobres- Chipa locală. Victoria a revenii
cu, directoarea bibliotecii regio­ gazdelor.
nale, Marîa Zamfir, bibliotecară
principală la biblioteca din Hu­ Y ?i m
nedoara, Maria Lazarovicî, bi­
bliotecară principală ia bibliote­ In cadrul concursului de tir
ca din llia, care au împărtăşit „Supa F.R.T.“, faza îritîia prin
bibliotecarilor impresiile ş’i în­ corespondenţă, trăgătorii din Pe­
văţămintele trase în urma con­ troşani au obţinut următoarele
sfătuirii interregionale cu biblio­ rezultate:
tecarii, organizată de Ministerul
învăţămîntului şi Culturii, la sîîr- La juniori: Mariarta Hlopeţ-
şitul lunii mai a.c. la Craiova. chi 238 puncte • Ignat Mihai
239 puncte. La senioti: Maria
R. BALŞAN Hlopeţchi 248 puncte ; Gabriela
Husec 238 puncte ; Maria Nagy
corespondent 215 puncte ; Nicolae Boşca 249
puncte si G. Ionescu 242 puncte.
S. BALOI
corespondent
—vy-v—
GOSPODINE
In sezonul de vară aveţi ocazia să vă aprovizionaţi cu^
; diferite articole de uz casnic de la magazinele de menaj apar-'
>finînd O.C.L. Produse Industriale din localităţile Deva, Brad
, Orăştie, Cugir, Sebeş, Alba, ZIatna şi anume:
® sortiment bogat de vase emailate şi aluminiu.
° sortiment variat din articole de tablă albă zincată, nea-,
’ gră şi litografiată.
0 maşini pentru nuci, mac, universale, carne, spălat rufe.1
stors fructe, lămpi de gătit cu petrol, presă peni, i cartofi, pre-'
se pentru roşii, planşete pentru +ăieţei, diferite tăcîmuri, mare!
sortim ent de articole de sticlărie etc,
Vizitaţi cu încredere magazinele O.C.L. Produse Industriale.,
s/v'vy-''SMa "
N 'V W 'A A /\AAAA/
S COOPERATIVA „DRUM NOU“
> Hunedoara
^execută prin unităţile sale, pentru deservirea populaţiei, urmă­
to arele prestaţi uni :
> CONFECŢII PENTRU BAR BAŢI, FEMEI Şl COPII,
>după ultimul jurnal — încălţăminte de comandă şi reparaţiun
L— instalaţii electrice interioare reparaţiuni radio ; lucrări de
^spălătorie; lucrări de artă fotografică.
n/-»r-> r-tf—*r-»r WWW
t ,r ' r ' r , r nr^ r^ r,r ’r ' r ' r '
t
1 C ü f e I n f o -m m
l
C
[ u ^ u i u J t J u i lJ uJ u/ u/u/ i, )
l )
)
cl i
i
l 3
l 3
i3
cÍ
c.
ccI
rt
cc
i—JI—/i—