Page 63 - 1959-06
P. 63
Nr. 1397 DRUMUL SOCIALISMULUI "N
P ag. S
încheierea învăiămînfului ideologic «L A Ml II Ksf A\ <C> 1HI IE IL Iflt TELEGRAME EXTERNE
al cadrelor didactice din oracol Hunedoara pentru reducerea Dezvoltarea
de cost al minereului colaborării între
R. D. Germană
Cadrele didactice din şcolile de toate numai din profesori. Deşi cadrele dl- rizat printr-un nivel ideologic cores- şi Irak
gradele au misiunea de mare cinste daotlce au fost încadrate numai într-o punzător, cursanţii reuşind să îmbine In dorinfa. de a-i sprijini pe apreciază că rezultatele muncii BERLIN (Agerpres). — La
siderurgiştii hunedoreni în între depuse în direcţia reducerii pre 18 iunie, după o vizită de 5 zi
şi răspundere de a instrui şi educa ti singură formă de învăţămînt ideologic* problemele teoretice studiate, cu activi cerea tor cu cei din Reşiţa, co Convorbire cu tovarăşul ţului de cost nu sînt pe măsu le, Ibrahim Kubba, ministrul E-
lectivul de muncă de la între ing. V. FLOREA ra posibilităţilor de care dispu conomiei Irakului şi persoanele
neretul patriei noastre, pregătind ce aceea a studierii bazelor marxism-le- tatea practică. Cursanţi ca Pavel Lu- prinderea minieră Ghelar s-a an nem. Prin urmare posibilităţi e- care îl însoţesc au părăsit Ber
gajat să extragă peste planul directorul întreprinderii mi xistă şi o mare parte dintre ele linul. După oum transmite a-
tăţeni conştienţi, constructori activi ai ninismului, s-a reuşit totuşi ca prin duşan, Letiţia Atedrea, Anatolie ’Ciolan, anual cantitatea de 20.000 tone niere Ghelar ie cunoaştem. genţia A.D.N., în timpul vizitei
minereu. De asemenea, răspun- în Republica Democrată Germa
socialismului, specialişti cu o înaltă buna lor grupare, potrivit nivelului de Silvia Cristea 'şi mulţi ăiţii 's-au -pre zînd chemării celor 8 întreprin ÎNTREBARE: Aţi putea să a- E vorba înainte de toate, de nă, Ibrahîm Kubba a avut o se
deri din capitală, acest colectiv rătaţi cîteva din cauzele care au reducerea consumurilor de mate rie de întrevederi eu H. RăU, vi
calificare, necesari economiei şi cultu cunoştinţe, să se poată asigura o în zentat în faţa-comisiilor-de examinare s-a mai angajat să realizeze e- dus Ia înregistrarea acestor de riale. Am introdus şi noi siste cepreşedinte al Consiliului de
conomii la preţul de cost in va păşiri ? mul fişelor limită şi ne-am con Miniştri al R.D. Germane. In
rii în continuă ’ .'zvoltare. Elevii tre suşire temeinică a materialului predat. bine pregătiţi, mulţi dintre ei obţi- loare de 1.500.000 lei şi să îm vins că este foarte bun. Econo cadrul întrevederilor s-au discu
bunătăţească calitatea minereu RĂSPUNS : Sînt foarte multe. miile pe care le-am obţinut în tat posibilităţile lărgirii şi' dez
buie să primească în şcoli o temeinică Comitetul orăşenesc de partid a con nînd calificativul de foarte bine. De lui livrat cu două procente. Dintre acestea însă le voi aminti urma acestei măsuri sînt apre voltării relaţiilor politice, eco
pe cele care au contribuit în cea ciabile. De asemenea, am luat nomice şi culturale dintre R.D.G.
educaţie patriotică şi cetăţenească pen siderat de la bun început că princi remarcat este faptul cil în preajma Deşi au avut de înfruntat mai mare măsură la depăşirea măsura ca preţul de cost să fie şi Irak. S-a discutat de aseme
multe greutăţi, minerii de la preţului de cost al tonei de mi urmărit operativ pe secţii, pînă nea, posibilitatea încheierii unui
tru a participa activ la înfăptuirea po palul ajutor ce trebuie dat învăţămîn- convorbirilor de închidere, toţi cursanţii Ghelar au reuşit să extragă in nereu. la orizonturi. In felul acesta pot tratat de colaborare tehnică şi
contul angajamentului luat, de fi luate măsuri lâ timp, acolo ştiinţifică şi de lărgire a schim
liticii partidului şl guvernului. tului ideologic âl cadrelor didactice este s-au pregătit temeinic, au recapitulat la începutul anului şi pînă la In primul rînd vreau să spun unde se constată anumite defici bului de specialişti în diferite
jumătatea lunii iunie ă.c., mai că nereaiizarea preţului de cost enţe. domenii.
Pentru a putea răspunde acestor sar grija pentru selecţionarea şi pregătirea cu seriozitate materialul predat, şi-au bine de 3.100 tone de minereu. se datoreşte în bună parte sec
Totodată ei au obţinut rezultate torului Vadul Dobrii, unde în In fine, mai amintesc faptul că Au fost discutate şi alte pro
cini, comitetul orăşenesc de partid Hu temeinică a propagandiştilor, recru revăzut conspectele, dovedind prin a- frumoase şi in ceea ce priveşte primul trimestru preţul de cost la fiecare secţie în parte, fie ea bleme care au prezentat interes
îmbunătăţirea calităţii minereu a fost depăşit cu 344.000 lei. direct productivă sau auxiliară, pentru cele două părţi, în spe
nedoara, respectînd indicaţiile date de tarea unor tovarăşi cu experienţă în ceasta seriozitatea cu care au privit lui, unde, incepînd din luna mar s-au luat măsuri care vor duce cial situaţia din Orientul apro
tie au primit însemnate bonifi O cauză care a dus la nereali- Ia obţinerea de importante eco piat şi mijlociu, precum şi pozi
C.C. al P.M.R,, a luat măsuri încă munca de conducere a învăjămîntului convorbirile de sfîrşit de an. caţii. zarea preţului de cost este nein- nomii. ţia Republicii Irak în problema
trarea în exploatare a noii linii germană.
de la începutul anului de învăţămînt ideologic. Mulţi dintre activiş Fireşte, cu ocazia convorbirilor de Pentru a vedea cum se prezin electrice între Ghelar şi Va'dul Minerii noştri sînt hotărîţi să-
de partid 1958-1959, ca toate cadrele tii comitetului orăşenesc de partid au sfîrşit de an. s-au constatat şi anu tă situaţia şi la preţul de cost, Dobrii. Acest lucru ne-a pus în şi ţină cuvântul. Asta înseamnă Convorbirile au avut loc îri-
didactice din oraşul Hunedoara să fie participat Ia seminariile ce au avut mite lipsuri în ceea ce priveşte însu am adresat tov. irig. V. Florea, situaţia de a folosi pe mai de că ei vor face totul pentru ca să tr-o atmosferă de prietenie şi
încadrate în formele învăţâmîntului loc în decursul anului de învăţămînt, şirea materialului predat pe parcursul directorul întreprinderii miniere parte gazul sărac pentru acţio contribuie pe toate căile la redu cordialitate şi au arătat unita
Ghelar, cîteva întrebări. Redăm narea compresoarelor şi funicu- cerea preţului de cost. tea deplină a punctelor de ve
ideologic pentru ca aceştia să-şi poată lucru ce a asigurat o dezbatere a pro anului de învăţămînt. S-a observat Ia mai jos convorbirea avută. larului, un combustibil foarte dere ale celor două părţi.
însuşi în mod temeinic concepţia mate- blemelor lâ un niVel mai ridicat. unii tovarăşi mai vîrstnici, că nu sînt scump şi greu de procurat. ?
rialist-dlalectică despre lume şl viaţă, destul familiarizaţi cu noţiunile funda ÎNTREBARE: Care este si După cum subliniază agen
să cunoască bazele politicii partidului O influenţă pozitivă asupra nivelului mentale ale teoriei marxist-leniniste. tuaţia preţului de cost al mine Depăşiri mari au fost înregis Din cete de mai sus se vede ţia ADN, vizită delegaţiei ira
şi statului nostru democrat-popular. de desfăşurare a învăţâmîntului a e- Aceşti tovarăşi vor trebui ajutaţi să-şi reului pe perioada care s-a scurs trate şi ia consumurile specifice. că situaţia preţului de cost la kiene în R.D.G. a contribuit la
xercitat-o şi faptul că membri ai bi de la începutul anului şi pîriă Consumul de exploziv, de exem mina Ghelar este nesătisfâcâtoa- întărirea continuă a prieteniei
în prezent ? plu, n-a putut fi redus datorită re. Peste puţin timp vom încheia şi strînsei colaborări între
La selecţionarea şl încadrarea lor roului comitetului orăşenesc de partid dea seama cît de ttiult se lărgeşte faptului că, intfînd în producţie o jumătate din perioada în care R.D.G. şi Irak.
RĂSPUNS: Dat fiind faptul orizonturi noi şi corpuri noi, s-a minerii de la această mină tre
s-a ţinut seama de nivelul de cunoş au făcut expuneri în faţa cadrelor di propriul lor orizont profesional prin ca lucrările privitoare la calcu lucrat pe sistem de înaintare. buiau să realizeze economii în Mişcarea
lul preţului de cost pe luna mai' valoare de 1.500.000 lei. Nu nu
tinţe ideologice, formîndu-se 5 cercuri dactice. studiul teoriei marxist-leniniste. Dealt n-au fost încă încheiate, nu pot La lemn de mină s-a înregis mai că n-au reuşit să realizeze insurecţională din
prezenta decît situaţia primelor trat în cursul primului trimestru nimic, dar depăşirile la preţul
de studiere a bazelor marxism-leninis- Preocuparea comitetului oiăşenesc de fel, pentru mulţi dintre ei devine din 4 luni. Primul trimestru l-am în o depăşire de 86.000 lei. Acest de cost pe primele 5 luni trec Republica Dominicană
mului. Aşa de pildă, toţi învăţătorii, partid faţă de buna desfăşurate a îri- ce în ce mai limpede că fără cunoaş cheiat cu o depăşire a preţului material l-am primit în trecut de peste cifra de 800.000 lei. Aceas
maiştrii-instructori' şi profesorii de mu văţămîntului ideologic al cadrelor di terea învăţăturii marxist-leniniste, nU-şi de cost de 810.000 lei, iar lună la Corabia sau C aracal! Aşa că ta înseamnă că în următoarele HAVANA (Agerpres). — Zia
zică şi educaţie fizică, au fost grupaţi dactice a stîrnit în rindul învăţătorilor pot îndeplini în bune condîţiuni sarci aprilie cu o depăşire de 5.600 iei. vă puteţi imagina la cît se ridi 7 luni, colectivul de muncă de rul cuban „Prensa Libre“, re-
în cercul condus de tov. loan Cîndea. nile de cinste de educatori ai tinerei Cred că în mai am realizat ceva cau cheltuielile de transport. la Ghelar trebuie să economi luînd ştirile transmise de postu
Tovarăşele educatoare au fost grupate şi profesorilor un viu interes pentru generaţii, de participanţi activi la economii* dar în nici un caz sească 2.300.000 lei pentru a-şi rile de radio clandestine ale
în cercul condus de tov. loan Căroiu, opera de construire a socialismului. n-am recuperat rămînerea în ur ÎNTREBARE: Rezultatele obţi îndeplini angajamentul. Vor mişcării insurecţionale din Re
iar tov. loan Dngur şi Constantin Ior problemele studiate. Aceasta s-a văzut mă din trimestrul I. Aceasta nute în cursul primelor cinci reuşi oare acest lucru ? Posibi publica Dominicană, scrie că
acum, ou ocazia convorbirilor de în vom putea-o realiza însă în lu luni de întreprinderea dvs. sînt lităţi există. Lemn de mină se vasta regiune muntoasă Gon-
nile următoare. . nesatisfăcătoare. Ce credeţi, e- aduce acum de la Orăştie şi Pe stanza, care este situată îri cen
govan au condus cite un cerc format chidere. Aceste convorbiri s-au caracte- C. BAClU xistă posibilităţi pentru a recu troşani, noua linie electrică ce trul ţării, este acum sub con
pera rămînerea în urmă ? a intrat acum cîteva zile în ex trolul răsculaţilor.
---- ------------ - * 9 ...... ....... -....... — ploatare, permite realizarea u-
RĂSPUNS : Colectivul nostru nor însemnate economii i există Intr-un mesaj radiodifuzat,
De ce unor membri de partid de asemenea posibilităţi pentru comandantul insurgenţilor, En-
nu li se încredinţează sarcini? -;: alto.-"#> reducerea consumului de explo rique Jimenez Moya, a lansat
ziv. Toate acestea, ca şi faptul un apel către poporul dominican
La Congresul al II-tea al partidului Cine sînt a<ceşli tovarăşi? O analiză asprime dacă n-au reuşit cumva, să că minerii de la Ghelar sînt ho- şi soldaţii guvernului, îndemnîn-
se achite întocmai de una din ele. Pe tăr'îţi să-şi respecte ciivîntul, ne
nostru a fost combătută cu tărie lipsa mai aientă ne arată că aceştia sini de altă parte, tovarăşii care n-au avut fac să credem vă la finele anu du-i să se alăture luptei împo
sarcini, sîn t. „scutiţi“ de critică pen lui minerii de la Ghelar vor ra triva regimului dictatorial al lui
ds grijă a unor organizaţii de bază tocmai cei cărora biroul organizaţiei tru că ei... n-au greşit din piind de porta partidului că şi-au înde Trujillo.
vedere al îndeplinirii sarcinilor. plinii angajamentele luate.
care nu dau sarcini concrete tuturor de bază mi le-a încredinţat nici un Posturile de radio au trans
Iată numai .ctieva fapte , care dove N. ANDRONACHE mis şi mesajul lui Juan de Dios,
membrilor şt candidaţilor de partid. fel de sarcini. Rău este că în mentali desc că repartizarea justă, aientă a fost colonel în armata lui Tru
sarcinilor între membrii şi candidaţii -O - jillo, care a cerut..membrilor ar
Din păcate mai există şi azi 'unele tatea unor membri ai biroului organi de partid are o importanţă mare pen matei să treacă de partea insur
tru viaţa întregii organizaţii de bază. Excursie genţilor, arătînd că „puterea
organizaţii de bază care continuă să zaţiei de bază s-a înrădăcinat ideea dictatorului este în declin ‘şi că
!A. CERBU , în V a lea Jmfyâ răsculaţii vor fi necruţători fa
persiste in această stare. Dna din a- că unor membri de partid măi în vîrs-
Zilele trecute elevii şi cadrele
cestea este organizaţia de bază de la tă nu irebuie să li se mai dea sarcini, didactice de la Şcoala maghiară
din Alba Iulia au făcut o ex
depoul C.F.R. Petroşani. Ea are un mimai pe considerentul că sînt îna cursie în Valea Jiului. Imprfeuna
cu cei de la Şcoala maghiară
mare număr de membri şi candidaţi intaţi în vlrstă. Nimeni mai din Vulcan ei au vizitat mai
multe întreprinderi şi exploatări,
de partid lîi" 'rrtdfea MăjOriidte dintre bine decît ei nu pot arăta
comiitiişli - Muncesc cu¦¦simţ '• de răs tineretului ce a însemnat exploatarea
pundere, conştiincioş pentru îndeplini capitalistă, şomajiit, neştiinţa de carte,
rea sarcinilor. /\cesi lucru. sé dăioreşte şovinismul, naţionalismul şi alte racile
faptului că biroul organizaţiei de ba-, proprii capitalismului. Munca de edu
ză le-a jhcrediâţăţ sarcini concréte iar care comunistă a tinerelului este o sar
periodic, In adunările generate, li se, cină grea şi plină de răspundere în
cere să raporteze asupra féíütui W ‘ care membrii de partid înaintaţi în
care şi le thdeplíhésc. , După evidenţa vîrsiâ pot aduce contribuţii nebănuiie.
tovarăşului llie Cuibac, Sectetanll or Dar aceasta cere biroului organiza
ganizaţiei de bază, aprókiinüfív 70 la ţiei de bază o preocupare atentă, pli-,
sută din nuihăfiil total ai membrilor nă de grijă !aţă de tovarăşii mai
de partid ah sarcini concreté. De aici vir'sfnici. Acestora li se pot da şi alte
rezultă că cúa. 30 la sută din membrii sarcini, cu convingerea fermă că - ele
de partid nit ăti sarcini concrete. vor fi duse la îndeplinire.
Asupra consecinţelor acestei stări de O consecinţă dăunătoare a reparti
lucruri, biroul organizaţiei de bază hu zării neraţiotiale a sarcinilor este aceea
s-a oprit pînă acum. In viaţa organi
zaţiei de bâză însă aii loc la iot pa că unora dintre membrii de partid
sul fapte care dovedesc ce ¦înseamnă li se încredinţează douădrei şi chiar
repartizarea insuficient de raţională a mai midie sarcini —- aşa cum sînt
sarcinilor de partid. In adunările ge tovarăşii Iaan Ştefănescu, Gheorghe
nerale, Unii membri de partid nu par Zeicu — iar alţii sînt neglijaţi din
ticipă la discutarea problemelor, la e- acest punct de Vedere.
labotareă hoiărîrilor, iar in perioada
dintre adunări ei desfăşoară o activi In adunările generale se discută,
tate mult sub posibilităţile lor, neorga- bineînţeles, lol despre tovarăşii care
nizală. au sarcini multe şi sini criticaţi cu
printre care şi Uzina electrică ţă de trădătorii poporului“.
Potrivit informaţiilor apăru
MATERIAL PENTRU CONCURS cere şi mai ales de extindere a / Brigada de fierari din Vulcan. Aici ei au întâlnit
procedeelor de muncă înaintate beionişii. condusă ' d e' te în „Prensa Libre“, posturile
se manifestă încă lipsuri destul maistrul Im n Latzo,' pe comunistul Llie Creţu, care de radio ale insurgenţilor au
de grave. De pildă, deşi iniţia de pe şantierul nr, 1) expus programul lor politic mi
Introducerea şi extinderea procedeelor tiva muncitorilor dă naştere la O.S.M. al l.C.S. Hune- de 30 de ani lucrează în această nimal care prevede : răsturnarea
tehnice de înaltă productivitate — preţioase propuneri dé îmbună doara, realizează lunar un indice ( dictaturii lui Trujillo, constitui
sarcină de seamă tăţire a procesului de fabricaţie, de 1,55—1,60. uzină în calitate de maistru la rea unui guvern provizoriu pe
totuşi; din chuza muncii defectu In clişeu: Fruntaşii brigăzii du- \ o perioadă de doi ani şi a unei
oase a unor tovarăşi din cadrul fpă orele de program. (La mijloc, instalaţia de cazane. EJ a fost adunări constituante, care să e-
serviciului tehnic, milité, propu ţmaistrul Ioan Latzo). laboreze legea privind reforma
neri preţioase râmîn neîozoiva- an de an martorul modificărilor agrară.
te.' Dintre acestea amintim: „In w NM/'V'V"
troducerea ciocanelor pneumati aduse instalaţiilor prin diferite
inovaţii şi care cu multă bună
voinţă a dat vizitatorilor explica
ţii despre felul cum funcţionează
Un rol însemnat în sporirea Aplicarea noilor procedee de cru, oHcît ar fi el de simplu, fără uzina.
să desfăşoare în acelaşi timp o
productivităţii muncii şi reduce termină modificări în elementele muncă intensă de popularizare N. ROVENŢA
a procedeului respectiv. Aşa, de
rea preţului de cost îl are intro timpului de lucru al muncitori Otemplii, articolele la gazeta de corespondent
perete aU popularizat cele mai
ducerea şi extinderea prbcede>- lor, aceştia reuşind să-şi depă bune rezultate obţinute de unii ce la formarea liiigotierelor“
iruiltaşi c a : Alexfe Lixăndroi,
elor tehnice avansate, In expu şească cu mult productivitatea Constantin Greţu şi LUdovic Co măsură care ar uşura în mod Brigada artistică de agitaţie,
jan, sau au criticat pe unii mun substanţial munca fizică, „Meca
nerea tăcută in şedinţa plenară planificată. De piîdă, pehtrü for citori ca Gheorghe Vucsta • şi
Viorél Avram, care nu au mun
a G.G. al P.M.R. din noiembîie marea Unui pod de turnare péru cit CU destul simţ de răspunde nizarea destupării cubi'lourilor“-
re la locul lor de muhcă, nu au
1958, tovarăşul Gh. Gheorghiu- tru iingotiere, după vechiul pro- respectat instrucţiunile tehnolo — măsură cate pe lîrigă faptul în miezul problemelor secţiei
gice. In acelaşi scop au fost or că uşurează munca fizică, redu
Dej a arătat că: „O problemă de ' cedeu, lUcFâU 6 muncitori. In ganizate-şedinţe dé lucru, séhini-
buri de experienţă, cu demon
cea mai mare importanţă este prezent lucrează numai 4. straţii practice, unde tovarăşi ce timpul pentru destüp’aré a a- şi mai ales, în ultimul timp, 9ă
pricepuţi ca Vasiie Pascale, Au cestora. De asemenea, în ariii aibă o bună ţinută artistică pe
ridicarea nivelului tehnic în toa Exemplu) de mai sus dovedeş rel Mitrofan şi alţii, au explicat trecuţi, au fost introduse la us Deşi a luat fiinţă numai la şi depăşirea planului de produc scenă sau în secţia unde se dă
te ratnlirile economiei naţiona te ce imense rezerve pot îi puse muncitorilor felul cum trebuie carea formelor în turnătorie in- începutul lunii martie a.c. briga ţie, a inovatorilor. De asemenea, programul.
le“. * în valoare de întreprinderile să urmărească toate operaţiile de jeefoare cu motorină care "au a- da artistică de agitaţie de Ia la repertoriul brigăzii critică atitu
iucru, înceţjîn’d de la prepararea dus însemnate economii de man minorul bluming a obţinut suc dinea nejustă faţă de muncă a Brigada noastră a participat
In cadrul Uzinei „Victoriâ“- noastre prin introducerea proce-, amestecului dé formare şi pînă gal. In prezent acest procedeu cese în acitvitatea să. Datorită codaşilor şl a celor ce mal con la concursul organizat de Con
la turnarea şi dezbaterea ele îndrumării date de organizaţia tribuie îrt diferite feluri la ne-
Călari, încă de la începutul aces 'deeior avansate. mentelor de radiatoare.
tui an au fost foritlafe colective
P®pUlâ»*izâir*ea şi conservatorismul
din cei rilai pricepuţi muncitori, frânează victoria noului nu se mai aplică, deşi rentabili de partid, cu sprijinul comite realizarea sarcinilor de plan. siliu! Central al Sindicatelor şi
tatea iui este cunoscuta în uzina. tului sindical de secţie şi al or Dintre membrii brigăzii s-au Casa Centrală de Creaţie. Ast
ingineri şi tehnicieni, care au experüenfet poziíivé — Nu poate fi trecut cu vederea ganizaţiei U. T. M., brigada a fel, la concursul brigăzilor pe
faptul ca În munca' 'de' în trod ii- Éste necesar ca átít organele reuşit în ultimul tirtip să devină evidenţiat tov. Sîniteanu Petru, combinatul siderurgic, ea s-a cla
studiat la fiecare loc de mttfidă o necesifafe de prim ördin sindicale cît şi cele administra un ajutor preţios al colectivului Pocola Francisc şi Dumitrescu sat pentru a participa la con
tive să militeze pentru ceea ce secţiei, în realizarea sarcinilor Ispas care, pe baza propuneri cursul orăşenesc unde, de ase
posibilitatea introducerii noilor lor venite de Ia muncitori, maiş
procedee de fabricaţie avansa Experienţa pozitiva a frunta
te, Ca: „stabilirea tioilor reţete şilor în pfódltéiie, a brigăzilor
de turnare îri cadrul Sortimentu şi secţiilor poate să dea rezultate este nou, să-i sprijine pe ino de plan. tri, ingineri au creat texte care, menea, s-a clasat pe locul al
lui tuburi“; „degazarea' bronzu buife numai atunci cînd este bi vatori şi raţioilalizatófi. Ingine Un ajiitor important în muridâ puse pe melodii potrivite şi in Ilrlea. Acest lucru a dovedit că
rii şi téhniciénii să sprijine mai brigăzii îl constituie colectivul terpretate bine (în cadrul unui brigada de Ia bluming, prin cele
lui cu azot ia piesete de schimb ne cunoscută, cînd fiecaré om mult introducerea tehnicii noi, de creaţie compus din 5 tovarăşii mic decor şi cu acompaniamen 5 programe date de ia: înfiinţa
pentru furnale“ etc. Aceste pro poate să. înţeleagă esenţa ei. De iar rutina şi conservatorismul să De fă început colectivul de crea tul unui acordeón şi a unei chi rea sa a crescut mult.
cedee au fost deja aplicate, adu- aceea, popularizarea experienţei' fie lichidate printr-o mâi largă ţie s-a orientat spre probleme tare), s-au bucurat de aprecie
muncă politică dé masă. strîns legate de sarcinile lamina- rea unanimă a colectivului. Da Folosind experienţa cîştigată
cînd pe lingă importante îmbu torilor. Aşa se face eâ, îh con torită preocupării permanente a pînă în prezent, brigada noastră
Experienţa dobîtidită trebuie ţinutul lor, materialele pe care tov. SiniteattU Petru, responsabi va pregăti în viitor programe
na,. , ri în procesul de produc în rîndul maselor şi antrenarea să devină un bun al tuturor, în lul brigrzîi, faţă de pregătirea şi mai bune care ş ă ' contribuie
lupta pentru realizarea sarcini le prezintă brigada oglindesc colectivului brigăzii, faţă de re
ţie, valoroase economii. acestora în folosirea ei consti gularitatea ţinerii repetiţiilor, din plin la educarea colectivu
munca îrunlaşilor în producţie,
Dintre colectivele amintite mai tuie un imperativ de .prim ordin.' lui clin care face parte.
su~ s-au evidenţiat cele în care Conducerea secţiei turnătorie
au lucrat tovarăşii: Anton Ră-
ceanu, Vasiie Pascale, Dumitru cît şi comitetul dé secţie 'aii tras
Bucur, Zaharia Achimeţ şi mulţi concluzia că nu e suficient să lor trasate de partid. a comuniştilor care sînt anima toţi inierpi.eţii brigăzii au reu MARIAN PETRO
alţii. aprobe un nou procedeu de lu- g h e o r g h e s p e r io s u | torii luptei pentru îndeplinirea şit să stăpînească bine rolurile corespondent