Page 65 - 1959-06
P. 65
b ib lio te c a C e n tr a la ;
i
Regională
1
Hunedoara-.’,* PROL ET ARI d i n t o a t e t a r i l e , u n i ţ i -v a i Brigada artistică
de agitaţie
‘ /,1
La co o p era liv a m e şte şu g ă r e a sc ă „C ri-
ulsocialismului şan " din B rad a lu at fiin ţă o b rigad ă
artistică de agita ţie. C ei 8 com po
n en ţi ai b rig ă zii — m un citori în d ife
rite secto a re de p roducţie, au p rezen
ta t de la 1 a p rilie şi p în ă a cu m trei
program e.
Anul XI Nn 1398 Duminică 21 iunie 1959 4 pagini 20 bani P rogram ele brigăzii a rtistice de a g i
ta ţie a coop eratorilor de la co o p era ti
HnraxBOHonanav«»<mjniaaroiiasgriigy^^ v a „ C rişa n “ din B rad sirit le g a te de
via ţa cooperativei şi de oam enii care
lu crează în a cea stă u n ita te, ceea ce a
făcut ca întregul program să se bucu
'cLti e im te a z ile i d t 2 3 c A u ç u it Vă prezentam: re de m u ltă p opularitate. este
B rigad a a rtistică de a g ita ţie
OWO<X>0(>00<XXX><.X>OOOQ<X>OOW X)vO-.XjO<X^ K ) < x > v V in ) . ^ XXKXXX>OOVO<XX)V<Xy< AA>W»<X>OOOOOC
condusă de tov. G heorghe Iga, m un
întrecerea siderurgiştiîor hunedoreni
um eri fruntaşi _ citor fruntaş în producţie şi inovator,
care, îm preună cu g ru p a de m uncitori
de Sa m ina SJricani de la m a şin i, lu crează a cu m în contul
lunii a u g u st. A utorul textelor b rigăzii
— to v . G h eorgh e Ig a , îm preună cu
ceila lţi com ponenţi al brigăzii artistice
Cu Uscare zi, colectivele secţiilor C om bina de term en, arată că siderurgiştii hunedoreni d e a g ita ţie d e la co o p era tiv a „C rişan",
tului siderurgic H unedoara obţin noi succese sin i hotărîţi să în tîm p in e cea de-a 15-a a n i printre care tov. L ucia S im edrea şi a l
în întrecerea cu reşiţenii. A ngajam entele reîn versare a eliberării patriei noastre cu rezultate ţii, se bucură de m u ltă popularitaFe în
noite, planurile sem estriale îndeplinite înainte cit m ai frum oase în m uncă. rindurlle cooperatorilor.
C o c s peste plan P rogram ele artistice ale brigăzii de
la „C rişan" sîn t tra n sm ise şi la em i
P entru a da viată angajamentului reînnoit, Totodată, cocsarli hunedoreni au obţinut suc siu n ile lo ca le a le sta ţiei de rad iofi- VEDERB GENERALA A ŞAN Noi construcţii
şi a întîmpina ziua de 23 August cu suc cese frumoase în realizarea de economii la pre eare diîi Brad. TIE R U L U I D E L O C U IN ŢE DIN de poduri
ţul de cost a! produselor, prin reducerea con ST R . 13 D E C E M B R IE D IN C A
cese cît mai mari în producţie, colectivul celor sumurilor specifice. Un merit deosebit revine IO A N FAUR P IT A L A . Din iniţiativa şi sub îndruma
două baterii de cocs ale Combinatului siderurgic cocsarilor din schimburile conduse de inginerii corespondent rea Sfatului popular al oraşului
Hunedoara desfăşoară o însufleţită întrecere. Ioan Găbuţă şi Viorel Ardeleana. Vulcan, au început lucrările pen
Rodul acestei întreceri, în perioada 1-18 iunie, Veşti din raionul Sebeş tru construirea a două poduri
este cantitatea de 3.597 tone cocs metalurgic oţeiarilor peste rîul Mureşoara. Pînă în
peste prevederile planului. Penfru electrificarea satelor prezent s-au executat săpăturile
destinate picioarelor acestor po
Su ccesele duri, s-au confecţionat cofrajele,
iar la unul din poduri a şi în
O ţelarii secţiei oţelărie Martin nr. 1 consi O contribuţie însemnată la realizarea acestui STANCU TEODORESCU Zilele trecute, în m ai m ulte electrificarea com unei. In co ceput turnarea betonului.
deră această etapă a întrecerii— în cin succes au adus-o echipele conduse de prim-to- işef de grupă la sectorul 1 al com une din raionul Sebeş au m una V ingard, cu cei peste
pitorii Gheorghe Andruţ, Alexandru Nojogan, minei. A dat de la începutul a vu t loc adunări populare p en 100.000 lei strîn şi de cetăţeni, Muncitorii care lucrează la
stea zilei de 23 August — o etapă hotărîtoare Traian Bîrlea şi alţii. anului şi pînă la data de tru votarea contribuţiilor băneşti au fo st procurate m aterialele podurile peste Mureşoara s-au
pentru cîştigarea întîietăţii în disputa cu oţe necesare electrificării satelor. necesare şi s-au făcut m ăsură angajat ca în cinstea zilei de
1 iunie, 487 tone cărbune pes torile, astfel că în curînd vor 23 August să termine lucrările
larii reşiţeni. Muncind cu mult entuziasm, folo S uccese de seamă au repurtat şi oţelarii te plan. C etăţenii din com una D aia au putea începe lucrările de m on şi să dea podurile în folosinţă.
sind mai bine capacitatea de producţie a cuptoa care deservesc cuptoarele electrice ale h o tâ rît ca pe lin g ă cei 100.000 ta i ale liniei de curent.
relor, ei au reuşit să elaboreze peste prevederile combinatului. In acelaşi interval, ei au reuşit MILUŢA RUGINA lei strîn şi pînă acum să se a- S-au evidenţiat în mod deose
planului în intervalul 1-18 a lunii curente, 1.550 să elaboreze peste plan, în contul angajamen maistru la sectorul 1. In ac cfţine rioi su m e de bani p en tru bit, prin executarea lucrărilor de
tului anual, aproape 550 tone oţel special. tivitatea depusă s-a dovedit! calitate, muncitorii Virgil P-h\m-
tone otel Martin. un bun organizator al muncii, j pău, Constantin Predescu şi al
ţii.
H ărnicia lam inatorilor C o n trib u ie ia m odernizarea drum ului
N. ROVENŢA
C olectivul laminorului de 800 mm. din Com Pentru aceasta ei au desfăşurat în perioada M o b ilizaţi de d ep u ta ţii lor, efectuate de ei, prin m uncă vo
binatul siderurgic Hunedoara este hotă- 1-18 iunie a.c. o susţinută întrecere în vederea cetăţenii din com unele Spring luntară. corespondent
folosirii cît mai intensive a cuptoarelor adînci şi şi V in g a rd au hotărît ca 20 la
rît să trimită, în cinstea zilei de 23 August, a liniei de laminare. Că s-a muncit bine, o spun sulă din lucrările ce se fac pen Pînă acum , ei au term inat
industriei noastre prelucrătoare, cît mai multe cele 1.096 tone laminate peste sarcinile de plan tru m odernizarea drum ului d in prin m uncă voluntară aproape
tone laminate peste plan. Totodată, harnicii la- în această perioadă. tre cele două localităţi să fie un kilom etru de drum .
minatori ai acestei secţii vor să-şi consolideze
situaţia de fruntaşi în întrecerea cu luminătorii F. CH1RUŢA
reşiţeni. corespondent
In luptă pentru reducerea preţului de cost Elevii In sprijinul agriculturii
A ngajam entele luate de colec Căian le-au aplicat cu mult suc nători au fost obţinute economii Exemplul brigăzilor utemiste
tivele de niUncă din întreprinde ces în cursul primellor cinci luni în valoare de 28.000 lei. de muncă patriotică
rile regiunii noastre, prin răs din acest an. Drept urmare, ei
punsurile dale chem ării celor 8 au reuşit să economisească la Randamente sporite — Zilele trecute, membrii celor lor de a munci timp de trei săp-
întreprinderi din C apitală, prind preţul de cost, în perioada amin minereu ieftin două brigăzi utemiste de muncă tămîni la G.A.S. Petreşti, raio
viaţă. Lună de lună se obţin tot tită, suma de 190.000 lei. patriotică ale claselor a X-a A şi nul Sebeş. Exemplul elevilor din
m ai m u lte econom ii la p reţu l Printr-o bună organizare a G. (secţia germană) de la şcoala cele două brigăzi utemiste. de
de cost. E conom isind m ateria ? muncii şi ca urmare a faptului medie din Sebeş au făcut cunos muncă patriotică este urmai şi
lele, îm bunătăţind calitatea pro că toţi muncitorii de la întreprin cut conducerii şcolii botărîrea de alţi elevi din această şcoală.
Datorită faptului că procesul derea minieră din Deva sînt an
duselor şi sporind productivita tehnologic de semicocsificare a trenaţi în întrecerea socialistă, La întreţinerea culturilor
cărbunilor prin fluidizare este numeroase brigăzi au obţinut in
tea m uncii, vrednicii m uncitori mult mai economic faţă de sis lunile trecute randamente spori La secţiile Dobîrca, Gîrbova aceste'zile ei au făcut cca. 2.500
temul cocsificării prin cuptoare te. Pentru a concretiza, este su şi Miercurea, secţii ale gospodă ore de muncă voluntară. In zi
întim pină ziua de 23 A ugust cu Ab-der-Halden, în perioada 1 ia ficient să amintim că brigăzile
nuarie — 1 iunie a.c., sectorul conduse de comuniştii Nicolae riei agricole de stat Apoldu de lele care urmează, alţi 330 de
frum oase realizări. somicocs a obţinut economii la Duna, Traian Dioancă şi Nico
preţul de cost în valoare de Sus, peste 300 elevi au efectuat, elevi vor efectua muncă volun 'Aplicind m etoda V oroşin, do
La uzina „Victoria“ — 400’000 lei. lae Fiao şi-au depăşit simţitor pînă acum, muncă voluntară tară pe ogoarele acestei gospo întreţinere a instalaţiilor, revizo
Căian randamentele planificate în luna pentru întreţinerea culturilor. In dării agricole de stat.
Faptul că reparaţia capitală a trecută. Datorită acestui fapt,
Este bine ştiut că ridicarea turnătoriei n-a fost terminată la Elevi din altă regiune
temperaturii aerului insuflat în timp, a dus la înregistrarea unei randamentul pe mină a fost de
furnale duce la reducerea con depăşiri simţitoare a preţului de păşit. Zilele trecute au sosit în regi tru lucrări de întreţinere a cul rul. d e a ce Io a n B o a n c ă d e ta
sumului specific de cocs şi deci cost în primul trimestru al a- unea noastră 40 de elevi de la turilor un număr de peste 200 staţia C .F.R. T eiuş obţine re
la obţinerea de economii la pre cestui an. Situaţia aceasta s-a Minerii deveni au reuşit însă, şcoala medie din Sălişte, raio zile-muncă. S-au evidenţiat ute- zu lta te fru m o a se în m uncă.
ţul de cost aii fontei. La acest remediat în. parte încă în lunile nul Sibiu, care vor efectua, sub mistele Maria Cazan, Otilia Ha-
din urmă rezultat se ajunge şi aprilie şi mai, cînd datorită e- pe lingă acest succes, să reducă îndrumarea dirigintelui clasei, der şi Maria Puschilă. In clişe u : Tov. Ioan Boan
respectînd cu stricteţe întreaga forturi'lor. depuse de vrednicii tur candidatul de partid Augustin că, prim ind un tren care intră
tehnologie de elaborare a fontei simţitor şi consumurile specifice Demeter, practica şcolară la sec in stafie.
şi mai ales respectînd reţeta de
încărcare. Acestea au fost pro de materiale. 6 a urmare, colecti ¦m-
cedeele pe care fumaliştii de la vul acestei întreprinderi a înre
ţia din Miercurea a gospodăriei I A JCAI AN
gistrat la preţuil de cost, în luna agricole de stat Apoldu de Sus. Sînt necesare noi unităţi
mai, economii considerabile.
Pînă acum ei au efectuat pen
Putem vinde stat« pe bază de contract comerciale!
SE! In anii de democraţie popu Un alt neajuns este şi acela '
lara, Călanul a devenit dintr-o că deşi la Căian există o gos
MAS M U LTE P R O D U comună cu cîteva sute de lo podărie agricolă de stat cu un
cuitori un puternic centru in sector legumicol puternic, a-
dustrial. Pentru muncitorii ca ceasta nu a găsit de cuviinţă
G ospodăria noastră co grlu, 8.000 kg. porum b şi care am p rim it 11.136 lei, de asem enea m ult m ai bi re lucrează aici s-au constru să deschidă un chioşc de vin-
lectivă „G riviţa Roşie“ din alte produse. O parte din şi 480 kg. brînză telem ea n e decit. în a n ii p rec ed en ţi.
satul Spini, deşi înfiinţată valoarea acestor produse in loc de 120 kg ., pe care it locuinţe, s-au făcut lucrări zare a acestor produse.
num ai cu vreo 3 ani în ur Dat fiin d recoltele boga
m ă, s-a dezvoltat m ultila te ce se prevestesc în a- edilitare, clădiri social-cultura- O problemă mult discutată
teral. A cum ea are un se cesf an, m -am consultat cu
diu spaţios, pătule, o m a a fo st alocată fo n d u lu i de am prim it 5.760 tei. O m ai m ulţi colectivişti prin le etc. Intr-o oarecare măsu este şi cea privind deschiderea
gazie pentru cereale, ferm e tre care şi tov. Igna, se
de oi, porci, vaci cu lapte, bază, iar o altă parte ne-a parte din acest venit o vom cretarul organizaţiei de ră s-a dezvoltat şi reţeaua co unei cofetării. Deşi cooperati
adăposturi pentru anim ale p a rtid d m G .A.C ., şi am
etc. Fără îndoială că g o s ajutat să putem îm părţi distribui colectiviştilor pen a ju n s ta concluzia că noi mercială din Că va „Muncitorul"
podăria noastră nu se pu p u te m spori, ca n tită ţile de
tea dezvolta atit de repe colectiviştilor m ai m ulţi tru zilele-m uncă efectuate produse contractate cu sta lău. O. C. L. avut sarci-
de dacă nu era sprijinită bani la fiecare zi-m uncă. în gospodărie.
de către organele de par tut. De aceea, ' am hotărît produse indnstrl- e W io M A L să deschidă o
tid şi de stat. S ta tu t ne-a
acordat îm prum uturi pe De aceea, în anul acesta A nul acesta noi am a- ca în prim a adunare g e ale Hunedoara astfel de uni-
term en lung, pe care noi nerală să propunem co
le-am întrebuinţat. în sco noi cun con tra cta t cu s ta cordat o d eo seb ită a ten ţie şi cooperativa de consum tate, repartizîndu-i-se chiar un ^
pul întăririi şi consolidă lectiviştilor sporirea canti
rii gospodăriei. tu l 15.000 kg. g rîu , 12.000 în treţin erii culturilor. G riul tăţilor de produse contrac „Muncitorul“ din Căian nu au local în fosta canlină a uzi- S
tate. ţinut însă pasul cu dezvolta nei „Victoria“ din Căian, to- l
V echile datorii către stat S c r i s o a r ekg. p o ru m b , 1.500 jŢ de pe cele 88 rea centrului muncitoresc. Ma tuşi ea nu a fost deschisă nici >
le-am achitat de m ult, da ha. l-am pli- P rin m ărirea cantităţilor gazinele existente în Căian nu pînă acum.
kg. ftoarea-soare- de produse contractate cu mai pot satisface pe deplin ce
to rită ve n itu rilo r mari. pc statul ne vom spori consi rinţele şi exigenţele consuma In activitatea unităţilor co- }
care le-am obţinut an de tui 15.000 kg. din G.A.C, vit la tim p, derabil veniturile băneşti
iar acum a şi vom contribui în m ai
an. O m are parte din a- cartofi, 8.700 kg. şi de crescut m are şi frum os. m are m ăsu ră la a sig u ra
ceste venituri s-au realizat varză ( tim purie
din contractarea şi livra rea fondului central de
rea către stat a produse toam nă), sfecla de zahăr Cred că obţinem în m edie produse agricole. torilor. Şi iată de ce. merciale din Căian iViai sini şi >
de pe 6 ha., borceagul peste 2.100 kg. la hectar,
lor anim ale şi vegetale. de pe 20 ha., 170 cit tie-am angajat prin răs Deşi de mai multe ori s-a alte neajunsuri. De pildă, Ia z
N u m ai departe decit în propus organelor comerciale
anul trecut, noi am con din raionul Hunedoara să se magazine marfa se vinde ne- <
tractat cu sta tu l 10.000 kg. deschidă în Căian un maga
kg. lină, 120 kg. brînză p u n su l dat chem ării la în zin sau un raion pentru desfa ambalată, iar la unul din cen- L
cerea de confecţii, încălţămin
telem ea etc. La încheierea trecere a colectiviştilor din te etc. pentru copii, nici pînă trele de carne igiena lasă de >
contractelor pe aceste pro N ădăştia Inferioară. E fru acum această problemă nu a
iU duse, gospodăria a încasat m os şi porum bul, penîru- fost rezolvată. Pentru cumpă dorit. \
ţ î ‘" '?T- un avans bănesc de peste câ i-am aplicat- la tim p rarea unor astfel :le mărfuri Scriu aceste rînduri pentru >
25.000 lei. prăşită l-a, pe toată supra că consider faptele semnalate (
IŢfrYlî.0 i i WM'X faţa de 70 ha. însăm inţa- posibil de rezolvat. Şi ele tre
‘AVA, • • Î V A P i i P î l Zilele trecute am obţi buie să fie rezolvate.
n u t p rim e le p ro d u se d e la tă în prim ăvară. N u m ai
s&WOV&i.^ôo^ oôôox^-cx
ferm a de oi pe care le-am vorbesc de cele 3,5 ha. cu ANGHELUŞ CANDROi părinţii sînt nevoiţi să meargă TEOF1L ŞIN C A
Clişeul de faţă îl înfăţişează pe şoferul Victor şi livrat statului, în can floarea-soarelui, 6 ha. cu în alte localităţi pierzînd timp la uzina „V ictoria" -)
Marian de la autobaza I.R.T.A. din Deva. El a tită ţi m ult m ai m ari decit sfeclă de zahăr şi 5 ha. cu leh n ician
parcurs cu maşina sa 510.000 km. fără repa
raţie, realizînd totodată o economie la com cele p revă zu te în contract. cartofi, pe care le-am pră p reşed in tele G .A .C . „G ri
bustibil în valoare de 200.000 lei.
A stfel, am livrai 376 kg. şit de două ori pînă acum . viţa R oşie" din S p ini, şi bani. C ăian
Una în loc de 170 kg., pe A ceste culturi se p rezin tă raionul O răştle | X /V "/V V A W W W ' A V - ^ i A A A ' '