Page 66 - 1959-06

Pag. 2 DR U M U L SGCI A !. ISMU. L U I Nr. Í39S

iim caEBBmtm m uastm

ş t i a ţ i că ,...

Fiinţa care se m işcă cel m ai încet este steaua de m are, «m m
care se deplasează cu 0,16 m m . pe secundă, ceea ce înseam nă
m

m ai puţin de jum ătate de m etru pe oră. Intr-o secundă, m er­ BB

g in d lin iştit, om ul p a rcu rg e 1,40 m etri, balena — p în ă ta 5 m e ­

tri, un cal care galopează — 10 m etri, o rîndunicâ — 50-60

m etri. Cel m ai repede se deplasează vulturul cînd atacă (în A L B A IULIA DE-A LUNGUL VEACURILOR Ursul de furnici
picaj). A tunci el zboară cu o viteză , de 100 m etri pe secundă,
adică 360 km . pe oră. A ceasta este însă o m işcare a unui-corp Considerafil social »economic® Oamenii s-au obişnuit să le­ mestecă hrana, ci o înghite, de­
căzînd liber atras de forţa g ra vită ţii. ge în mod simbolic popoarele oarece nu are dinţi. Limba lui
asupra perioadei neolitic® de anumite animale. Astfel, se are formă de vierme, sau mai
De curînd a fost construit un aparat care înlesneşte foar­ spune : leul britanic, cocoşul ga­ bine zis de şarpe, atingînd lun­
te m ult deplasarea orbilor. A cesta este alcătuit dintr-un em iţător L u n ga epocă, n eolitică — două m i- rea - de către fem eie a olăritului „una m ele de piatră şlefu ită , iar în a şe ză ­ lic etc. Numele Guineei este le­ gimea de I m. Ea este acope­
de unde ultrasonice şi poate fi purtat în buzunar. U ndele sînt ien ii — este perioada de în florire a m a­ din im portan tele in v en ţii a le om enirii". rile culturii C ofofen i, situ ate în d eo seb i gat de un urs de furnici uriaş, rită de o salivă lipicioasă de
reflectate de u n reflector în fo rm ă de băţ pe care orbul îl ţine triarhatului, ca ra cteriza tă prin roiul , pé ; (E n g els), pe în ălţim i d om inante sau pe lîn g ă care este înfăţişat şi pe timbrele care se lipesc insectele. Corpul
în m ină a tunci cînd m erge. D acă u ltrasunetul în tilneşte în care fem eia îl a re în v ia ta so c ia lă şi rîuri — locuri p rieln ice stîn ilo r — a - poştale.. ursului de furnici are 1,20 m.
calea sa vreun obstacol, orbul aude în receptorul pe care îi are econ om ică a aşezărilor gen tilice. N ă sc u t din' în lo c u ir e a v a se lo r de .par .ş i p rim ele f n elte şi 'ob iecte' de .' Ursul de furnici trăieşte şi în iar coada lungă de 1 m. este a-
la ureche sunetele care vibrează după felul obstacolului şi d is­ lem n , rtuiele şi p iele, olăritul se ră s- podo'abă de cupru, p e lîn g ă ceie de dur Guatemala, Paraguay şi nordul Coperită cu păr lung, servind nu
ta n ţa ta care se află acesta. C ulesul şi vîn ătoarea, prin cip alele o- pîndeşte foarte repede şi d evine cel şi argint. Argentinei. Sudamericanii l-au numai ca podoabă, ci şi la în­
cupafii a le om ulu i din p aleo litic, co n ­ m ai de seam ă in d iciu — prin teh nica, denumit „urs domestic“. Ei ţin velit cînd doarme. Animalul are
R ecent s-a descoperit că lichidul pe care îl produc furni­ tinuă să d ă in u ia scă şi în a cest tim pi form a şi decorul ceram icei — pentru In a şeză rile en eo litice de tip C oţo- Uneori Cîte un asemenea urs pe gheare puternice de care se te­
cile a tu n ci cînd m uşcă, conţine un antibiotic puternic. In pre­ caracterizarea şi d eterm inarea culturi­ feni de la A lba Iulia se pot observa lîngă casă şi îl hrănesc cu lap- me pînă şi jaguarul. Dacă nu-1
zen t se fac experienţe pentru izolarea şi studierea acestuia. P e lin gă a ceste preocupări, datorită lor m ateria le a le com u nei prim itive. bine a ceste transform ări so c ia le şi e- . te- ş r fructe atunci cînd acesta necăjeşti, ursul de furnici te la­
E xisten ţa antibioticului explică faptul, enigm atic pînă acum , perfecţionării u n eltelor, se d ezvoltă con oin ice din preajm a epocii m etale­ nu găseşte furnici în cantitate să să treci pe lîngă el fără să-ţi
că la o m uşcătură de furnică rana nu se infectează. treptat: agricu ltura, d om esticirea şl G in ta m atriarhală este prin ex ece- lor (1700 î.e.n .). suficienta. Uneori el mănîncă şi facă vreun rău. Dacă îl superi
. creşterea an im alelor, olăritul şi in d u s­ len ţă o a şeza re agricolă sedentară, alté insecte. Ursul de furnici nu însă, el se ridică pe labele di­
In R .P . C hineză a început restaurarea m arelui zid chine- tria ca sn ic ă . fapt d oved it cu p riso sin ţă de puterni­ A şezarea om enească deosebit de bo­ napoi; se sprijină de coadă şi
cele aşezări n eolitice, cu un strat de g a tă de la m a rg in ea A lbei iu lil, cu se apără cu labele dinainte.
> zesc co n stru it în veacul al IV — III î.e.n. In m ulte tocuri, tim pul Ş lefu ire a la în cep u t, a p o i p erforarea cultură care m erge uneori pînă la un cele două straturi de cultură, Turdaş
*? ş i-a p u s p e c e te a p e a ce st z id lu n g d e 4.0 0 0 k m ., în a lt d e 6-10 to p o ru lu i d e p ia tr ă , în m ă n u ş a t cu uiţ m etru g ro sim e precum şi de p oziţiile şi ceram ică pictată, m archează epoca Labele ursului de furnici au
m îner de lem n sau de corn de cerb, . favo ra b ile în care se g ă se sc d e-a lu n ­ de m are înflorire a g in tei m atriarhale cîte cinci degete, dintre care
m etri şi lat cam tot atîta. A nticul zid va fi reconstruit în for­ a fo st o a d ev ă ra tă rev o lu ţie în felin gu l v ăilor rîurilor, pe m argin i de te­ (4 0 0 0 -2 7 0 0 î.e .n .), ia r s ta ţiu n ile d e la- primul şi al cincilea foarte mici,
m a sa iniţială. M arele zid chinezesc atrage turişti din întrea­ de viaţă a gin tei m atriarhale. D atori­ rase, locuri în alte, în apropierea iz­ B ărăbanţ şi M iceşti, precum şi stra­
ga lum e. tă a c e ste i u n elte traiu l om ulu i d ev in e voarelor sa u chiar în ostroave. tul su p erior de cultură din a şeza rea iar al treilea — mare. Din a-
m ai uşor, el fiind acum în m ăsură
Pe litoralul sud-vestic al insulei S ta ffa din Scoţia se află să -şi con stru ia scă lbâuinje de su p rafa­ Lupta grea pentru existen ţă şi greu ­ d e lî n g ă A lb a Iulia s t a u m ă r tu r ie a ceastă cauză, el se mişcă ane­
ţă (sch elet de pari, scînduri sau nu­ tatea explicabilă a în ţelegerii fenom e­
peştera F ingal al cărei interior* seam ănă cu o m are catedrală. iele, lipit cu ch irp ie), sa defrişeze pă­ n elor din natură au dat n aştere su ­ vrem urilor de transform ări so c ia le şi voie.
durile pentru agricu ltură, să facă ţar­ p erstiţiilor leg a te de cultul S oarelu i, a! eco n o m ice, b azate pe ev o lu ţia forţelor
P eştera este lungă de 113 m e tri şi fundul ei este acoperit pe curi pentru an im a le, să fabrice alte P ăm în tulu i, al m orţilor şi a diferitelor d e p rod u cţie şi in flu en ţele din afară Gînd se află în faţa unui fur­
o adîncim e de 2,5— 5 m etri cu apa m ării. P ereţii peşterii sînt d e la în c e p u tu l m ile n iu lu i II f2 0i)0
fo rm a ţi d in coloane m ăreţe de bazalt., în a lte p în ă la 17 m . P i­ nicar, el observă întîi cu atenţie
căturile care cad, form ale din um ezeala şi valurile ce pătrund
în peşteră, produc atunci cînd m area este liniştită sunete m e­ viitoarele victime. Apoi, repede,
lodioase originale. Acestea sînt reflectate de pereţii peşterii,
trănsform îndti-se pe tim p de fur tună într-un zgom ot puternic.

A cu m 46 de ani că p ita n u l en g le z S c o tt, îna p o in d u -se din- obiecte noi din lem n sau din corn, a n im ale, lucru în d eaju n s de dovedit î.e.n .). ca fulgerul, scoate de cîteva ori

tr-o expediţie la P olul sud, a iriurit în g h eţa t nereuşind să u n elte care sîn t fo lo site în a c e la şi tim p prin d esco p erirea unui m are n u m ăr de Ca un fir roşu în să se p oate ur­ din botul sau lung şi ascuţit
a jungă la depozitele tui de aii m ente. R ecent, aceste depozite şi ca arm e de atac sau apărare. idoli antropom orfi şi zoom orfi. m ări, pe toată a ceastă perioadă de limba de care se lipesc zeci de
au fo st descoperite şi cutiile de conserve trim ise în A nglia la tim p , a tît c o n tin u ita te a vieţii, u m a n e, insecte. Intre timp cu gheareh
In stitu tu l pentru cercetarea con servelor din M iddlesex. Peter A gricultura, care d evin e principala in T ransilvan ia centrală şi su d -ves- cît şi înlănţuirea organ ică a civ iliza ­ labelor dinainte dărîmă furnica­
Scott, fiul exploratorului, a fost invitat să g u ste aceste alim ente, ocupaţie către sfîrşitul neoliticului a tică ep oca n eolitică este reprezentată ţiilor, izv o rîte în chip n atu ral u n a din rul. Furnicile, cuprinse de pani­
gin tei m atriarhale sedentare, are în ce­ de puternicele cercuri de civilizaţie, cu cea la ltă , cu elem en tele lor sp ecifice şi că, fug în toate direcţiile, dar
. El a constatat că conservele de lim bă de vacă, sardele, fasolea puturi destul de m od este. Ea este o ram ificaţii în P en in su la B alcan ică şi cu a cele naturale, creaţii noi.
creaţie a fem éii, c a te cu ltivă în jurul în în d ep ărtatele regiu n i a le E uropei ră­
cu sos de roşii si dulceaţa de struguri s-au păstrat perfect.

Cea m ai veche plantă cu ltiva tă este griul, iar a d o u a , — colibei cu ajutorul să p ă lig ei cîteva săriten e: T urdaş şi ceram ica pictată C olectivul ştiin ţific al M uzeului Un spectator „pasionat“. ursul le adună' cU coada sa, a-
p lan te. D in d esco p eririle făcu te pînă de factură vest-d acică. reg io n a l A lba Iulia poi le culege cu limba.
inul. A cesta a început să fie cultivat cu aproxim ativ 9.000 de în p rezen t se poate preciza că a g ri­
ani în urm ă, m ai întîi în reg iu n ile m untoase ale Indiei. cu ltura a în cep u t prin cu ltiv a rea ce­ A şezarea de la m a rg in ea oraşulu i Im presii diidr-o croazieră pe M area Neagra
realelor: grîii, m ei, orz, alac, m ăză- nostru reflectă în tru totu l, prin m ate­
-M t- riche şi pom i fructiferi, iar dintre p la n ­ rialele descoperite, — a şa cum am a-
rătat în co m u n ică rile p reced en te — a-

té tex tile — cîilep a . cest stadiu în ev o lu ţia so c ietă ţii n eo ­

Ca u n elte a g rico le m enţionăm : să - litice. 3 a.Ua ii ţfim iu leţile ei
p ă ilg a de corn de cerb, rîşn iţa prim i­ Spire sfîr şitu l a c e s te i p erio a d e, către
tivă şi secera de silex. Oraşul lalta este renum it atît pectul unui variat am estec de vadia, unde a a vut toc In fe ­
anul 2000 î.e.n ., se produc schim bări prin grandoarea şi m ăreţia m o­ ' stiluri arhitecturale, dînd im pre­ bruarie 1945 istorica conferinţă
L egată de agricultură este dom esti­ im portan te, prin ap a riţia cu lturii C oţo- n u m en telo r 'sale, arhitectonice de la lalta. P entru construirea
cirea şi apoi creşterea anim alelor, care feni, sp ecifică triburilor n om ad e de vechi, cit şi priri noile construc­ sia că-i plăm ădit din stîncă şi acestei staţiuni au m uncit, zi
pe lîn g ă hrana asigu rau şi dezvoltarea păstori v en ite din step ele răsăriten e a l e . ţii care s-au înălţat aici în anii ¦a p a m ă rii.. In .p r e z e n t, c a s te lu l ş i n o a p te , tim p d e 17 lu n i, circa
u n o r, ocu p aţii" casn ice-.-ca torsul şi ţe­ E u ro p ei. nu este folosit deoarece a inter­
sutul, despre a căror existen ţă ne vor­
A c e s te tr ib u r i n o m a d e p u r tă to a r e aTe

b esc : num ărul m are de fu sa io le şi unei civ iliza ţii n oj„ superioare,^în..cp.ea,, d in urm ă; S ta tu ia im p u n ă to a re ven it o su rpăre a stîn cii, care 2.500 d e oam eni. , Ea cuprinde

g r e u tă ţi a l e r ă z b o iu lu i v e r tic a l de ţe ­ c e p r iv e ş te c r e ş te r e a v i{e lo i,v r ih d :.v fp iă a- m a r e lu i -'Lemn-,- s i t u a t ă la p o a ­ îi. p r im e jd u ie ş te tr ă in ic ia te m e ­ m a r e le p a la t a lb , tr e i s a n a to r ii

sut. P rim ul a n im al d om esticit este cli­ ca sn ică şi p o sib ilităţile de locom oţie, lele zid u lu i uriaş de m u n ţi . ce liei, S-a prevăzut insă efectua­ şi pavilionul din Oreanda de
nele, care în tovărăşeşte pe om la vî- avffld la d isp o ziţie calu l, intră în con ­ străjuiesc staţiunea, se vede atît rea unor lucrări de consolidare jos, construit de curînd. Este cel
n ă to a re. se rv eşte la tra cţiu n e şi a s i­ tact cu aşezările sedentare agricole, din parcuri cît Şi 'de pe litoral. care să-l redea turism ului inter­ m ai m are centru de sănătate de
gură uneori hrana acesttda; Urm ează, prin schim buri de orod u se şi g ră b esc Ea a fost ridicată aici cu prile­ naţional şi să-l păstreze ca or­ pe m atul sudic al Crim eei, în
Ia rîn d , b ou l, o a la , ca p ra , porcul şi trecerea la patriarhat, prin d escom p u ­ jul aniversării- a 30 de ani de nam ent de preţ al ţărm ului m i­ el odihnindu-se în aceiaşi tim p
nerea g in tei m atriarhale. A par com uni­ la transform area C rim eei într-un nun a tei Crim ee. circa 800 de persoane. Aici, în
la urm ă de tot, la începutul epocii m e­ tăţi tribale patriarhale, în care creşte­ centru de odihnă a oam enilor grădină, pe splendidele alei cu
talelor, calu l. rea v ite lo r în turm ă ia diri c e în ce so vietici. P e ţă rm u l m ă rii, la Tot la M ishor, de da ta aceas­ vegetaţie luxuriantă, pe scările
ta dincolo de ţărm ul Crim eei,

U n p as h otărîtor în m ersul în a in te un avîrif tot m ai m are âtâfUri de a- M ishor, privirea îţi este atrasă poate fi văzut pe un colţ de albe, pe coridoarele străjuite de
al so cietă ţii n eolitice este descoperi- griculfU fă. S e în m u lţesc u n eltele şi ar­ de renum itul castel fortificat, stîncă de-abia ivit de sub m are, coloane, au fo s t film a te „A 12-ă
cunoscut sub denum irea de Cas­ statuia Rusalcei, m inunat m onu­ noapte“, „Tăunul" şi alte capo­

SE SP 0 iti> R1A M IE telul rîndunelelor. El a fost con­ m ent al artei, îndem înării şi dopere ale cinem atografiei so ­
struit de m eşteri ruşi, pe o stîn- curajului m eşterilor de aici. Ea vietice. Aparatele de fotografiat
Cu barca pe lacul L işm igiu Foto: GH. STOIGOVICI Unor „primeni“. UtiUi ăuocal care apără cu că din im ediata apropiere a reprezintă pe Rusalca din fru­ „reţin" o a m in tire plăcută de la
zel pe infractori. m ării, pen tru un baron ge'riiidn. m oasa epopee a fetei m oraru­ L iv a d ia .
Prietenia lor e „principială“ — Privit de jos, de pe mare, cas­ lui, înşelată de C neaz, ce s-a
Le fie epigrama de deochi 1 — Cînd Lauzi pledînd cu foc, telul apare ca o cetate cu ziduri sinucis, aruneîndu-se, îm preună In curtea staţiunii ne-a atras
Se critică, îşi trag o săpuneală Nu te mai descurci deloc: groase, crenele şi m etereze. De cu pruncul ce-l purta în pinte- atenţia o coloană de m arm ură
...Doar cîte-odată, între patru Ia cuvîntul inculpatul, pe crestele m unţilor, el are as- ce, în valurile m ării. E statuia aibă pe care e scris cu carac­
Sau îl apără-avocatul ? unei fem ei cu o im presie de tere ărabe un text necunoscut.
ochi... trium f şi optm ism întipărit pe Am abil, ghidul ne explică că
este o coloană trim isă de şahul

fizionom ia-i specific rusească. Persiei fostului ţar al Rusiei,

SPRE ÎNALTUL CERULU Aparatul pe care-1 conduc eu tendinţei de picaj. Şi cu cît Cu o m ină se sprijină pe unul Nicolae al II-lea, cu ocazia festi­
acum cu fiecare secundă tinde „rezerva de comenzi“ devenea din cei doi colţi de stîncă, iar vităţii de deschidere a palatului,
Pe avioanele încercarea este socotită nesatis- tot mai mult să intre în picaj, mai mică, cu atît mai mult cu cealaltă strîn g e la piept, în pe care sc rie : A lah este singurul
îăcătoare. Menţinîndu-i totuşi poziţia, trag mă stăpî:ea dorinţa de a în- dreptul inim ii, pruncul născut în stă p ln în cer, M ahom ed e pro­
supersonice de S. AN Oîl IN manşa cu o forţă nu mai mică vinge forţa oarbă care tindea adîncuri. G leznele îi sîn t scăl­ fetu l său, iar pe păm înt dom ­
Erou al U niunii Sovietice Viteza creşte uluitor de re­ de 20 de kilograme. Situaţia să îndrepte avionul meu cu bo- date din cînd în cînd în dantela nesc Ţarul Rusiei şi Şahul Per-
L a întrebarea mea „Voi mai pede şi odată cu ea, ca de o- fiind primejdioasă, reduc tura- tul în jos, să-! ducă Iu pieire. ) de spum ă a valurilor, ce parcă siei. C uvintele înscrise pe co­
bicei, sporeşte şi forţa de ridi­ ţia motoarelor. Viteza se mic­ Venise însă şi momentul cînd ) o roagă, zbucium ate, să se re­
zbura oare ?“ — profeso­ inclusiv cele supersonice. Şi care. Ca să'nu dau posibilitate şorează treptat, presiunea Ia ?rezerva de comenzi“ se ,ep..i- \ întoarcă în îm părăţia lor. lo a n ă se în c h e ie cu „p r o fe ţia “ :
avionului să lase botul în jos, manşă scade. Iau direcţia ae­ zase, cînd manşa de conducere ,
rul mi-a răspuns cu sinceritate: niciodată vederea nu mă înşea­ rodromului şi cer permisiunea era trasă spre mine aproape ) La M ishor am vizitat apoi sa­ „Şi aşa va fi veşnic". Realita­
deci pentru a menţine aparatul cfe aterizare. pînă la refuz.'Aceasta era ul­ n a to riu l „U craina", m in u n a t e- tea zilelor noastre arată cu pri­
„Este foarte greu pentru un pi­ lă. Numai că eu nu uit că am Ia o înălţime constantă, trag tima speranţă, ultima şi deîi- ţ dificiu de odihnă, construit în sosinţă cit de slab profet a fost
cîte puţin manşa de conducere Acest zbor a însemnat înce­ nitiva încercare... urm ă cu doi ani. El este un com ­ Şahul Persiei şi toţi acei care,
lot care vede cu un singur ochi un singur ochi, şi de aceea, în spre mine. Iată, manşa este în putul unor cercetări speciale. plex form at din trei clădiri ur­ asem enea tui, n-au v ă i ut forţa
poziţie neutră iar avionul, în Este un lucru cunoscut că, po­ O clipă mi se păru că nimic iaşe în care se odihnesc 350 de de nebiruit a m aselor populare
să aprecieze bine distanţa pînă timpul zborurilor sînt întot­ pofida legilor aerodinamicei, cu trivit calculelor teoretice, avio­ nu se schimbase, că avionul oam eni, care au la d isp o ziţie în lupta îm potriva nedreptăţilor
cît viteza creşte, tinde să intre nul, la o viteză apropiată vite­ continuă să se prăbuşească în ¦ confortul m axim . G uvernul so­ sociale.
la pămînt în timpul aterizării. deauna foarte atent. în picaj, zei sunetului, poate mai întîi prăpastie şi că eu nu sînt îil S vietic- a in v e stit în a c e a stă co n ­
să intre singur în picaj, iar ă- stare să-l apăr. strucţie aproxim ativ 25 m ilioa­ Scurta noastră croazieră pe
EI pierde aşa-numita vedere în M ă uit ia ceas şi grăbesc „Tinde să intre în picaj" — poi, după o anumită distanţă ne ruble, urm înd ca în septenal M ărea N eagră se apropia de
gin dese eu. începe să cabreze, adică să ri­ „Nu cumva acesta e sîîrşi- să fie investite noi sum e. sfîrşlt, Eram copleşiţi de im pre­
adîncime. Aceasta, dragul ta­ pasul spre aerodrom. To­ dice botul şi să ia înălţime. Eu tui ?“ — m-a străfulgerat un sii, de intU nirtle de neuitat cu
Acest fenomen primejdios am primit şi sarcina de a veri­ gînd neliniştitor. Mă cuprinse Ca şi „U craina“, pe litoralul oam enii sovietici, constructori
tii, e o lege a fizicii“. tul este pregătit pentru zborul este unul din obstacolele esen­ fica viabilitatea acestor calcule un fior rece. sudic al laltei au fost construi­ ai com unism ului. Ne-am despăr­
ţiale în drumul spre atingerea în comportarea U n u i nou a- te şi alte sanatorii, cum sînt ţ it d e ei. ca d e a d e v ă r a ţi p r ie ­
Dar, la drept vorbind, de ce de încercare. îmi pun paraşuta vitezei sunetului, fntîlnirea cu vion. în acest scop nici într-un In aceeaşi clipă am simţit „Rusia", „Steagul roşu" şi încă teni, ca de tovarăşi apropiaţi,
caz nu trebuia să permit avio­ însă că la manşă presiunea num eroase altele. cu pro m isiu n i reciproce de re-
n-aş putea eu zbura ? Au mai şi mă aşez în cabină. Primesc el poate să coste viaţa, deoa­ nului să intre .în picaj, căci a- slăbeşte. Avionul nu mai avea intUnire apropiată.
rece, în cazul cînd pilotul nu ceasta se putea termina cu o tendinţa să lase botul în jos. A m vizita t apoi sanatoriul Li-
fost doar atîţia piloţi care au permisiunea de decolare şi mă reuşeşte să menţină avionul în catastrofă. Pentru a-I menţine în zbor ori­ OH. STO IG O V ICI
zbor orizontal, atunci el este zontal trebuia să împing acum
condus avioane avînd doar un înalţ, cu avionul în aer. Cît de atras în picaj vertical, din care Tensiunea nervoasă îmi creş­ manşa de conducere de Ia mi­
tea cu fiecare zbor. Cînd m-am ne spre tabloul de comandă,
singur ochi. Nu, nu mă voi bine se supune el manşei de avionul nu poate ieşi nici pînă ridicat a patra oara în aer îmi deoarece avionul începuse să
!a contactul cu pămîntul. Pilo­ era clar că aceasta este ulti­ cabreze, căutînd parcă, în po­
preda ! Voi zbura ! M-am ho- conducere. De la un asemenea ţii care prifitr-tiri miracol oare­ ma îucereare. Dacă tendinţa de fida eforturilor pilotului, „să ?
care au reuşit să se salveze din se înalţe" pe o linie curbă. A- ')
tărît să redevin un pilot de în­ avion te poţi aştepta In multe. asemenea situaţie povestesc lu­ picaj nu va înceta, atunci riu po! această tendinţă dispăru, )

cercare integru. Pentru aceasta Iau înălţimea necesară în mare

trebuia să-mi refac mai îtttîi pu­ viteză, Âltimetru! indică 10.000

terile şi apoi să realizez lucru! metri altitudine.

cel mai important — să învăţ — Am ajuns, pot să încep \ iy M i n t
să văd cu un singur ochi ca şi — îmi spun eu. T

cu amîndoi. Mă opresc la înălţimea la

M-am antrenat zi de zi cu care mă aflu. Execut un cerc şi

perseverenţă, o perioadă înde­ apoi bag motoarele în turaţia

lungată. Şi rezultatele au con­ maximă, avîntîndu-mă în zbor

firmat odată în plus un vechi orizontal. Cînd viteza va fi a-

adevăr, că prin răbdare şi mun­ propiafă de cea maximă, voi

că se pot obţine multe. Mi-am introduce aparatele automate

recăpătai vederea în adîncime, care o vor înregistra. Avionul cruri uimitoare.. Ei spun, de pil­ mai puteam risca. am redresat avionul, ţinînd
vedeam cu un ochi ca şi cînd trebuie condus la această vite­ dă, că în timpul picajului, man­ ...Este foarte greu să redau manşa în poziţie normală,
i-aşi fi avut pe amîndoi. ză cu maximă atenţie, lin, cum
şa de conducere a avionului în­ în cuvinte senzaţiile pe care Nu tăinuîesc că am încercat

...Au trecut de atunci mai se spune în limbajul nostru, ţepeneşte şî fiu poate fi clinti­ le-am încercat în cursul acestui atunci un sentiment de mare
mult de 12 ani. Ca şi înainte, trebuie executat un „zbor aca­ tă din foc. Toate cele spuse de zbor final. Ca şi înainte, am bucurie. îii lupta împotriva îor-
încerc noile avioane în zbor, demic". Dacă iii decursul a 5 aceşti piloţi duc spre o singură .lăsat avionul pe orizontală şi ţeî oarbe a naturii ieşise bi-
minute se schimbă viteza, alti­ concluzie : avionul nu mai poa­ am tras manşa da condUcdf'e ruitor omul.
*) începuttt! in nr. 1368. tudinea sau direcţia avionului, te fi controlat. spre mine hlptînd împotriva
(Vă unita)

V - 'V/- „Rusalca", înconjurată de valurile m ării.