Page 67 - 1959-06
P. 67
r
Eifclioteca Cc-!
Regionali
Huncdoa:.!- ! P R O L E T A R I DIN TO ATE TA RILE, U N IŢ I-V A I Brigada artistică
mulsocialismului de agitaţie
l.a co o p era liv a m e şteşu g ă re a scă „C ri-
şa n " din B rad a lu at fiin ţă o b rigad ă
artistică de agita ţie. Cei 8 com po
n e n ţi a i b r ig ă z ii — m u n c it o r i Î11 d if e
rite secto a re de producţie, au p rezen
tat de la 1 a p rilie şi p înă acu m trei
program e,
P rogram ele brigăzii a rtistice de a g i
Anul XI Nr, 1398 Duminică 21 iunie 1959 4 pagini 20 bani ta ţie a co o p era to rilo r de la co o p era ti
v a „ C r l ş a n “ d in B r a d s î n t l e g a t e rle
Vă prezentăm: via ţa cooperativei şi de oam enii care
cJ n e in s te a z i l e i d e 2 3umeirui rgatuaşiit/<AA>0 0 0 <><>0<>OQOO<.><>0 0 <XX><XXXKX>Ov<y>OOOOtxXA>i>i^ i><X><><>0 <><X>Ó0 <X>0 V<><^< 'AAKWXWOOOtXX' lucrează în a cea stă u n itate, ceea ce a
făcut ca în tregu l program să se bucu
întrecerea síderurgíştiior hunedoreni de fa m ina liric a n i re de m ultă p opularitate.
B rigad a a rtistică de a g ita ţie este
condusă d e tov. G heorghe Iga, m un
citor fruntaş în producţie şi in ovator,
care, îm preună cu gru p a de m uncitori
de ia m a şin i, lu crează a cu m în contul
lunii a u g u st. A utorul textelor brigăzii
— to v . G heorghe Ig a , îm preună cu
ceila lţi com ponenţi ai brigăzii artistice
Cu fiecare zi, colectivele secţiilor C om bina de term en, arată că siderurgiştii hunedoreni d e a g ita ţie d e la co o p era tiv a „C rişan" ,
tului siderurgic H unedoara obţin noi succese sîn t h o tărîţi să în tîm p in e cea de-a 15-a a n i printre care tov. L ucia S im edrea şi a l
in întrecerea cu reşiţenii. A n g a ja m en tele reîn versare a eliberării patriei noastre cu rezultate ţii, se bucură de m u ltă popuiaritaFe în
noite, planurile sem estriale îndeplinite înainte cit m ai frum oase în m uncă. rîndurile cooperatorilor.
C o c s peste plan P rogram ele artistice ale brigăzii de
P entru a da viaţă angajamentului reînnoit, Totodată, cocsarii hunedoreni au obţinut suc ia „C rişan" sîn t tra n sm ise şi ta em i VEDERB GENERALA A ŞA N Noi construcţii
şi a întîmpina ziua de 23 August cu suc cese frumoase în realizarea de economii la pre siu n ile lo ca le a ie sta ţiei de rad iofi- T IER U L U I DE LO C U IN ŢE DIN de poduri
ţul de cost al produselor, prin reducerea con oare diîi Brad. ST R . 13 D E C E M B R IE D IN C A
cese cît mai mari în producţie, colectivul celor sumurilor specifice. Un merit deosebit revine P IT A L A . Din iniţiativa şi sub îndruma
două baterii de cocs ale Combinatului siderurgic cocsarifor din schimburile conduse de inginerii IO A N FA U R rea Sfatului popular al oraşului
Hunedoara desfăşoară o însufleţită întrecere. Ioan Găbuţă şi Viorel Ardeleanu. corespondent Vulcan, au început lucrările pen
Rodul acestei întreceri, în perioada 1-18 iunie, tru construirea a două poduri
este cantitatea de 3.597 tone cocs metalurgic oţelarilor Veşti din raionul Sjebeş peste rîul Mureşoara. Pînă în
peste prevederile planului. prezent s-au executat săpăturile
Pentru electrificarea satelor destinate picioarelor acestor po
Su ccesele duri, s-au confecţionat cofrajele,
iar Ia unul din poduri a şi în
O ţelarii secţiei oţelărie Martin nr. 1 consi O contribuţie însemnată la realizarea acestui STANCU TEODORESCU Zilele trecute, în m ai m ulte electrificarea com unei. In co ceput turnarea betonului.
deră această etapă a întrecerii— în cin succes au adus-o echipele conduse de prim-to- şef de grupă la sectorul I al com une din raionul Sebeş au m ana V ingard, cu cei peste
pitorii Gheorghe Andruţ, Alexandru Nojogan, minei. A dat de la începutul a vu t loc adunări populare p en 100.000 lei strîn şi de cetăţeni, Afimcitorii care lucrează fa
stea zilei de 23 August — o etapă hotărîtoare Traian Bîrlea şi alţii. anului şi pînă la data de tru votarea contribuţiilor băneşti au fo st procurate m aterialele podurile peste AAureşoara s-au
pentru cîştigarea întîietăţii în disputa cu oţe 1 iunie, 487 tone cărbune pes necesare electrificării satelor. necesare şi s-au făcut m ăsură angajat ca în cinstea zilei de
te plan. torile, astfel că în curînd vor 23 August să termine lucrările
larii reşiţeni. Muncind cu mult entuziasm, folo S uccese de seamă au repurtat şi oţelarii C etăţenii din com una D aia au putea începe lucrările de m on şi sa dea podurile în folosinţă.
sind mai bine capacitatea de producţie a cuptoa care deservesc cuptoarele electrice ale hotărît ca pe lin g ă cei 100.000 ta j ale liniei de curent.
relor, ei au reuşit să elaboreze peste prevederile combinatului. In acelaşi interval, ei au reuşit lei strîn şi pînă acum să se a- S-au evidenţiat în mod deose
planului în intervalul 1-18 a lunii curente, 1.550 să elaboreze peste plan, în contul angajamen d^ine noi su m e de bani pen tru bit, prin executarea lucrărilor de
tului anual, aproape 550 tone oţel special. calitate, muncitorii Virgil u-him-
tone otel Martin. pău, Constantin Prcdescu şi al
ţii.
H ărnicia lam inatorîlor C o n trib u ie ia m odernizarea drum ului
N. ROVENŢA
C olectivul laminorului de 800 mm. din Com Pentru aceasta ei au desfăşurat în perioada M o b iliza ţi de d ep u ta ţii lor, efectuate de ei, prin m uncă vo
binatul siderurgic Hunedoara este hotă- 1-18 iunie a.c. o susţinută întrecere în vederea cetăţenii din com unele Spring luntară. corespondent
folosirii cît mai intensive a cuptoarelor adînci şi şi V in g a rd au h o tărît ca 20 la
rît să trimită, în cinstea zilei de 23 August, a liniei de laminare. Că s-a muncit bine, o spun sulă din lucrările ce se fac p en P înă acum , ei au term inat
industriei noastre prelucrătoare, cît mai multe cele 1.096 tone laminate peste sarcinile de plan tru m odernizarea drum ului d in prin m uncă voluntară aproape
tone laminate peste plan. Totodată, harnicii la- în această perioadă. tre cele două localităţi să fie un kilom etru de drum .
minatori ai acestei secţii vor să-şi consolideze
situaţia de fruntaşi în întrecerea cu luminătorii F. C H IR U ŢA
reşiţeni. corespondent
In luptă pentru reducerea preţului de cost Elevii In sprijinul agriculturii
Exemplul brigăzilor utemisie
A ngajam entele luate de colec Gălan le-au aplicat cu mult suc nători au fost obţinute economii MILUŢA RUGINA de muncă patriotică
tivele de m uncă din întreprinde ces în cursul primelor cinci luni în valoare de 28.000 lei.
rile regiunii noastre, prin răs din acest an. Drept urmare, ei maistru la sectorul I. In ac-î Zilele trecute, membrii celor lor de a munci timp de trei sâp-
p u n su rile date chem ării celor 8 au reuşit să economisească la Randamente sporite — tivitatea depusă s-a dovediţi două brigăzi utemiste de muncă tămini la G.A.S. Petreşti, raio
întreprinderi din C apitală, prind preţul de cost, în perioada amin minereu ieftin un bun organizator al muncii, j patriotică ale claselor a X-a A şi nul Sebeş. Exemplul elevilor din
viaţă. Lună de lună se obţin tot tită, suma de 190.000 lei. Printr-o bună organizare a G. (secţia germană) de la şcoala cele două brigăzi utemiste. de
m ai m u lte econom ii la preţul muncii şi ca urmare a faptului medie din Sebeş au făcut cunos muncă patriotică este urmat şi
de cost. E conom isind m ateria Datorită faptului că procesul că toţi muncitorii de la întreprin cut conducerii şcolii hotărîrea de alţi elevi din această şcoală.
lele, îm b u n ă tă ţin d calitatea pro tehnologic de semicocsificare a derea minieră din Deva sînt an
cărbunilor prin fluidizare este trenaţi în întrecerea socialistă, La întreţinerea culturilor
duselor şi sporind productivita mult mai economic faţă de sis numeroase brigăzi au obţinut in
temul cocsificării prin cuptoare lunile trecute randamente spori La secţiile Dobîrca, Gîrbova aceste'zile ei au tăcut cca. 2.500
tea m uncii, vrednicii m uncitori Ab-der-Halden, în perioada 1 ia te. Pentru a concretiza, este su şi Miercurea, secţii ale gospodă ore de muncă voluntară. In zi
nuarie — 1 iunie a.c., sectorul ficient să amintim că brigăzile riei agricole de stat Apolrju de lele care urmează, alţi 330 de
întîm pină ziua de 23 A ugust cu semicoos a obţinut economii la conduse de comuniştii Nicolae Sus, peste 300 elevi au efectuat, elevi vor efectua muncă volun
preţul de cost în valoare de Duna, Traian Dioancă şi Nico pînă acum, muncă voluntară tară pe ogoarele acestei gospo
frum oase realizări. 400l000 lei. pentru întreţinerea culturilor. Tn dării agricole de stat.
lae Fiao şi-au depăşit simţitor
La uzina „Victoria“ — Faptul că reparaţia capitală a randamentele planificate în luna Elevi din altă regiune 'A plicuiă meto'da V o ro şin , do
Călan turnătoriei n-a fost terminată la trecută. Datorită acestui fapt, întreţinere a in sta la ţiilo r, revizo
timp, a dus la înregistrarea unei Zilele trecute au sosit în regi tru lucrări de întreţinere a cul rul. d e a ce Io a n B o a n c ă d e la
Este bine ştiut că ridicarea depăşiri simţitoare a preţului de randamentul pe mină a fost de unea noastră 40 de elevi de la turilor un număr de peste 200 staţia C .F.R. T eiuş obţine re
temperaturii aerului insuflat în cost în primul trimestru al a- păşit. şcoala medie din Sălişte, raio zlle-muncă. S-au evidenţiat ute- zu lta te fru m o a se în m uncă.
furnale duce la reducerea con nul Sibiu, care vor efectua, sub m!stele Afaria Cazan, Olilia Ha-
sumului specific de cocs şi deci Aţinerii deveni au reuşit însă, îndrumarea dirigintelui clasei, der şi Maria Puschilă. In clişeu : Tov. Ioan Boan
la obţinerea de economii la pre candidatul de partid Augustin că, prim ind un tren care intră
ţul de cost al fontei. La acest pe lingă acest succes, să reducă in stafie.
din urmă rezultat se ajunge şi
respectînd cu stricteţe întreaga simţitor şi consumurile specifice
tehnologic de elaborare a fontei ceslui an. Situaţia aceasta s-a de materiale. 6 a urmare, colecti Demeter, practica şcolară la sec
şi mai ales respectînd reţeta de remediat în parte încă în lunile vul acestei întreprinderi a înre ţia din Miercurea a gospodăriei I A C A I AM
încărcare. Acestea au fost pro aprilie şi mai, cînd datorită e- gistrat la preţul de cost, în luna agricole de stat Apoldu de Sus. Sînt necesare noi unităţi
cedeele pe care furnaliştii de la forturifor depuse de vrednicii tur mai, economii considerabile. Pînă acum ei au efectuat pen-
1 comerciale!
Putem vinde statui» e contract
In anii de democraţie popu Un alt neajuns este şi acela
lară, Călanul a devenit dintr-o că deşi la Călan există o gos
M A I MULTE PRODUSE comună cu cîteva sute de lo podărie agricolă de stat cu un
cuitori un puternic centru in sector legumicol puternic, a-
dustrial. Pentru muncitorii ca ceasta nu a găsit de cuviinţă
G ospodăria noastră co grlu, 8.000 kg. porum b şi care am p rim it 11.136 lei, de asem enea m ult m ai bi re lucrează aici s-au constru să deschidă un chioşc de vîn-
lectivă „G riviţa Roşie" din alte produse. O parte din şi 480 kg. brinză telem ea n e decît. în a n ii precedenţi.. it locuinţe, s-au făcut lucrări zare a acestor produse.
satul Spini, deşi înfiinţată valoarea acestor produse în loc de 120 kg ., pe care
num ai cu vreo 3 ani în ur a fost alocată fondului de am prim it 5.760 lei. O Dat fiin d recoltele boga edilitare, clădiri social-cultura- O problemă mult discutată
m ă, s-a dezvoltat m ultila bază, iar o altă parte ne-a parte din acest venit o vom te ce se prevestesc In a- le etc. Intr-o oarecare măsu este şi cea privind deschiderea
teral. A cum ea are un se ajutat să putem îm părţi distribui colectiviştilor pen cesf. a n , m -a m c o n s u lta t cu
diu spaţios, pâtule, o m a colectiviştilor m ai m idii tru zitele-m uncă efectuate m ai mulţi, colectivişti p rin ră s-a dezvoltat şi reţeaua co unei cofetării. Deşi cooperati
g azie pentru cereale, ferm e bani la fiecare zi-m uncă. în gospodărie. tre care şi tov. Igna, se
de oi, porci, vaci cu lapte, De aceea, In anul acesta cretarul organizaţiei de mercială din Că- va „Muncitorul“ S
adăposturi pentru anim ale A nul acesta noi am a- p a rtid din G .A.C ., şi am
ele. Fără îndoială că g o s a ju n s la concluzia că noi d avut sarcl- L
podăria noastră nu se pu putem spori cantităţile de
tea dezvolta atît de repe produse contractate cu sta produse industri- (3 c u K td c iL e_U___U__x_M___&_ nAa să deschidă o <
de dacă nu era sprijinită
de către organele de par tul. De aceea, ‘am hotărît ale Hunedoara astîe! de uni- ţ
tid şi de stat. S ta tu l ne-a
acordat îm prum uturi pe n o i cim c o n tra c ta t cu s ta cordat o d e o se b ită a te n ţie ca în prim a adunare g e şi cooperativa de consum tate, repartizîndu-i-se chiar un >'
term en lung, pe care noi nerală să propunem co „Muncitorul“ din Călan nu au focal în fosta cantină a uzi- $
le-am întrebuinţat în sco tu l 15.000 kg. g rlu , 12.000 în treţin e rii cu ltu rilo r. G riul lectiviştilor sporirea canti
pul întăririi şi consolidă tăţilor de produse contrac
rii gospodăriei. kg. po ru m b . 1.500 0 de pe cele 88 tate. ţinut însă pasul cu dezvolta nei „Victoria“ din Călan, to- l
S c r i s o a r ekg . floarea-soare- rea centrului muncitoresc. Ma
V echile datorii către stat ha. l-am pli P rin m ărirea cantităţilor gazinele existente în Călan nu tuşi ea nu a fost deschisă nici }
le-am achitat de m ult, d a de produse contractate cu mai pot satisface pe deplin ce pînă acum.
din G.A.C.tu i 15.000 kg. vit la tim p, statul ne vom spori consi
torită veniturilor m ari pc derabil. ven itu rile b ă n eşti
care le-am obţinut an de cartofi, 8.700 kg. iar acum a şi vom contribui în m ai rinţele şi exigenţele consuma In activitatea unităţilor co- )
m are m ă su ră ta a sig u ra
an. O m are parte din a- varză ( tim p u rie şi de crescut, m are şi fru m o s.
ceste venituri s-au realizat rea fondului central de
din contractarea şi livra to a m n ă ), sfecla de zahăr Cred că obţinem în m edie produse agricole. torilor. Şi iată de ce. merciale din Călan ihai sînt şi *>
rea către stat a produse
de pe 6 ha., borceagul peste 2.100 kg. la hectar, Deşi de mai multe ori s-a alte neajunsuri. De pildă, la ^
lor anim ale şi vegetale. propus organelor comerciale
N u m ai departe decît în de pe 20 ha., 170 cit ne-am angajat prin răs din raionul Hunedoara să se magazine marfa se vinde ne- <
anul trecut, noi am con deschidă în Căian un maga
tractat cu sta tu t 10.000 kg. kg. lină, 120 kg. brinză p u n su l dat chem ării la în ambalată, iar la unul din cen- 4
zin sau un raion pentru desfa
telem ea etc. La încheierea trecere a colectiviştilor din cerea de confecţii, încălţămin trele de carne igiena lasă de >
contractelor pe aceste pro N ădăştia Inferioară. E fru te etc. pentru copii, nici pînă
duse, gospodăria a încasat m os şi porum bul, penlru- acum această problemă nu a dorit. <
un avans bănesc de peste că i-am aplicat la tim p fost rezolvată. Pentru cumpă
y uu 25.000 tei. praşila l-a, pe toată supra Scriu aceste rînduri pentru >
-F F iF \, faţa de 70 ha. însăm inţa- rarea unor astfel de mărfuri că consider faptele semnalate 1
Zilele trecute am obţi posibil de rezolvat. Şi ele tre
Clişeul de faţă îl înfăţişează pe şoferul Victor n u t p rim ele p roduse de la tă în prim ăvară. N u m ai buie să fie rezolvate.
Marian de la autobaza I.R.T.A. din Deva. E! a ferm a de oi pe care le-am vorbesc de cele 3,5 ha. cu
parcurs cu maşina sa 510.000 km. fără repa şi livrat statului, în can floarea-soarelui, 6 ha. cu ANGHELUŞ CANDROI părinţii sînt nevoiţi să meargă TEO FIL ŞIN C A
raţie, realizînd totodată o economie ia com tită ţi m ult m ai m ari decît sfeclă de zahăr şi 5 ha. cu în alte localităţi pierzînd timp Ia u zin a „ V icto ria " -)
bustibil în valoare de 200.000 lei. cele p revă zu te în contract. cartofi, pe care le-am pră p reşedinlele. G .A .C . „G ri teh nician
A stfel, am livrat 376 kg. şit de două ori pînă acum .
tină în loc de 170 kg., pe Aceste culturi se prezintă viţa R o şie“ din S p ini, şi bani. C ălan
raionul O răştie | v'V vA vW V \A A W \;vW \'