Page 68 - 1959-06

Fag. 2 D im M U L SOCI A !.IS MU. L U I Nr. 1398

t ia ,ţ i c ă ...

Fiinţa care se m işcă cel m ai încet este steaua de mare,

care se deplasează cu 0,16 m m . pe secundă, ceea ce înseam nă

m ai puţin de jum ătate de m etru pe oră. Intr-o secundă, m er-

g în d lin iştit, o m u l p a rcu rg e 1,40 m etri, balena — p în â la 5 m e ­

t r i u n cal care galopează — 10 m etri, o rîndunicâ — 50-60

m etri. Cel m ai repede se deplasează vulturul cînd atacă (în ALBA ÎULIÂ DE-A LUNGUL VEACURILOR Ursul de furnici
picaj). Atunci el zboară cu o viteză de 100 m etri pe secundă,
adică 360 km . pe oră. Aceasta este însă o m işcare a unui-corp

căzînd liber atras de forţa g ra vită ţii. Considerafii social-econom ice Oamenii s-au obişnuit să le­ mestecă hrana, ci o înghite, de­
ge în mod simbolic popoarele oarece nu are dinţi. Limba lui
De curînd a fost construit un aparat care înlesneşte foar­ asupra perioadei neolitice de anumite animale. Astfel, se are formă de vierme, sau mai
te m u lt deplasarea orbilor. A cesta este alcătuit dintr-un em iţător spune: leul britanic, cocoşul ga­ bine zis de şarpe, atingînd lun­
de unde ultrasonice şi poate fi purtat în buzunar. U ndele sînt L unga epocă neolitică — două m i­ rea - de către fem eie a olăritului „una m ele de piatră şlefu ită , iar în a şe ză ­ lic etc. Numele Guineei este le­ gimea de I m. Ea este acope­
reflectate de u n reflector în fo rm ă de băţ pe care orbul îl ţine len ii — este perioada de în florire a m a­ din im portan tele in v en ţii a le om enirii". rile culturii C oţofen i, situ ate în d eo seb i gat de un urs de furnici uriaş, rită de o salivă lipicioasă de
în m în ă a tu n ci cînd m erge. D acă u ltra su n etu l în tîln eşte în triarhatului, ca ra cteriza tă prin rolul- pe : (E n g els). pe înălţim i d om inante sau pe lîn g ă care este înfăţişat şi pe timbrele care se lipesc insectele. Corpul
calea sa vreun obstacol, orbul aude în receptorul pe care îl are care fem eia îl a re în v ia ţa so c ia lă şi rîuri — locuri p rieln ice stîn ilo r — a- poştale,. ursului de furnici are 1,20 m.
ta ureche sunetele care vib rea ză după felu l obstacolului şi d is­ econ om ică a aşezărilor gen tilice. N ăscu t din în locu irea va selo r de .par . ş i p rim ele t n elte . şi ' ob iecte’ de ; Ursul de furnici trăieşte şi în iar coada lungă de 1 m. este a-
ta n ţa la care se află acesta. lem n, n u iele şi p iele, olăritul se ră s- podoabă de cupru, pe lîn g ă cele de aur Guatemala, Paraguay şi nordul coperită cu păr lung, servind nu
C ulesul şi v în ă to a rea , p rin cip alele o- pîn deşte foarte repede şi d evine cel şi argint. Argentinei. Sudamericanii l-au numai ca podoabă, ci şi la în­
R ecent s-a descoperit că lichidul pe care îl produc furni­ cupaţii a le om ulu i din p a leolitic, co n ­ m ai de seam ă indiciu — prin tehnica, denumit „urs domestic“. Ei ţin velit cînd doarme. Animalul are
cile a tu n ci cînd m uşcă, conţine un antibiotic puternic. In pre­ tin u ă să d ă in u ia s c ă ş i în a c e s t timp.' form a şi decorul ceram icei — pentru In a şeză rile en eo litice de tip C oţo­ uneori Cîte un asemenea urs pe gheare puternice de care se te­
zen t se fac experienţe pentru izolarea şi studierea acestuia. caracterizarea şi d eterm inarea cu lturi­ feni de la A lba Iulia se pot observa lîngă casă şi îl hrănesc cu lap- me pînă şi jaguarul. Dacă nu-1
E xisten ţa antibioticului explică faptul, enigm atic pină acum , P e lin g ă a ceste preocupări, datorită lor m a teriale a le com u nei prim itive. bine a ceste transform ări so c ia le şi e- , té’ ş r fructe atunci cînd acesta necăjeşti, ursul de filrnici te la­
că la o m uşcătură de furnică rana nu se infectează. perfecţionării u n eltelor, se d ezvoltă co n o m ice din preajm a epocii m eta le­ nu găseşte furnici în cantitate să să treci pe lîngă el fără să-ţi
treptat: agricu ltura, d om esticirea şi G in ta m atriarh ală este prin ex ece- lor (1700 î.e.n .). suficienta. Uneori el mafiîncă şi facă vreun rău. Dacă îl superi
ţ In R .P . C h in eză a în cep u t resta u ra rea m a relu i zid chine-, . creşterea an im alelor, olăritul şi in d u s­ len ţă- 6 a şezare agricolă sedentară, alté insecte. Ursul de furnici nu însă, el se ridică pe labele di­
tria ca sn ic ă . fapt d oved it cu p risosin ţă de puterni­ A şezarea om en ească deosebit de bo­ napoi; se sprijină de coadă şi
| zesc co n stru it în veacul al IV — III î.e.n. In m u lte tocuri, tim pul cele aşeză ri n eolitice, cu un strat de g a tă de la m a rg in ea A lbei iu lii, cu se apără cu labele dinainte.
Ş lefu irea la în cep u t, apoi perforarea cultură care m erge uneori pînă la un c ele două straturi de cultură, T urrîşş
% şi-a p u s pecetea pe acest zid lu n g de 4.000 km ., în a lt de 6-10 to p o r u lu i d e p ia tr ă , în m ă n u ş a t cu uri m etru g ro sim e precum şi de p oziţiile şi ceram ică pictată, m archează epoca Labele ursului de furnici au
m etri şi lat cam tot atîta. A nticul zid va fi reconstruit în for­ m iner de lem n sa u de corn de cerb, . favorab ile în care se g ă se sc d e-a lu n ­ de m are înflorire a g in tei m atriarhale cîte cinci degete, dintre care
m a sa iniţială. M arele zid chinezesc atrage turişti din întrea­ a fo st o a d ev ă ra tă rev o lu ţie în felul gul văilor rîurilor, pe m argin i de te­ (4 0 0 0 -2 7 0 0 î.e .n .), iar sta ţiu n ile d e la. primul şi al cincilea foarte mici,
ga lum e. de viaţă a gin tei m atriarhale. D atori­ rase, locuri în a lie, în apropierea iz­ B ărăbanţ şi M iceşli, precum şi stra­
tă a ceste i u n elte traiu l om ulu i d ev in e voarelor sa u chiar în ostroave. tul su p erior de cultură din a şe zm e a iar al treilea — mare. Din a-
Pe litoralul sud-vestic al insulei S ta ffa din Scoţia se află m ai uşor, el fiin d acu m în m ăsură de lîn g ă A lba Iiilia sta u m ărturie a
să -şi con stru ia scă loduinţe de su p rafa­ Lupta grea pentru existen ţă şl greu ­ vrem urilor de transform ări so c ia le şi ceastă cauză, el se mişcă ane­
peştera F ingal al cărei interior» seam ănă cu o m are catedrală> ţă (s c h e le t de p a ri, scîn d u ri sa u nu^ tatea explicabilă a înţelegerii fenom e­ eco n om ice, b azate pe ev o lu ţia forţelor
iele, lipit cu ch irp ie), să d efrişeze pă­ n elor din natură au dat n aştere su ­ d e p ro d u cţie şi in flu en ţele din afară voie.
P eştera este lungă de 113 m e tri şi fundul ei este acoperit pe durile pentru agricu ltură, să facă ţar­ perstiţiilor legate de cultul S oarelu i, al d e la în c e p u tu l m ile n iu lu i II (2 0 0 0
o adîncim e de 2,5— 5 m etri cu apa m ării. P ereţii peşterii sînt curi pentru an im a le, să fabrice alte P ăm în tulu i, al m orţilor şi a diferitelor Gînd se află în faţa unui fur­
fo rm a ţi din coloane m ăreţe de b a za lt, înalte pîn ă la 17 m . P i­
căturile care cad, form ate din um ezeala şi valurile ce pătrund nicar, el observă întîi cu atenţie
in peşteră, produc atunci cînd m area este liniştită sunete m e­
lodioase originale. Acestea sînt reflectate de pereţii peşterii, viitoarele victime. Apoi, repede,
transform îndu-se pe tim p de fu rtu n ă într-un zgom ot puternic.

A cu m 46 de a n i că p ita n u l en g le z S c o tt, îna p o u id u -se din- obiecte noi din lem n sau din corn, a n im ale, lucru în d eaju n s de dovedit î.e.n .). ca fulgerul, scoate de cîteva ori

tr-o ex p ed iţie ta P o lu l su d , a m u rit în g h e ţa t n ereu şin d să un elte care sîn t fo lo site în a cela şi tim p . prin d escoperirea unui m are num ăr de Ca un fir roşu în să se p o a te ur­ din botul său lung şi ascuţit

aju n g ă la depozitele lui de a lim en te. R ecent, aceste depozite şi ca arm e de atac sau apărare. idoli antropom orfi şi zoom orfi. m ări, pe toată a cea stă perioadă de limba de care se lipesc zeci de
au fo st d escoperite şi cu tiile de conserve trim ise în A n g lia la In T ran silvan ia cen trală şi su d -v es- îim p , a tît c o n tin u ita te a vieţii, u m an e, insecte. Intre timp cu ghearele
In stitu tu l pentru cercetarea conservelor din M iddlesex. Peter A gricultura, care d evin e principala cît şi în lăn ţu irea organ ică a civ iliza ­ labelor dinainte dărîmă furnica­
Scott, fiu l exploratorului, a fost invitat să guste aceste alim ente. ocupaţie către sfirşitul neoliticului a tică epoca n eolitică este reprezentată ţiilor, izvorîte în chip natural una din rul. Furnicile, cuprinse de pani­
El a constatat că conservele de lim bă de vacă, sardele, fasolea gin tei m atriarhale sedentare, are în ce­ de p u ternicele cercuri de civ iliza ţie, cu cea la ltă , cu elem en tele lor sp ecifice şi că, fug în toate direcţiile, dar
cu sos de roşii şi dulceaţa de struguri s-au păstrat perfect. puturi destul de m od este, Ea este o ra m ificaţii în P en in su la B a lca n ică şi cu acele naturale, creaţii noi.
creaţie a fem eii, care cu ltivă în jurul în în d ep ă rta tele regiu n i a le E uropei ră-

Cea m ai veche plantă c u ltiva tă este grîul, iar a d o u a , — colibei cu ajutorul săp ăligei cîteva să r iie n e ; Tu'rdaş şi cera m ica p ictată C olectivu l ştiin ţific al M uzeului Un- sp ecta to r „ pasionat“. ursul le adună' CU coada sa, a-
p la n te. D in d esc o p e ririle fă cu te pînă de factură vest-d acică. reg io n a l A lba iu lia poi le culege cu limba.
inul. A cesta a început să fie cultivat cu aproxim ativ 9.000 de în p rezen t se p oate preciza că a g ri­
ani în urm ă, m ai întîi în reg iu n ile m untoase ale Indiei. cultura a în cep u t prin cu ltiv a rea ce­ A şeza rea de la m a rg in ea o raşu lu i
n ostru reflectă în trutotul, priit m ate­

realelor: grîu, m ei, orz, atac, m ăză- rialele descoperite, — aşa cum am a- Im presii dtnir-o croazieră pe M arca Neagră
riche şi pom i fructiferi, iar dintre p la n ­ rătat în co m u n ică rile preced en te — a-

te tex tile — cîrtepa. cest stad iu în ev o lu ţia so c ietă ţii n eo ­

Ca u n elte a g rico le m enţionăm : să- litice. 3-alla f i (f-fiim uieţilt ei
p ă lig a de corn de cerb, rîşrtiţa prim i­ Spre sfîrşitu l acestei perioade, către

tivă şi secera de silex . an u l 2000 î.e.n ., se produc schim bări

L egată de agricultură este dom esti- im portante, prin ap a riţia cu lturii C oţo­ Oraşul lalia este renum it atît pectul unui variat am estec de vadia, unde a avut loc in fe-
prin grandoarea şi m ăreţia mo- stiluri arhitectutale, dînd im pre- bruarie 1945 istorica conferinţă
cîreâ şi ap oi creşterea an im alelor, care fen i, sp ecifică triburilor n om ad e de n u m e n te lo r 'sale. arh itecto n ice sia că-i plăm ădit din stîncă şi de la la lta . P entru construirea
vech i, cit ş i p rin n o ile .'cOnstruc- .apa m ării.. In .prezent, castelul acestei staţiuni au m uncit, zi
„. „ , o ' . . , . . . „„„ păstori v en ite din step ele răsăriten e ale
pe lin g ă hrana asigu rau şi dezvoltarea •1

u n o r . ocupaţii ca sn ic e--ca torsul şi ţe­ E uropei.

sutul, despre a căror ex isten ţă ne vor­ A c e s te trib uri n o m a d e p u r tă to a r e a îe ţii ca re s-a u în ă lţa t a ici în a n ii n u e s te fo lo s it d e o a re c e a in te r - ş i n o a p te , tim p d e 17 lu n i, circa

b esc num ărul m are de fu sa io lc şi unei c iv iliza ţii n oi,, superiojjjşs^.în. cşea d in u r m ă .-S ta tu ia im p u n ă to a re ve n it o surp d re a stîn cii, care 2,500 d e oam en i. Ea cup rin d e

greutăţi a le războiului vertical de ţe­ ce p riveşte creşterea vitelor,'.rind -riria a m a r e lu i Leni-n-, s itu a tă la p o a - îi prim ejduieşte trăinicia tem e• m arele palat alb, trei sanatorii
sut. Prim ul an im al d om esticit este cli­ ca sn ică şi p osib ilităţile de locom oţie, lele zidului uriaş de m u n ţi .ce Hei, S -a p re v ă zu t in să efectua- şi pavilionul din Oreanda de
nele, care în tovărăşeşte pe om la vî- a vîn d la d isp oziţie calul, intră în con ­ străjuiesc staţiunea, se vede atît rea unor lucrări de consolidare jo s, construit de curînd. Este cel
nătoare, serv eşte la tracţiune şi a si­ tact cu aşezările sedentare agricole, din parcuri cit şi 'de pe litoral, care să-l redea turism ului inter-
gură uneori hrana acesttiia; urm ează, prin schim b u ri de orod u se şi g ră b esc ,Ea a fo st ridicată aici cu prile- naţional şi să-l p ă streze ca or- m ai m are centru de sănătate de
la rînd, boul, o a la , capra, porcul şi trecerea la p atriarh at, prin d esco m p u ­ jul aniversării a 30 de ani de nam ent de preţ al ţărm ului m i­ pe m alul sudic al C rim eei, în
nerea g in tei m atriarhale. A par com u ni­ la transform area C rim eei în tr-u n m in a tei Crim ee. el odihnindu-se în aceiaşi titnp
circa 800 de persoane. Aici, în

la urm ă de tot, Ia încep u tu l epocii m e­ tăţi trib ale p atriarhale, în care creşte­ centru de o d ih n ă a oa m en ilo r Tot ta M ishor, de d ata ăceas- grădină, pe splendidele alei cu

talelor, calu l. rea vitelor în turrhă ia din ce în ce sovietici. Pe ţă rm u l m ării, la ta dincolo de ţă rm u l C rim eei, veg eta ţie lu xu ria n tă , pe scările

U n p as hotărîtor în m ersul în a in te un a v îiif tot m ai m are alături de a- M ishor, privirea îţi este atrasă poate fi văzut pe un colţ de albe, pe coridoarele străjuite de
al societăţii n eolitice este descoperi- g r ic ’u lfU r ă . S e î n m u lţ e s c u n e lt e le ş i ar- de renum itul castel fortificat, stîncă de-abia ivit de sub m are,
cunoscut sub denum irea de Cas- statuia Rusalcei, m inunat m onu- co lo a n e, au fo s t film a te „A 12-ă

n o a p te “, „ T ăunul" şi a lte capo­

r II G R A M IE lelul rîndunelelor. El a fo st con- merit al artei, îndem înării şi dopere ale cinem atografiei so ­
struit de m eşteri ruşi, pe o stîn- curajului m eşterilor de aici. Ea vietice. A paratele de fotografiat

Unor „ptleieni“. Unui avocat care apără cu că d in im e d ia ta a p ro p ie re a r e p r e z in tă p e R u sa lc a d in fru - „ re ţin " o a m in tir e p lă c u tă de fa

Prietenia lor e „principială“ — zel pe infractori. m ării, pentru un baron germ an, fo a m epopee a fetei moraru- L iv a d ia .
Le fie epigrama de deochi! — lut, înşelata de C neaz, ce s-a In curtea staţiunii ne-a atras
Se critică, îşi trag o săpuneală Cînd 1-auzi pledînd cü foc, , s in u c is> a r u n e în d u -s e , îm p r e u n ă
...Doar cîte-odată, între patru Nu te mai descurci deloc: P riv it de jo s, de pe m are, cos- atenţia o coloană de m arm ură
la cuvîntul inculpatul, cu p r u n c u [ CR.ţ p u r ta în p în te - aibă pe caré e scris cu carac­
telu l apare ca o cetate cu ziduri tere ărabe un text necunoscut.
ce, în valurile m ării. E statuia
groase, crenele şi m etereze. De

Cu barca pe lacul C işm igiu. Foto: GH. STOIGOVICI ochi... Sau îl apără-avocatul ? p e c re ste le m u n ţilo r , el are as- u n e i fe m e i cu o im p r e s ie d e A m a b il, g h id u l n e e x p lic ă Că
trium f şi o ptm ism întipărit pe este o coloană trim isă de şahul

fiz.ionom ia-i specific rusească. P ersiei fostului ţar ăl Rusiei,

SPRE ÎNALTUL CERULUI Aparatul pe care-1 conduc eu tendinţei de picaj. Şi cu cît Cu o m înă se sprijină pe unul Nicolae al Il-lea, cu ocazia festi­
acum cu fiecare secundă tinde din cei doi colţi de stîncă, iar v ită ţii de- d e s c h id e r e a p a la tu lu i,
tot mai mult să intre în picaj. „rezerva de comenzi“ devenea cu cealaltă strîn g e la piept, în pe care sc rie : A lah este singurul
Menţinîndu-i totuşi poziţia, trag dreptul inim ii, pruncul născut în stăpln în cer, M ahom ed e pro­
manşa cu o forţă nu mai mică mai mică, cu atît mai mult adîncuri. G leznele îi sîn t scăl­ fetu l său, iar pe păm înt do m ­
de 20 de kilograme. Situaţia date din cînd în cînd în dantela nesc Ţarul Rusiei şi Şahul Per­
Pe avioanele încercarea este socotită nesatis- mă stăph ea dorinţa de a în- de spum ă a valurilor, ce parcă siei. C uvintele înscrise pe co­
îhnd primejdioasă, reduc tura- ¦vinge forţa oarbă care tindea o roagă, zbucium ate, să se re­
fia motoarelor. Viteza se mic- întoarcă in îm părăţia lor. lo a n ă se în c h e ie cu „p r o fe ţia “ :
supersonice de S. AN O ii IN făcătoare. şorează treptat, presiunea la să îndrepte avionul rrieu cu bo- „ Ş i a şa va f i v e ş n ic ". R e a lita ­
manşă scade, iau direcţia ae^ tul în jos, să-l ducă Ia pieire. La M ishor am vizitat apoi sa­
L a întrebarea mea *,Voi mai Erou al U niunii Sovietice Viteza creşte uluitor de re- rodromului şi cer permisiunea tea zilelor noastre arătă cu pri­
pede şi odată cu ea, ca de o- Venise însă şi momentul cînd ) nato riu l „U cra in a ", m in u n a t e- sosinţă cît de slab profet a fost
--------- biceî, sporeşte şi forţa de ridi- c-e 5*er,zare- Şahul Persiei şi toţi ücéi care,
care. Ca să nu dau posibilitate Acest zbor a însemnat înce- dificiu de odihnă, co n stru it în asem enea tui, n-au văitut forţa
zbura oare ?“ — proieso- inclusiv cele supersonice. Şi avionului să lase botul în jos, ?rezerva de comenzi“ se ep..i- \ urm ă cu doi ani. El este un com ­ de nebiruit a m aselor populare
Putul un?r cercetări speciale, zase, cînd manşa, de conducere , plex form at din trei clădiri ur­ In lupta îm potriva nedreptăţilor
rui mi-a răspuns cu sinceritate: niciodată vederea nu mă înşed- deci pentru a menţine aparatul l,fl ÎUC1U cunoscut că, po- era trasă spre mine aproape iaşe în care se odihnesc 350 de sociale.
la o înălţime constantă, trag oam eni, care au la d isp o ziţie
„Este foarte greu pentru un pi- lă. Numai că eu nu uit că am cîte puţin manşa de conducere frivif calculelor teoretice, avio­ confortul m axim . G uvernul so­ Scurta noastră croazieră pe
spre miné. Iată, manşa este în nul, la o viteză apropiată vite­ vietic a in vestit în această con­ M ărea N eagră se apropia, de
lot care vede cu un singur ochi un singur ochi, şi de aceea, îti zei sunetului, poate mai întîi pînă ia refuz. ¦Aceasta era ni- / strucţie aproxim ativ 25 m ilioa­ sfirştt, Eram copleşiţi de im pre­
poziţie neutră iar avionul, în să intre singur în picaj, iar a- tima speranţă, ultima şi defi­ ne ruble, urm înd ca în septenal sii, de înttlnirile de neuitat cu
să aprecieze bine distanţa pînă timpul zborurilor sînt intof- pofida legilor aerodinamicei, cu poi, după o anumită distanţă nitiva încercare... să fie investite noi sum e. oam enii sovietici, constructori
cît viteza creşte, tinde să intre începe să cabreze, adică să ri­ ai com unism ului. Ne-âm despăr­
la pămînt în timpul aterizării, deauna foarte atent. în picaj. dice botul şi să ia înălţime. Eu Ca şi „U craina“, pe litoralul ţit de ei ca de adevăraţi prie­
am primit şi sarcina de a veri­ sudic al laltei au fost construi­ teni, ca de tovarăşi apropiaţi,
ME! pierde aşa-numita vedere în ă uit ia ceas şi grăbesc „Tinde să intre în picaj" — fica viabilitatea acestor calcule O clipă mi se păru că nimic te şi alte sanatorii, cum sînt cu pro m isiu n i reciproce dé ré-
pasul spre aerodrom. To­ gîndesc eu. în Comportarea Unui nou a- „Rusia", „Steagul roşu" şi încă întîtnire apropiată.
adîncime. Aceasta, dragul ta­ vion. în acest scop nici într-un nu se schimbase, că avionul num eroase altele.
Acest fenomen primejdios caz nu trebuia să permit avio­ GH, STO IG O V IC I
tii, e o lege a fizicii“. tul este pregătit pentru zborul este unul din obstacolele esen­ nului să intre .în picaj, căci a- continuă să se prăbuşească în '¦ A m vizitat apoi sanatoriul Li-
ţiale în drumu! spre atingerea ceasta se putea termina cu o prăpastie şi că eu nu sînt în S
Dar, ţa drept vorbind, de ce de încercare. îmi pun paraşuta vitezei sunetului. întîlnîrea cu catastrofă.

n-aş putea eu zbura ? Au mai şi mă aşez în cabină. Primesc el poate să coste viaţa, deoa­ Tensiunea nervoasă îmi creş- stare să-l apăr.
rece, în cazul cînd pilotul nu
fost doar atîţia piloţi care au permisiunea de decolare şi mă reuşeşte să menţină avionul în ier cu fiecare zbor.^ Cînd m-am „Nu cumva acesta e sfîrşi­
zbor orizontal, atunci el este ridicat a patra oară în aer îmi tul ?“ — m-a străfulgerat un
condus avioane avînd doar un înalţ, cu avionul în aer. Cît de atras în picaj vertical, din care era clar că aceasta este uiih
ma încercare. Dacă tendinţa de
singur ochi. Nu, nu mă voi bine se supune el manşei de picaj nu va înceta, atunci rlu gînd neliniştitor. Mă cuprinse
mai puteam risca, un fior rece.
preda ! Voi zbura ! M-am ho- conducere. De la un asemenea
...Este foarte greu să redau
tărît să redevin un pilot de în­ avion te poţi aştepta In multe, In aceeaşi clipă am simţit

cercare integru. Pentru aceasta îau înălţimea necesară în mare însă că la manşă presiunea

trebuia să-mi refac mai întîi pu­ viteză. Âltimetrul indică 10.000 slăbeşte. Avionul nu mai avea
tendinţa să lase botul în jos.
terile şi apoi să realizez lucru! metri altitudine.

cel mai important — să învăţ — Am ajuns, pot să încep Pentru a-I menţine în zbor ori­
zontal trebuia să împing acum
să văd cu un singur ochi ca şi — îmi spun eu.

cu amîndoi. Mă opresc la înălţimea la manşa de conducere de la mi­

M-am antrenat zi de zi cu care mă aflu. Execut un cerc şi ne spre tabloul de comandă,
deoarece avionul începuse să
perseverenţă, o perioadă înde- apoi bag motoarele în turaţia avionul nu poate ieşi nici pînă

lungată. Şi rezultatele au con- maximă, avîntîndu-mă în zbor Iu contactul cu pămîntul. PiIo- cabreze, căiitînd parcă, în po­

Sirmat odată în plus un vecbi orizontal. Cînd viteza va îi a- fd care prifitr-iiri miracol oare- fida eforturilor pilotului, „să (
se înalţe" pe o linie curbă. A- ^
adevăr, că prin răbdare şi mun- propiafă de cea maximă, voi care au reuşit să se salveze din

că se pot obţine multe. Mi-am introduce aparatele automate asemenea situaţie povestesc Iu- pol această tendinţă dispăru, )

recăpătat vederea în adîncime, care o vor înregistra. Avionul cruri uimitoare.. Ei spun, de pil- am redresat avionul, ţinînd (

vedeam cu un ochi ca şi cînd trebuie condus la această vite- dă> ca m timpul picajului, man- manşa în poziţie normală. /

!-aşi fi avut pe arriîndoi ză cu maximă atenţie, lin, cum şa de conducere a avionului în- în cuvinte senzaţiile' pe care Nu tăihulesc că am încercat V

...Au trecui de atunci mai se spune în limbajul nostru, ţepeneşfe şi nu poate fi clinti- le-am încercat în cursul acestui atunci un sentiment de mare

mult de i2 ani. Ca şi înainte, trebuie executat un „zbor aca- tă din foc. Toate cele spuse de zbor final. Ca şi înainte, am bucurie. în luptaîmpotriva îor-

încerc noile avioane în zbor, detnic". Dacă îii decursul a 5 aceşti piloţi due spre o singură lăsat avionul pe orizontală şi fel oarbe aitătiirii ieşise bi-

riiinnte se schimbă viteza, aiti- concluzie avionul nu mai poa- am tras manşa do conddeet'e rtiilor oriuil.

ţ *) IritíSfuílul In nr. 1368. tuciinea sau direcţia avionului, te fi controlat. spre mine lilptînd împotriva (Vă urma)

„Rusalca", înconjurată de vălurile m ării.