Page 69 - 1959-06

Nr. 1398 î'*- /' *&L:%$!&;iWv.'- DRU M UL SO CIALISM ULUI Pag. 3

TKHB1UN& P B « P 4 G A IW D IS Y n j» A » '. #: 4f?

Bilanţ la Din experienţa unui colectiv frunfaş

Sectorul I al minei Oninoasa poate abţin

In toamna sinului trecut mi ţele de curs. Trebuia cJecHluată dintr-un motiv sau aftui, şedin- 4* şi pe viitor rezultate bune
s-a încredinţat de către organi- o măsură. Am stat de vorbă cu . ţele de curs. 'Acest lucru ă fă -

zaţia de bază, de la uzina elec- secretarul organizaţiei de bază cut posibil ca pîriă la -data de

trică din Deva sarcina să con- (tov. Gligor Andonie) şi i-am 25 mai să parcurgem tot itiate- X><XX>0O »OOOOOO-
duc pentru a treia oară conse-
cutiv un cerc de învăfămînt de explicat neajunsurile care îmi rialul prevăzut în program şi de P rintre sectoarele fruntaşe de -— RĂSPUNS : Pentru ca secto­ S Invăţăm înîul \
partid, respectiv cercul de stu- rul nostru să obţină şi pe viitor | politic ai |
diere a istoriei P.M.R., anul II. creează greutăţi în activitate. A" atunci să organizăm convorbjri la e x p lo a ta re a -m in ie ră A n in o a - C onvorbire cu fov. ing. realizări frumoase, am preconi­
Sarcina, am privit-o de la înce- *« zat extinderea pe mai departe
cesta, împreună cu conducerea recapitulative aslipia1 uiio'ri pro- I. T arcea, şeful seeforulueso>hy. sAert 'm i n a r ă ş i se vencn 4tror\rr1ul1l î7, cr<eD1l ¦ -mmfi a iniţiativei brigăzii iui Tuca-
ciuc la toate brigăzile •din sec­
uzinei au stabilit măsurile co- blemd principale .dezbătute îh m a i m a re se c to r a l e x p lo a tă rii. I al minei Aninoasa torul nostru. De asemenea, vă­ | cadrelor didactice s-a f
respunzătoare şi. astfel, la şe- cursul anului. Am organizat R e a liz ă r ile ¦ cdiedibului ¦ d c e s tu i zînd că în perioada care s-a
i, scurs au fost brigăzi de vîrf,
vom căuta ca pe viitor să uni­
put cu toată răspunderea, aşa dinţele d ecu rs de» a ^ . , sector au făcut dem ult ocolul Tucaeiuc şi ce rezultate s-au ob­ formizăm ' pe cît posibil brigă­
cum trebuie privită de altfel o ţinut ? zile, astfel îneît toate să se ridi­
sarcină de partid. frecvenţa nu numaai că :s%'-îihbtr-‘ "iptdbfCfâfeîdir* priVifid ^'-..^fcjiptă ţ V ă i i . J iu lu i. M u n c a în s u fle ţită a ce la nivelul celor fruntaşe, Tot încheiat cu succes
R ĂSPU N S: Pentru îmbrăţi­ în cadrul măsurilor pentru vii­
De la început mi-am dat sea­ nătăţit dar, de multe ori, ea a P.O.R. împotriva războiului an-ti- m in e r ilo r • a c e s tu i se c to r a fă c u t şarea iniţiativei era. necesară în tor s-au ’ reîmpărţit tehnicienii La în v ă ţă m în tu l. politic
ma că buna desfăşurare a învă- ajuns să fie de sută la sută. ‘ sovietic", „Pregătirea şi desfă­ ca in c u rsu l lu n ii tre c u te , în primul rînd cunoaşterea ei cît cei mai- buni la brigăzile mai
ţămîritului de partid în cercul pe şurarea insurecţiei, populare .ari . în tre c e re a so c ia listă , se c to ru l să mai bine, scopul pe care îl ur­ slabe pentru a le ajuta conti­ ai cadrelor didactice din
cafe-1 conduc depinde în mare mate de la 23 >August ¦19-44“, se s itu e z e p e p r im u l loc p e ex- măreşte, precum şi posibilităţile nuu. In privinţa reducerilor de
Cursanţii, avînd la îndemînă „Lucrările Congresului al II-lea l ploatar'e. de aplicare a ei. In acest sens, consumuri şi realizarea de e- centrul Săsciori, au parii- §
materialul bibliografic — de ca­ ăl P.M.R." „.Exptrperesf- tovară­ ' P e n tr u a c u n o a şte m a i îh d ea - în cadrul sectorului, conducerea conomii,. am luat -măsura să se
re m-am interesat îndeaproape tehnică, sub îndrumarea organi­ elibereze numai- necesarul de cipat învăţătorii şi profe- 0
sg_j procur fie deN la 'comitetul zaţiei de partid, împreună cu materiale, în special exploziv şi
şefii de brigăzi şi şefii de lemn de mină/ pe ziua respec­ sorii din com unele S ă s­
schimb, ă căutat să găsească tivă. In acest sens se fixează
măsură de felul cum eu, ca pro- orăşenesc de partid, fie de la bî- şului ‘ Ghl- Gheorghiu - Dej la t p ro ă p e m u n c a m in e rilo r d i n s e c - posibilităţile de extindere a a- cantitatea necesară din aceste ciori, Ş u g a g , Lom an, cît
cestei iniţiative. Deci, de la în­ materiale • pentru fiecare loc de
pagandist, mă preocup să fiu plenara C;C. ăl- P.M.R: din no­ to r, n e -ă m a d re sa t to v a r ă ş u lu i ceput, s-a impus crearea unor muncă. In cursul lunii aprilie şi din satele Sebeşpt, Caco-
condiţii de luorti bune la locu­ şi în cursul lunii rna-i, aplicarea
întotdeauna pregătii, de felul blioteca regională — au putut asupra rijfd? in g . ¦Io a n T a rcea , ş e fu l sec to ru - rile de muncă. De asemenea, ur­ acestui sistem de distribuire a viţa, Căpîlna, Răchita,
să-şi organizeze sistematic stu­ mărind rezultatele zilnice obţi­
cum voi reuşi să organizez con­ diul individual şi să dea răspun­ iembrie 4958" nute de brigăzi, s-a ţinut necon­ materialelor ce intră cu ponde­ S tru n g a r şi altele.
suri dintre cele mai bune. probleme' importante. Convorbi­ ; lu i. la tă d is c u ţia a v u tă . tenit ' legătura cu membrii bri­ re' mare în preţul de' cost,, ă
vorbiri cît mai interesante, pe în­ contribuit la obţinerea unei eco­ R ec en t au avut- loc con­
In toate şedinţele de curs rile ree&pitulative-au âjittăt pe INTREJBARE : Care au fost
ţelesul cursanţilor şî de felul n-am omis. să recomand cursan­ nomii de circa 1 leu pe tonă. vorbirile de încheiere a în-
ţilor ca atunci cînd au. proble­ cursanţi să-şi împrospăteze ma­ | angajamentele luate de colecti­
cum voi reuşi să atrag pe fie­ me neclare să vină la mine, să Acest sistem îl vom aplica şi în vă ţă m in tu lu i. politic al ca­
ne consultăm şî să ie lămurim teria, fapt care vă ăsigură, făfă vul pe ,care-t conduceţi, în răs-
care cursant fa dezbaterea pro­ împreună. Şi mulţi dintre ei au viitor, fiind convinşi că dă re- drelor d id a c tic e d in S ă s­
făcut acest lucru. De pildă-, îhdbîajă, că îh Ziuă de’ ^¦-'Iu­ ; piinsift dat la chemarea sectoru-
blemelor stabilite .în programul ' zultate bune. ciori. .Cu această ocazie a
nie, dată fă .care sînt progra- ţ iţii iV şi ce s-a featizat dirt ă- Atîf măsurile preconizate, cîf
cercului. - dorjnţa (]e a obţine rezultate rezultat din nou că cursan­
friate cohvpfbiVile de încheieri, I ceste angajamente’?
Am ţinut primele două-trei , şi mai frumoase, vor permite co- ţii s-au pregătit tem einic

lecţii de curs şi, spre satisfac­ ăceste^ sa 'se desfăşoară fă uri RĂSPtJNSs- Văzînd chemarea lectivului sectorului I ca în cin­ în cursul anului, fapt ce a

ţia mea, am constatat că toţi nivel cdrespunzăţoi\ cerinţelor. . lansată de colectivul sectorului stea Zilei minerului şi a zilei fost scos în evidenţă şi de

cursanţii erau pregătiţi, dezba­ cursanţii • Victor Grădinaru şî . / Vreau să arăt’, în tîrtcheieire, • IV Priboi şi analizînd- cifrele de 23 August să-şi realizeze şi tov. Ţinea de la cabinetul
Ioan Buday, într-una-din zile, ău
teau profund problemele, însu- venit să-i lămuresc ce înseamnă^ că tri'afea majoritate ă cursanţi- t de- plan, precum şi posibilităţi- găzilor-, arătîndu-le realizările să-şi depăşească angajamentul de partid al raionului
privită de pe poziţiile învăţăturii anual.
şindu-şi temeinic materialul pre­ for, ca' Urmare a însţjsrrii. învă- 1le sectorului nostru, pentru anul zijnice. Acest lucru ne-a permis o Sebeş, care a pa rticip a t ia %
ţăturij ttiafxişt-îeninisfe .şi ‘a .a- 1959, colectivtil de muncilor'?, să ne dăm imediat seama de u LU C IA LICIU x convorbirile de încheiere. A
dat. Frecvenţa era de asemenea piicăru eţ, în' VÎdţa practică de tehnicieni şl ingineri1ai sectorti- nele deficienţe care se iveau şi
corespondentă
bună — peste 80 la sută. Ba­ g T. FLOCA g

zat pe aceste considerente, mă mârxist-leniniste, revoluţia şi in­ zi cu zi, au crescut din punct ţ lui s-ă angajat să depăşească care ar fi avut tendinţa să per­
surecţia armată. Am discutat de vedere politic, ideologic, şi l plănui de producţie anual cu siste. | Infţ-o singură |
declaram oarecum mulţumit. Pe timp îndelungat cu el această profesional,au devenit, oameni ; 11.000 tone de cărbune, din oa- ţ zi - |
Vorbind despre rezultatele a-
parcurs s-au ivit însă şi unele problemă, le-am exemplificat a- cu care întreprinderea, noastră ‘ re 4.000 pînă la 1 Mai 1959. In plicării valoroasei iniţiative, mă

greutăţi. La un moment dat am cest lucru cu fapte petrecute la se poate mîndri. loan Turţurea- cinstea zilei de 1 Mai, angajă- rezum la a spune că lună de

răîttas surprins de faptul că unii nOi în ţară la 23 August 1944, niţ, electrician principal, ca ur­ ; meniul, luat g fost depăşii, dînd t lună, randamentul planificat al o La sfîrşitiit acestui an o
g şcolar, m ajoritatea elevilor L
cursanţi încep să lipsească. In- le-am vorbit despre cele petre­ mare a . preţuirii. de- care se peste |5larF S-MSS'Mone-,’ ceéá ce tirigăzlldr éste depăşit 'în ihedfe g şcolii elem entare de 7 ani
g din G urabarza -s-au pre-
leresîndu-mă care e9te motivul, cute în R. P. Ungară şi piuă bucură este propus pentru a de­ reprezintă-..p ••realizare a: anga- ?ceu U8 tone pe post. La, obţine- g zen ta t în faţa părinţilor
o cu hote bune şi foarte bune
am constatat că nu din pricina la urmă ei au putut îiîţelege ce veni ,maistru. Victor Grădinaru, • jámentuíüí îti proporţie de 129,ë rea aicestiii rezultat au contribuit o la toate m ateriile. A c e si lu-

cursanţilor se întîmplă acest lu­ înseamnă revoluţie, contrarevo­ care era doar. electrician^ este a- lă sută. Pînă la 1 iunie, seeto- în mare măsură brigăzile con­ g cru constituie o m îndrie

cru, ci datorită faptului că a- luţie şi insurecţie armată şi îm­ cum şeîu>de echipă, ţar Toma , rul hbstru â' extras peste plan duse de mineri ca Aurel Cris- g pentru cadrele didactice de

ceştîa erau trimişi pe teren, chiar potriva cui sînt îndreptate a- Vraci,u şi alţi .cursanţi din cer­ 8.583 tone cărbun'e, rămînînd tea, loan David şi Nicolae Muj- aici, cît şi pen tru părinţii
cestea. Asemenea consultaţii in­ nai.
în zilele cînd se ţineau şedin- dividuale, ce-i drept multe din cul nostru de învăţămînt se rpentru restul anului doar 2.417 copiilor. E levii acestei şcoli
ele neorganizate, am mai dat ÎNTREBARE : Dacă ne puteţi
-O - menţin mereu printre fruntaşii la tone din angajament. Desigur spune ceva în legătură cu men­ însă, se pot m îndri şi cu
învăţătură şi în munca profesio­
Binear fi dacă... şi altor tovarăşi. ,că nu ne vom.opri. aici şi vom ţinerea sectorului la acelaşi ni­ g alte fapte dem ne de .to a tă
nală. - ' - .
' căuta -să depăşim acest angaja­ vel ?, lauda. Spre exem plu, într-o
Pozitiv în activitatea cercului A U G U STIN MOGA

este şi faptul că în tot timpul a- ; ,- p r o p a g a n d is t .la c e r c u l de- s t u ­ ment. •’

...organele respective ar nmlui şcolar n-am avut nici mă­ diere » istoriei P .M .R .- - - U zin a ÎNTREBARE : Cuni a fost o adunare pionierească ei au
lua m ăsurile necesare in car un caz cînd să îi amînat, - electrică D eva îmbrăţişată iniţiativa brigăzii lui
vederea a fişării la panoul g hotărît 6a în cinstea festi-
de onoare din com una To- Fronidiiştii din
echipa condusă de g va lu lu i regional să cotec-
f teşti, raionul H aţeg, a nti- tovarăşul Simion
Rdsii d e' la mină g teze 5.000 kg. fier vechi.
> m elor celor care se află in febea, îşi depăşesc
planul lună de lună. X P ornind ta acţiune, ei au
c frUniea acţiunii de îngri-
ţ fire a culturilor. In clişeu: Simion reuşit ca num ai într-o sin ­
C • Acest panou stă cam de Rusu ¦împreună .cu
doi ortaci înainte Dublă îittîhtite la 'voîei gură zi să colecteze şi să
l Piuită vrem e nefolosit şi de a părăsi locul •' , ‘ j ; •’ ¦: :•
( pe drept cuvînt cetăţenii de muncă. predea la l.C .M . 6 canti­
Jo| după-amiază s-a desfăşu­ Deşi rezultatul final a fost "de
{ din Toteşti se întreabă de tate de 4.210 kg. C e i,1.245
f rostul acestuia... o ţo i . încasaţi prin .predarea

( ...conducerea gării C.F.R. rat pe terenul de volei „Cetate" 3-2 în favoarea Corvinului Hu­ ® fie ru lu i co lec ta t, i-au de-

( Subcetate ar schim ba tis- din Deva, dubla întîlnire amica­ nedoara, intîlnirea putea fi eîş- v p u s ta C .E .C . ¦în contul
Cta cu m ersul trenurilor, lă dfe volei dintre formaţiile Cor- tigată eu un scor mult mai ca-! \ o fe s tiv a lu lu i.
f listă ce se m ai află expu-
ţ să la g hişeul caseriei. Du- vinul Deva şi Corvlnul liune- tegoric dfe către huiiedoreni. Con- g L MANTA
doara. În primul meci se părea dueînd cu 2-0 şi fiind net super
ţ pâ cite se ştie, de la data că jucătoarele din Hunedoara riori celor din Deva, antrenorul g :¦ -i ¦ -
t de S I inai a.c. se află în
g Un difuzor
ţ vigoare un nou m ers al
vor întrece pe cele din Deva, a introdus în echipă - jucătorii o volunfar harnic
iC tr e n u r ilo r , d e s p r e care, se mai ales după ce cîştigasefă pri­ de rezervă permiţîhd astfel de-
mul set. Voleibalistele din Deva venilor să echilibreze' într-o oa­ S T ovarăşul Ioan Felea,
pare, că tovarăşii din g a ­ însă şi-au revenit, au jucat cu recare măsură jocul. Ultimul set,
ra Subcetate nu au încă măi multă ambiţie şî au învins care a fost şi cel mai frumos, a este şef de schim b ta an-
cu n o ştin ţă , din m o m en t ce cu 3-1. fost cîştigat de hunedoreni şi
nu se gîndesc să schim be odată cu el şî intîlnirea. tezdrobitorul Barza. In ca­
Intîlnirea dintre băieţi a fost drul secţiei, Ioan Felea a
lista veche. aşteptată cu măi mult interes.
. devenitiniţiatorul m ultor g
RADU TITUS Noi baze sp o rtive g acţiuni profesionale şt de g
¦I" g folos obştesc. A h d e an, în- g
corespondent Zilele trecute, Asociaţia spor- g cepînd din 1 9 5 0 ,. el • s-a o
ţivă „Minerul" din Petrila a nis de cîmp şi un teren de vo- o preocupat intens de difu- g
o zarea la tim p p i în bune g
lei. Cu această ocazie jucătorii
condiţiuni a ziarelor şi-d e g

inaugurat două terenuri îe te -’ de tenis de cîmp ăi Asociaţiei m ărirea num ăridui de a- o

„Jiul“ Petroşani au susţinut bonam ente. o

yací jocuri demonstrative. P e n tr u ¦munca lu i neo- g
¦’ Nu peste mult timp, tot ta g bosilă, pentru felu l cum a g
A ţ ţ :: , '. Petrila, se va da în folosinţă o
îâ'r ferénur dln'‘ jurul- lor ' renfc} începutului'. Realizănfe ob- o ştiu t s ă se achite de 'sar- o

a fost desţelenit şi. cultivat cu ţinute de ei sînt garanţia cea sală de sport, frumos amenaja­ 0 cin ile în c re d in ţa te , ş e fu l .de a

plánte prăşitoafe. mai bună că gospodăria colecti­ tă,r unde.se vor putea desfăşura g e c h ip ă , Io a n F etea a fo s t g

inerente înce Realizările obţinute 'de tînăra vă va reuşi să devină în scurt antrenamente ia box, lupte, vo­ g prem iat de către' centrul g
ru r gospodărie colectivă din Hăşdat timp o unitate socialistă puter- lei etc.
sînt îhşemriate şi promiţătoare, riică şi înfloritoare. g de difuzare a presei. o
Printre cele mai tinere gospo­ buie bani mulţi, şi aflîn.du-ne la rjle 'În 'çîrnp •âU'.'fosi'nfegfijate.; Cărui fapt' se dătoresc eie ? La
dării colective din raionul Hu­ început, iii-i averti. Aceasta ar r $ i'în acest''!sector côfectivistii sé o asemenëa întrebare, tovarăşul T. M ARIAN ‘' S. BALOI g M IH A I SU SA N 9

corespondent A • •: ¦. •- • g

oooooooooooooooopoooopoc

nedoara, se numără şi cea din însemna să facem datorii lă ban- ţ iftîii.drefec* cu-rdălizărf însemnate.' Nagy, "preşedintele gospodăriei, /y v w v v /
Hăşdat. A luat fiinţă doar în că. Ce zio eu ? Gospodăria are \ Praştia I-a o terminaseră' atît la
toamna trecută, cu 36 de fami­ cîteva clădiri vechi' situate'una pforămb ' cît- şi la Celelalte cui- obişnuieşte să răspundă cu mo­ \ ANSAM BLU L SECU-
lii şi vreo 80 hectare teren. A- lingă alta. M-atîi gîndit că unii . turi pe la 10 iiinie. Acum, '6 1 IE SC D E ST A T DE CÎN-
destie':''' '''¦
TEC E Ş I JO CU RI D IN
— Orgănizăţiei de bază, care

rum însă, are peste 100, familii pereţi ai acestor clădiri âr pu- mare -parte din p’orUmb e prăşit ştie cum sa ne îndrume şi să TG. M U R E Ş , cu ocazia

cu 383 hectare teren, adică între­ tea fi demolaţi şi mutaţi, iar al- şi' a ddiia"oară, 'iar cartofii au ne ajute.'Ei' le'datorăm. Orga- prim ului turneu pe ţară,

gul sat. La inauguraré, colecti­ ţii pot rărriîne 'tinde sîfi.t'. Iri fe- ¦ fost terminaţi de prăşit pentru a nîzaţia de bază ne-a îndrumat va da în ziua de 4 iulie

viştii au primit cadou 7 scroflţe. iul acesta am putea amenaja un treia oară. Colectiviştii ' intenţie-' g'â puttem'un mare preţ pe or- a.c., orele 20, spectacol

Acestea au crescut şi acum se grajd pentru cel puţin 60 capete tlează să facă atît la 'Rôrumb cît gahiZarea muncii, ne-a 'afăt'at că in o raşul H unedoara, la

află toate în gestaţie. In curînd ue vite. Amena jarea nu ne-ar. şi la c-artôfi;cite 4-5 praşile. fără o bună organizare a mun- Teatrul de vară, iăr in caz
colectiviştii se vor mîndri cu o de tim p nefavorabil în sala
fermă dezvoltată de porci. După costa aproape nimic. Apoi, cînd Griul, cţartofii,' şi alte culturi’ cil nu ne putem ăştepta 'la rea- Teatrului Nou.
inaugurare a fost înfiinţată şi o
fermă de oi. Gospodăria mai o să, priţidem putere, Q să ne fiind 'bine' îngripte^s-ău dezvol- Uzări însemnate. Acest lucru a B ile te le se g ă se sc la a-
are în prezent şi o fermă cu 52 genţia teatrală.
de vaci. Acestea nu au ¦fost a- construim noi grajduri moderne, fat yigurôs şi pfevestdsG pro- fost confirmat de altfel de prăc-
dunate însă la un loc din lipsă D irecţia A nsam blului a-
de grajduri. Acest lucru l-a fră- Pînă atunci însă, să facem după ducţH mari. tică. Consiliul de conducere, toţi nuntă că în fiecare zi de
mîntat mult pe tovarăşul Iosif spectacol,- de la orele 18
NăgyV preşedintele gospodăriei cum ne ajută puterile. ' — Nicicînd m.r âiti 'văzut în membrii gospodăriei colective, In sala T eatrului org a n i­
colective, ca de altfel pe toii zează exam en de adm itere
Colectiviştii au fost- cu toţii ' satul nostru aşa .recolte frurnoa- ţin'seam a de recomandările or­ în posturi de corişti, d a n ­
satori şi instrum entişti.
ele acord. S-a luat hotărîrea şi \ Se — ' spun colectiviştii.. . gănizaţiei de baz'â. Brigăzile şi

a început lucrul. In curînd grajr Dacă intri în livezile de pomi echipele' au fost organizate aşa

dttl va fi gâta. In’ apropierea lui • ale gospodăriei^ colective din "după-cum se cere, 'şi, ceea ce e

a {os{ construită o fîntînă şi o ’ Hăşdat, parca n-ai măi pl.eca de mai important-, ele îşi trăiesc AAAAAA 1

adăpătoare. Important esté t i tpţ acolo. Te impresionează plăcut viaţa. Consiliul de conducere le — l/ Ii I; ( l >I 11—\)—1/—i/—I/-n ;—i/—1/—>/—'1—>/—'/— —1/— —' I—' I—>I—' i—1/“ */~° /—1 ' /--»pn

membrii consiliului de conduce- cq s_a {ăcut şi ce Urmează a se Îndeosebi'modul în care este în- controlează şi le îndrumă zi de P feM O | V IZ IT A Ţ I ]
re. Gu toţii îşidădeau seama face nu a costat nici un bëfl, grij.it fiecare Vpqm,..şi 'producţia zi.’ La noi în gospodărie în fie- JiMS^Pef (a ,
că nu poate fi vorba de o bună n jCj măcar zile-munoă, deoarécé mare de fructe de tot felul. Su: care seară şefii celor 1 0 echipe,

îngrijire a animalelor şi de o colectiviştii's-au hotărît- să eon- , prafaţă oeupaiăi cu livezi de brigadiefii şi membrii consilîu- [ magazinele O.C.L. Produse Industriale din Deva, Brad,j

sporire simţitoare a producţiei struiăşcă prin muncă :voluntară, pomi fructiferi’ este. însemnată lui de conducere se intîlnesc la L Orăştie, Cugir, Sebeş, Alba Iul ia şi Zlatna, care sînt aprovi-^

de lapte, atîta vreme’ cît ele sînt Doar lemnul pentru pqditul graj- şî în anii. ce vih va fi şi mai sediul gospodăriei şî se sîătu- [. zionate cu mărfuri în sortimente variate şi diferite.
iese âstlpra felului cum a decurs
împărlite în mai multe locuri, dului va trebui să fie plătit, cu măre. IntrâcÎt/exiştaU suprafeţe munca în-cursul zilei, stabilind L — un bogat sortiment de imprimeuri de mătase şi bumbac^
totodată' safoinile pentru ziua
— Trebuie să ne construim 0 sumă neînsemnată de iiani. îrisempate .de teren care. se pre- Următoare.'Acest‘lucru a devenit [ cu cele mai noi modele. ¦]
Id noi o ¦obişnuinţă şi drept să
grajduri cît ma,ji repede _—l şci.-»a«u» Iniţiativa' preşedintelui, /spiri- . tează. pprriiculturli ..şi". çare pînă cişflqn f. - - - mare sortiment de ţesături de lină la creţuri conven'âO

spus colectiviştii. tul să u .gospodăresc, precum şi lacum .au fpst folosite] doar că s s «> [ bile.

Unii au . şi propus să fie am­ a! întregului consi-liu. de condu- 'fineţe naturale, colectiviştii le-â,u ]

plasate într-un loc potrivit la cere, sînt apreciate de către toţi plantat în'primăvară cu tot fe: spun, dă rezultate bune. C —- diferite articole de încălţăminte din piele şi pînză. 1

cîmp, în perimetrul gospodăriei. colectiviştii. Dovada’ cea mai Iul de pomi roditori ca.: meri, Din toate, cele arătate reiese — un bogat sortiment de conîecţii de mătase, lină şi bum-^
— Propunerea e bună — a Cbac, de sezon.
grăitoare este faptul că toţi, ca - peri, cir.eşi,, caişi. etc. Toţi altoii limpede că, membrii gospodăriei .ev O O O OS* f — sortiment variat de galanterie, parfumerie, cosmetice etc.}
spus preşedintele — dar dacă ^^
îîunccecpp eLmin osau cwounustvri uwiimu j pe )j*wi unul singur, s-ăti mobilizat la s-au prins şi se dezvoltă frumos, colective 'din Hăşdat' au obţinut ¦WW " J _/ uJ UJ Wuf LmJ UJ UJ wf \t*J UJ uf V
verde",- o s f ne fie greu, Ne tre-
realizarea construcţiilor nec‘eTs. ar.e.- Ni*•ci hu.se pai utea}.ăj i.tc•>umv• a,’ „fiin.*, d-• . »f r e-gv i z ă•’}irji'-- 'î"n• sem,n•a"t'e},» reuş1ai’.n,d i să
•
A
Şi să nu- creadă cineva că-lucră- că ‘'colectiviştii i-au plantat cu învingă greutăţile care s î n t ine-