Page 70 - 1959-06
P. 70
Pag. 4 DPU MÜL SO C IA H SM U LU f Nr„ 1398
Comunicatul adoptat de participanţii )?MÁmeX& şlira. • nitlnxeie alini. • juillmnie şiiri • jullimjeie ştiri-
la Conlerinfa de la Geneva
a miniştrilor Afacerilor Externe
GENEVA 20 (Agerpres). — de păreri între participanţi asu
In şedinţa plenară din 20 iunie pra problemelor în discuţie. Mi
participanţii Ia Conferinţa de Ia niştrii consideră necesar ca dis
Geneva a miniştrilor Afacerilor cuţiile şi tratativele să fie con
Externe au adoptat următorul co tinuate.
municat : „La Conferinţa de Ia Miniştrii au căzut de acord să
Situajia economică a Turciei Aspecte de la Expoziţia realizărilorGeneva a miniştrilor Afacerilor facă o pauză şi să reia lucrările
Externe, care a început Ia II conferinţei la 13 iulie 1959 Ia s-a agravat din nou
mai, a avut ioc un larg schimb Geneva".
economiei nationale a Uniunii SovieticeANKARA 20 .(Agerpres)'. — vîndă mărfurile ob'ţiniite în lo
Plecarea delegaţiei de partid Agenţia France' Presse relatea cul salariului care li se cuvenea
ză că în ultimul timp situaţia pentru munca lor. Z iln ic , 'de d im in e a ţă d e la ora rea itinerariului rachetei spre le analizează şi alege dintre ele
şi guvernamentale a R. D. Germane economică a Turciei s-a agra 9 pînă seara la ora 23, prin pa Lună. „Capul" electronic al in regim ul cel m ai corespunzător.
In acelaşi timp se înregistrea vilioanele E xpoziţiei realizărilor stalaţiei ţine scam a de m işca N oul aparat acţionează tot aşa
vat ca urmare a aşa-zfsei „sta
ză o sporire îngrijorătoare a
din Moscova bilizări“ a lirei turceşti.-In Ul preţurilor la majoritatea mărfu econom iei naţionale a U niunii rea pâm întului, a lunii şi de vi ca şi u n cercetător corect, care
timele zece zile şomajul a luat rilor. Astfel, preţul la cărbune a Sovietice se perindă zeci de m ii teza rachetei. Aceasta din urm ă m em orează toate rezultatele ex
MOSCOVA' 20 (Agerpres). man, împreună cu celelalte po o amploare nemăiîntîlnîtă. Ast fost majorat cu 80 la sută, an- de oam eni. M ajoritatea sini se m işcă pe fondul negru al ce perienţelor sale, alegînd apoi
TASS anunţă: La 20 iunie pe poare, îşi vor uni eforturile în fel, în regiunea oraşului Istan- trenînd creşterea preţurilor la oam eni de ştiinţă, m uncitori şi rului şi, la prim a vedere, se pe cel m ai reuşit, atîta doar că
aeroportul Vnukovo locuitorii apărarea păcii, vor întări orin bul au fost concediaţi în aceas o serie de mărfuri produse cu colhoznici. M ulţi, foarte m ulţi, pare că se depărtează de discul o p r im a to r u l lu c r e a z ă de, c ite v a
Moscovei au condus delegaţia de toate mijloacele prietenia. Se ta perioadă 2.000 muncitori j ajutorul acestui combustibil. Pe vin aici să înveţe. Ş i asta nu-i portocaliu. P înă cînd a străbă ori m ai repede.
partid şi guvernamentală ă Re poate afirma cu toată certitudi 7.200 de muncitori din’ industria de altă parte în ultima' săptă- de m irare pentru că expoziţia tu t distanţa respectivă Luna a
publicii Democrate Germane, ca nea, a declarat N. S. Hruşciov, cauciucului sînt şomeri/ mînâ preţul griului şi implicit acum ulează tot ce e m ai bun, ajuns însă în faţa rachetei care Intr-o altă sală este expus
re s-a aflat în Uniunea Sovietică că vizita delegaţiei dv. a con al plinii a crescut ou 40 Ia m ai înaintat în industrie şi a- nim ereşte cu precizie în acel „m edicul" autom at, un m ecanism
timp de doua săptămîni, într-o tribuit în mare măsură la rea Numeroase fabrici, care pro gricuttură, şi a o studia, după sector al L u n ii pe care l-au fi avînd înălţim ea unui om. Dacă
vizită de prietenie. lizarea acestui ţel înalt şi nobil. duc bunuri de larg consum, au sută_, iar taxele poştale au cres cum bine a observat profesorul xat oam enii de ştiinţă. apeşi pe citeva butoane, com u
am erican O skar D odsor de la nici nd în felu l acesta 3-4 sim p-
N e-am oprit apoi în faţa apa tom e ale bolii, după o secundă
Mulţi locuitori ai Moscovei au N. S. Hruşciov a declarat ca, fost nevoite, din cauza lipsei de cut ou 50 la sută pînă la 60 la U n iv e r s ita te a d in Illin o is , e ste r a tu lu i de ra d io „M a i a k E s t e „m e d ic u l“ îţi c o m u n ic ă d e n u m i
ieşit pe străzile oraşului pentru fără îndoială, prietenia dintre po fonduri pentru plata salariilor sută. i• „ca şi cum ai face studii u n i o copie a aparatului care a fost rea bolii de care suferi. E l poa
a saluta pe Waiter Ulbricht, poarele U.R.S.S. şi R.D.G. se va muncitorilor, să recurgă la e- v e r s ita r e “. G r u p u rile d e o a m e n i instalat pe cel de-al treilea sa te da răspunsuri exacte pentru
Otto Grotewohl şi ceilalţi oas dezvolta şi va contribui la întă fectuarea plăţilor în produse ale Agenţia' France Presse men se îndreaptă spre pavilioanele telit artificial al pâm întului. circa 100 d e boli. C ercetările le
peţi germani, cu prilejul plecă rirea continuă a colaborării din fabricii. Puşi în faţa acestei si care oglindesc realizările şi „M aiak", neaoînd nici o tâm pă, face cu ajutorul unui m ecanism
rii lor în patrie. tre toate popoarele. Politica dg ţionează, că în ciuda. tuturor de perspectivele din ram ura în funcţioneză pe satelit de peste electronic instalat. în „cap".
claraţiilor încurajatoare ale gu
Pe aeroportul Vnukovo au ve pace a Republicii Democrate tuaţii, subliniază France Pres vernului turG cercurile economi care lucrează respectivii vizita un an. E m iţătorul aparatului N u m ai puţin adm irabilă este
nit pentru a conduce delegaţia tori. Dar, indiferent de interese
A. B. Aristov, N. S. Hruşciov, Germane va exercita o influenţă se muncitorii concediaţi s-au vă ce din capitala Turciei manifes le tor practice, p u ţin i sîn t cei este dublu pentru eventualitatea m etoda creării conductelor m e
N. G. Ignatov, A. I. Kiricenko, tot mai mare asupra conştiinţei zut siliţi să umble din poartă tă o nelinişte din ce îri ce mai care nu se opresc Ungă tra c
F. R. Kozlov, O. V. Kuusinen, maselor populare din Germania în poartă pentru a încerca şă mare. torul automat, al lu i Iva n Lo- cînd unut ar ieşi d in fu n cţiu n e. talice clin... lichid. De-a lungul,
A. I. Mikoian, P. N. Pospelov, occidentală. Lupta comună a oa ghinov. Tractoare din acestea se
A. N. Kosîghin, M. G. Pervuhin, şi co n stru iesc la U zin ele din Pînă acum însă instalaţia de istoriei tehnicii oam enii au năs
D. S. Poleanski. Stalingrad şi K rasnddar şi nu
este departe vrem ea cînd cim- rezervă nu a început să lucreze. cocit zeci ş i su te de procedee
la cinstea oaspeţilor germani, piile sovietice vor fi brăzdate
pe aeroport a fost aliniată o menilor muncii din cele două de m ii şi m ii de m aşini auto Aceasta este o dovadă în plus de prelucrare a m etalelor. Se
gardă de onoare. Au fost into m ate. In ultim ii ani ne-am o-
nate imnurile de stat ale R. D. state germane, va deveni o pie bişnuit cu cele m ai diferite in că oamenii, de ştiin ţă au dat pare că noua m etodă de fa b ri
Germane şi Uniunii Sovietice. dică serioasă în calea planurilor stalaţii industriale care funcţio
Reorganizarea cabinetului Kişi nu aduce nimic nează fără oam eni, tractorul o ju stă apreciere condiţiilor din care a conductelor, elaborată de
: N. S. Hruşciov şi P. Ebert, autom at a apărut însă pentru
primarul general al Marelui Ber agresive ale militariştilor vest- nou In politica partidului de guvernămînt prim a oară. El a fost creat de cosm os. E ste interesant faptul prof. A leksandr Slepanov, con
lin, au rostit cuvîntări. germani. tractoristul Ivan Loghinov din-
tr-un sovhoz de pe m alul Irtî- că puterea em anată de sistem u l stitu ie încoronarea a io t ce s-a
N. S. Hruşciov a declarat că şutui. A cum , de la un pupitru,
întîlnirile şi tratativele de la N. S. Hruşciov a urat.din toa TOKIO 20 (Agerpres). Postu Scopul principal a'l reorgani de com andă ' se poate conduce d e an le n e .al a p a ra t u lu i n u e s te c re a t p în ă a c u m în a c e s t d o m e
Moscova au demonstrat din nou tă inima oamenilor muncii din rile do rs/o şi ziarele din Japo zării cabinetului este crearea ţi un grup de 5-6 tractoare. Pe o
coeziunea frăţească dintre Repu Republica Democrată Germană nia comentează pe larg reorga nui aşa-zis „cabinet al unităţii rază de 2-3 kilometri, se tra n s m ai m are ca aceea a unei lan niu. Al. S lep a n o v dem onstrează
blica Democrată Germană şi m it sem nale radio care pun
Uniunea Sovietică în lupta pen tractoarele în fun cţiu n e, le d i te r n e de. b u z u n a r . P e r fe c ţiu n e a m e to d a sa în fa ţa v iz ita to r ilo r .
tru pace, democraţie şi socialism. rijea ză paralel cu brazda, la
succese în dezvoltarea statului li nizarea cabinetului Kişi. Nume partidului“ în scopul revizuirii capătul căreia le întorc înapoi aparaturii de radio-recepţie de Coboară o bucată de conductă
N. S. Hruşciov a subliniat că ber şi independent care păşeşte roase ziare subliniază c.ă reorga tratatului de securitate japono- şi te opresc atunci cînd este
în comunicatul comun şi-a gă cu încredere pe calea construirii nizarea cabinetului este. o conse american — a subliniat îa 19 nevoie,. TqI d e . ta d is ta n ţă se pe p ă m în t e ste în să atît. d e în a l în tr-o baie cu a lu m in iu to p it,
sit expresia identitatea de vederi socialismului. cinţă a divergenţelor dintre di iunie radiocomentatoru 1 Takasi co ntrolează ş i se. re g le a ză te m
asupra •tuturor problemelor dis feritele grupuri aie partidului do Kaide. Potrivit spuselor comen peratura apei şi uleiului, aşa că tă incit pînă şi cea m ai neîn M etalul flu id se atinge de cel
cutate. Aceste probleme se. refe La ora 10,30 (ora Moscovei.) guvernămînt. Se subliniază de n- tatorului, primul ministru Kişi în tractoarele fu n cţio n ea ză fără ca
ră atît la relaţiile dintre cele do avionul la bordul căruia se aflau semenea că noua repartiţie a cearcă în fellul acesta să obţină om u l să se a tin g ă de ele. In sem nată energie îm prăştiată în solid şi cînd se scoale bucata
uă state cît şi la problemele şi membrii delegaţiei de partid şi portofoliilor ministeriale nu adu ratificarea noului tratat şi sa ‘de sectorul m aşini agricole sînt
sarcinile internaţionale ale po guvernamentale a Republicii De monstreze, după cum a declarat expuse alte cinci sute de trac cosm os este suficientă pentru a , de conductă îm preună cu ea se
poarelor iubitoare de pace în mocrate Germane, a decolat, în- ce nimic nou în politica partidu însuşi Kişi, că „Japonia renunţa toare şi m aşini do înaltă pro
lupta pentru menţinerea păcii şi dreptîndu-se spre Berlin. lui1 de guvernămînt. la politica do neutralitate“ şi ductivitate create în ultim ii ani prim i inform aţii com plexe despre ridică şi o parte din m etalul to
asigurarea securităţii. de specialişti sovietici.
funcţionarea aparatelor cercetă pit, care im ită cu precizie for
Ţările noastre, a declarat N. S. D e aici, faci. n u m a i p u ţin de
Hruşciov, şeful guvernului sovie ju m ă ta te de kilo m etru p în ă la toare ale spaţiului interplane m a tubului. Ţeava se ridică din
tic, sînt ferm hotărîte să extin pavilionul radioelectronicii. A d
dă şi pe viitor, prin toate mij m iraţia este stîrn ită aici, prin tar. O p a rle a acestei aparaturi, ce în ce m ai su s şi parcă nu
loacele, colaborarea politică, e- tre altele, de o m aşină electro
conomică şi culturală, care are nică ca ajuto ru l căreia s-a cal este expusă în faţa vizitatorilor m ai are sfîrşit. Intr-o oră ca
o importanţă deosebită pentru culat traiectoria sateliţilor a rti
preintîmpioarea unui nou război. ficiali şi a rachetei sovietice. expoziţiei. creşte pînă ta 20 m . lungim e,
O pace trainică, în Europa, a „stă cu hotărîre de partea SUA". M ult interes slîrneşte aici şi are pereţii atît de netezi şi cu
subliniat N. S. Hruşciov, poate
televiziunea in culori, dar m ai raţi de parcă ar fi şlefuită. Prin
S. U. A. au transformat economia Numeroase ziare privesc in ales atrag atenţia aparatele de acest procedeu se pot face nu
Coreei de sud înîr-o economie colonială cluderea iui Ikcda — unul din
reprezentanţii influenţi,pX<cqrâu televiziune de o construcţie spe num ai conducte, ci şi num eroa
rilor de afaceri din.-,japonia
îti cabinet drept o întărire a for cială, cu ajutorul cărora se ur se piese de orice profil, care
ţelor proainerioaoe în cabinet.
Ziarul burghez „Asahi Evcning m ă r e ş te ele la d is ta n ţă d e s fă d u p ă ce a u fo s t sc o a se d in baie
Post“ scrie deschis că „partici
PHENIAN 20 (Agerpres)', ~ nezi. Anul trecut 87 la sută din parea lui Ikeda în cabinet este şurarea proceselor de producţie trebuie doar separate, fără a
Agenţia telegrafică coreeană mărfurile industriale se impor privită ca o intensificare ă ten
transmite T „Ajutorul“ economic tau în Coreea de sud din S.U.A. dinţelor proamericane în guvern, ce se d e s fă ş o a r ă în c o n d iţii m a i n e c e s ita o p e r a ţiile 'de s tr u n -
acordat de Statele Unite Coreei Acest luortl a făcut să se închi deoarece Ikeda este un partizan
de sud a dus lă dezastru agri dă singura turnătorie de fontă şi un adept al fostului prim-mi- dăunătoare pentru sănătatea o- jire, frezare etc., care a stă zi al
cultura şi industria ţării şi a din ţară, iar producţia singurei nistru Ioşida, cunoscut prin ve
transformat economia ei într-o oţelării se află la un nivel ex derile sale făţiş proamericane'Ţ m ului. cătuiesc însă cea m ai m are
economie colonială, dependentă trem de scăzut. Datorită impor Postul de radio a susţinut că
întmtotul de S.U.A. tului de ciment din S.U.A., fa noul cabinet Kişi va fi de fapt R ezultatele ştiinţei sovietice parte a proceselor industriale.
bricile de ciment din Coreea de
Dumpingul de mărfuri ame sud s-au pomenit în faţa fali un cabinet Kişi — Ikeda. „Vi îşi găsesc o şi m ai sem nificati Folosirea pe scară largă a m e
ricane a avut o influenţă ex mentului.
trem de dăunătoare asupra in itorul noului cabinet. • Kişi, de vă ilustrare în pavilionul A ca todei lui S lepanov înseam nă o
dustriei naţionale a Coreei de Dumpingul surplusului de pro
sud. In prezent producţia glo duse agricole ale S.U.A. s-a re dem iei de Ş tiin ţe. S în t bogat adevărată revoluţie în tehnică.
bală a industriei Coreei de sud simţit puternic în agricultura
s-a redus cu 50 la sută în com Coreei de sud. In ţară s-a re prezentate, printre altele, expo La prim a vedere m ulte din
natele unor noi sistem e tetem e- exponatele expoziţiei par curio
canice. U na dintre cele m ai zită ţi. E le nu- sint însă altceva
recente noutăţi din acest d o m e decît m odelele acelor instalaţii
niu o constituie optim atoarele şi procedee care se folosesc pe
autom ate. E le găsesc autom at scară largă în industrie, în
cele m ai bune reg im u ri ale ştiin ţa şi agricultura U n iu n ii
proceselor tehnologice din m e Sovietice. De aceea, vizitin d ex
ii asigurată numai în căzui în paraţie cu ultima perioadă a dus considerabil producţia de clară postul de radio, nu aduse In faţa noastră operatorul re talurgie, industria chim ică şi poziţia, om ul păşeşte în sute de
care popoarele sovietic şi ger- ocupaţiei ţării de către jap'o- grîu, bumbac, tutun. nimic bun“. glează instalaţia pentru catada- constructoare de m aşini şi alle uzine, colhozuri şi institute de
ram uri ale econom iei naţionale. cercetări ştiinţifice, făciridu-şi o
La început oprim atorul face pro im a g in e clară a celor ce repre
trăinicia prieteniei ce există în ba unei m ari variaţii de regi zintă astăzi U niunea Sovietică.
tre poporul sovietic şi poporul
Cronica evenimentelor internaţionale german iubitor de pace, lupta lor m uri de m uncă. M em orînd re AL. CIMPEANU
comună pentru apărarea şi con
zultatele diferitelor variante el coresp. A gerpres la M oscova
m ------------------------------
Şedinţa oficială a miniştrilor occidental şi a Comitetului in- mului de ocupaţie în Berlinul a arătat că A. A. Gromîko, mi solidarea păcii în Europa şi în La Torino s~a deschis al V~lea congres
de Externe ai Uniunii Sovietice, ter-german. Deşi aceste propu occidental să fie păstrate pe o nistrul Afacerilor Externe ai introaga lume.
al Asociaţiei, naţionale
Statelor Unite, Angliei şi Fran neri veneau în multe privinţe în perioadă de încă un an. Vineri, U.R.S.S., a declarat că delegaţia Afirmarea acestei prietenii are
ţei, singura de acest Iei în ul întîmpinarea unor păreri occi A. A. Gromîko a declarat că, sovietică preferă continuarea tra o semnificaţie deosebită în ac a partizanilor italieni
tima săptămînă la Geneva, ce a dentale, ele au fost totuşi res de comun acord, se poate ajunge tativelor dar că ea trebuie să tualele împrejurări internaţiona
avut loc ieri dimineaţa la Pala pinse de către miniştrii de Ex la o înţelegere cu privire la un ţină seama de poziţia pe care le. Statele participante la NATO, ROMA 20 (Agerpres). — La ţă italiene printre care fostul
tul Naţiunilor, a consemnat în terne ai S.U.A., Angliei şi Fran alt termen, acceptabil pentru se situează puterile occidentale. după cum este ştiut, îşi intensi 19 iulie la Torino s-a deschis preşedinte al Consiliului de Mi
treruperea conferinţei ce începu ţei care, potrivit unei vechi me toate părţile interesate. Este evi Puterile occidentale şi-au asu fică tot mai mult pregătirile cel de-al V-lea congres al Aso niştri, Ferruccio Parri, secreta
se cu aproape 6 săptămîni în tehne occidentale, au respins, dent că această atitudine conci mat, fără îndoială, o grea răs pentru înarmarea atomică, pen ciaţiei naţionale a partizanilor rul general-adjunct al G.C. al
urmă în oraşul de pe malurile în Jelui acesta ...unele din pro liantă a delegaţiei sovietice crea pundere în faţa opiniei publice tru construirea pe teritoriile ţă italieni — organizaţie de masă Partidului Comunist Italian —
Lemanului şi ai cărei scop su priile lor propuneri. Această po premise din cele mai concrete mondiale şi ele sint răspunză rilor îăcînd parte din acest bloc a participanţilor la mişcarea de Luigi L'ongo, precum şi A. Ger-
prem era acela de a contribui la ziţie a Occidentului a âvut, fi pentru ajungerea la un compro toare pentru că, timp de şase a rampelor pentru lansarea ar rezistenţă împotriva fascismului vi, tată a 7 fii căzuţi în lupta
slăbirea încordării internaţiona reşte, urmări negative asupra mis, Ia un acord care să dea săptămîni, conlerinţa miniştrilor melor nucleare şi rachetelor. în perioada celui de-al doilea împotriva făsc ismului.
le. mersului conferinţei miniştriloi speranţe popoarelor, opiniei pu Afacerilor Externe ai mariloi Germania occidentală s-a trans război mondial. La lucrările con
de Externe. Cu toate acestea, fă- blice iubitoare de pace în solu puteri, cu participarea reprezen format, dealtfel, într-o bază ato gresului participă delegaţi din Congresul îşi desfăşoară lu
Cele 6 săptămîni de tratative cînd un nou efort pentru scoa ţionarea unor probleme cheie ale tanţilor celor două state germa mică americană, Italia de ase diferite regiuni ale Italiei, pre crările sub lozinca întăririi uni
au confirmat odată în plus do terea tratativelor din impas, Uni actualităţii internaţionale. Ace ne, n-a reuşit să se achite de menea, iar Grecia şi Turcia poar cum şi numeroşi oaspeţi din tăţii tuturor forţelor antifascis
rinţa de pace a Uniunii Sovie unea Sovietică a venit în ulti eaşi dorinţă de înţelegere şi de menirea înaltă pentru care a fost tă tratative cu privire la constru partea asociaţiilor luptătorilor te care au participat la mişca
tice, năzuinţa ei sinceră de a se ma săptămînă cu noi propuneri continuare a eforturilor pentru convocată. irea pe teritoriile lor a rampelor împotriva fascismului din străi rea dc rezistenţă.
rezolva în mod realist acele pro realiste, care ţin seama şi de po ajungerea fa un acord caracteri pentru rachete americape. Repu nătate. Printre participanţii la
bleme care constituie o primej ziţia puterilor occidentale, me zează şi noile precizări ale de Un alt eveniment internaţional blica Democrată Germană, care Congres se află numeroşi con Preşedintele organizaţiei na
die serioasă pentru securitatea nite să îndrepte Conferinţa de legaţiei sovietice în problema care a reţinut atenţia opiniei pu se află la extremitatea vestică a ducători ai mişcării de rezisten ţionale a partizanilor italieni a
şi pacea internaţională. Chiar a- la Geneva pe calea realizării creării şi atribuţiilor ce revin blice mondiale în ultima săptă lagărului socialist, e ameninţată prezentat un raport consacrat
tunci cînd s-a ajuns Ia situaţii sarcinilor sale fundamentale. Comitetului inter-german. mînă este vizita pe care o de direct de pregătirile de război acestei probleme.
dificile şi se părea că partici Propunerile prezentate vineri Ia legaţie de partid şi guvernamen ale puterilor occidentale. De a-
panţii la tratative trebuie să se prînz de către A. A. Gromiko Luate prin surprindere, dele tală a Republicii Democrate" ceeş, prietepia strînsă cu Uni L U N I 22 şi AÎAR'ţT 23 IU N IE 195«
despartă fără a fi ajuns la un miniştrilor occidentali ţin sea gaţiile occidentale, fără a stu Germane a făcut-o în Uniunea unea Sovietică constituie o ga
acord, delegaţia Uniunii Sovieti ma de evoluţia discuţiilor de dia în fond noile propuneri pre Sovietică. Tratativele rodnice, ranţie a securităţii eî naţionale, Spectacole cinematografice
ce a venit cu propuneri concre pînă acum şi de punctele de ve zentate spre dezbatere de către convorbirile pe Care oamenii de o garanţie a securităţii întregu
te, raţionale, menite să scoată dere exprimate de către toate delegaţia sovietică, împotriva or- stat si de partid din R. D. Ger lui lagăr socialist. .Oamenii mun D E V A : Intre noi părinţii; A L B A IU - în tîm p in a rea fericirii: P a tru p aşi în
conlerinţa din impas. Un exem părţile, ele vădind în felul a- cărei realităţi, au difuzat vineri mană le-au avut cu conducătorii cii din ţările socialiste salută cu nori; SIM E R IA : B om b a; L O N E A : T a
plu elocvent în această privinţă cesta odată mai mult iniţiativa după-amiază o declaraţie în ca P.C.U.S. şi ai guvernului sovie bucurie orice manifestare a trăî- L IA : 2 x 2 f a c c î t c o d a t ă 5; O f iţ e r p e n
ni-I oferă chiar desfăşurarea tra şi spiritul de negociere care a re susţin că propunerile sovieti tic, întîlnirile şi discuţiile cu oa uicei şi forţei lagărului de nebi
tativelor din ultima săptămînă, caracterizat întreaga activitate a ce nu diferă de poziţia anterioa menii muncii din Uniunea Sovie ruit a ţărilor socialiste. Iar vi tru o zi: B R A D : V isu l spulberat; HA tăl m eu actoru l;, P A R O Ş E N I: S -a în-
deşi acestea au avut loc într-un delegaţiei sovietice în tot cursul ră a delegaţiei U.R.S.S. şi că, tică lerau permis'reprezentanţilor zita pe care delegaţia de partid
cadru neoficial iar întîlnirile, tratativelor. în aceste condiţii, ar fi potrivită poporului german să se convin şi guvernamentală ă R. D. G’er- ŢE G : R om an ţa periferiei: H U N E D O A tîm p lat la P en k o v ; BARU MARE:
spre deosebire de săpfămlnile întreruperea conferinţei pentru o gă pe deplin de rodul- bogat al m.ane a făcut-o de curînd în
trecute, au fost mult mai scurte. In propunerile prezentate de anumită perioada de timp, ele eforturilor şi strădaniilor pe care Uniunea Sovietică este o dovada RA: M arele cetă ţea n ; IL IA : O zînă G n nele g ră n iceru lu i; T E IU Ş : P ălăria
oamenii sovietici ie depun zi de elocventă a unităţii de monolit câ'-n p o v e ş ti: Q R Ă Ş T IB : L u m in i verzi: lui A n a to l; Z L A T N A : L e g e n d ă din P o-
Delegaţiile occidentale, după ministrul de Externe al Uniunii propunîn’d în consecinţă întreru care caracterizează lagărul ţă L egen da d ra g o stei: S E B E Ş : P rieteni de lezia; M ikolka cel viteaz; C A L A N :
zi pentru construirea comunîs- rilor socialiste. V ia ţa nu iartă; A P O L D U D E S U S : O
cum se ştie, s-au aflat1 ui ultima Sovietice la 9-10 iunie se arăta perea conferinţei pînă Ia data de
mului, pentru prosperarea patriei CONST. M ACOVEi d um inică; P E T R O ŞA N I: D orinţa; In dată în viaţă.
vreme în faţa unor noi propuneri că guvernul sovietic este de a- 13 iulie. Un purtător de cuvînl
lor. Această vizită a conîirmai Timpul probabil în regiunea noastră
sovietice în problema Berlinului co-rd ca unele elemente ale regi- al delegaţiei sovietice la Geneva
Pentru ziua de 21 iunie vreme tre 24 şi 28 grade iar noaptea
nestabilă cu cerul variabil, mai va coborî între 10 şi 15 grade.
noros ziua. Ploi locale în cursul
după-amiezii. Temperatura, în Pentru următoarele trei zile,
uşoară scădere, ziua va urca în- vremea uşor nestabilă cu tempe
ratura în creştere.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. T elefon: 188; 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii G enerale P .T .Î.R . or. 836.320 din 0 noiembrie 1019. — Ţ ip atu l: întreprinderea Poligrafică „I Alai« — Di&’a,