Page 71 - 1959-06

\ Prin magazinele
Anul XI Nr. 1399
3-ti cinstea zilei de 23 cAiigiul
*>tXKXKXX>0 0 0 <>WXKXX><X>OvXXK,><XA.'t
înainte
de termen
A ţinerii de la m in a U rioan i — cea
m ai tînără ex p lo a ta re carboniferă din
V a lea Jiului — şi-a u în d ep lin it ou
două săp făm în i în a in te de term en
planul la ex tra cţia cărbunelui pe pri­
m ul sem estru al anului. A cest su cces
a fost obţinut ca urm are a creşterii
vitezelo r de a v a n sa re în abataje şi
asigurării unor condiţii optim e de
m uncă b rig ă zilo r de m ineri. In pri­
m e le F> lu n i a le a n u lu i, m in e r ii d e
la U r lc a n i au lu cra t cu un r a n d a ­
m ent de p este o tonă de cărbune pe
nost. V aloarea econ om iilor su p lim en ­
tare realizate în această perioadă prin fier 10 abataje fro n ta le şi p este în sem n a te econom ii d e m aterial
reducerea preţului d e cost se ridică
la aproape 600.000 lei.
-k
H arnicul co lectiv al întreprinderii
de lu crări F o restiere, din A lba Inlia
a m un cit cu m ultă în su fleţire pentru
a obţine în cel de-ai d oilea trim es­
tru al acestui an rezu lta te , cît m ai
frum oase.
E forturile depuse nu au fost zadar­
n ice. In ziu a d e 18 iu n ie, p lan u l v a ­
loric trim estrial de producţie, pe în­
treaga întreprindere, a fost' în d ep lin it
în proporţie de 108 la su tă.
La obţinerea acestui su cces au
con trib uit în: m are m ăsu ţă* m aistrul
T eo d o r B o lea şi. m u n citoru l G h eo rg h e
C otnan de la şan tieru l din T ăuţi, m a i­
strul L azăr V ictor de la şan tieru l din
S eb eş şi alţii.
N u m a i p u ţin în s e m n a t ă a. f o s t C on­
tribuţia fruntaşilor' de la şan tieru l Zlat--
na, printre care m aistrul M arcuş, m un­
citorii Sim ion Botar, T osif M clnar şi
alţii.
PETRU TOMA
corespondent
Noi căm ine culturale
C etăţenii din com unele Ră-
liău şi D aia au hotărît nu de
m ult să construiască din resur­
se locale noi căm ine culturale.
Cu sprijinul sfatului popular
şi m o b iliza ţi de dep u ta ţii lor,
cetăţenii din aceste com une au
reuşit p în ă în prezent să ridice
S tav ilă inundaţiei
Multe daune a adus rîul
Cerna sătenilor din Topliţa.
După fiecare ploaie mai ma­
re el îşi umfla apele năpus-
tjndu-se peste curţi şi grădini
distrugînd recolta şi deterio-
rînd şoseaua.
Pentru a pune capăt aces­
tei situaţii, peste 200 de ce­
tăţeni din Topliţa, mobilizaţi
de deputaţii lor, au întreprins
Prin munca voluntară a membrilor cooperatori!
M em brii cooperativelor de
consum din regiunea noastră
au hotărît să construiască,
pînă la sfîrşitu l anului în
curs, două m agazine univer­
sale, 10 m a g a zin e m ixte şi
7 prăvălioare săteşti.
Acţiunea de construire a si alte m ateriale.
localurilor prevăzute pentru
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VAI
Marţi 2a iunie 1959
^ ^XXXX>0000000<X>9<A/v •0 ^/\^^KX>0 0 <X'
IN VALEA JIULUI
Scad® costul cărbunelui
Priit economisirea materialului lemnos
n m inele din Valea Jiului
progresul tehnic a făcut
în ultim ii ani paşi însem naţi.
La exploatările carbonifere din
Valea Jiului, se aplică o sea­
m ă de m ăsuri tehnice şi m eto­
de raţionale de m uncă, care duc
ta continua scădere a co n su m u ­
lui specific de lem n de m ină. In
acest sens, trebuie m enţionat că
anul trecut au fost arm ate în
10.100 m .l. de galerie. S -a u ar­
m at, de asem enea, 100 m . g a ­
lerie în beton şi bolţari de be­
Contribuţia inovatorilor
iscarea de inovaţii şi raţio­
p i nalizări cuprinde m ase tot
m ai largi, de m u n cito ri şi teh ­
nicieni de la exploatările m iniere
din Valea Jiului. In prim e­
le 5 luni ale acestui an, la ca­
binetele tehnice ale exploatări­
lor şi;u zin elo r, au fo st p rezen ­
tate 260' propuneri de inovaţii
şi raţionalizări, d in tre care 118
a u ' şi fost aplicate in procesul
de producţie. P rintre acestea
m e n ţio n ă m : „D ispozitiv auto­
m at pentru transportarea cupe­
lor p lin e la fu n ic u la ru, rod al
Minerii de la Lonea continuă
să fie în frunte
 nul acesta, colectivul m inei
L onea a obţinut în prim e-
Minerul Dumitru
Voscul este şef de
brigadă la mina
Uricani. Succesele
brigăzii sale se da-
taresc trt mare mă­
sură priceperii cu
care el o conduce.
El însuşi un miner
cu o înaltă califi­
care, este im bun
instructor pmiru
cei ce îndrăgesc • a-
ceastă frumoasă
meserie.
în roşii construcţia noilor clă­
diri. Acum , se desfăşoară intens
lucrările de finisare. Ca ocazia
zilei de 23 A ugust, cele două
căm ine culturale vor fi inaugu­
rate.
F. CH1RUŢA
corespondent
zilele trecute o acţiune de
stăvilire a rîului. Ridicînd un
dig de părnînt, piatră şi
crengi, ei au consolidat astfel
malul rîului protejînd şoseaua
şi lichidînd pericolul de inun­
daţie. S-au prestat cu aceas­
tă ocazie cca. 1.600 ore de
muncă voluntară.
D UM ITRU JALBA
m agazine a început în m ulte
sa te . Im P ris a c a , r a io n u l A l­
ba, de pildă, m agazinul pre­
văzut se află în construcţie.
De asem enea la U om orod şi
D ineu M are au fo st transpor­
tate voluntar im portante can­
tităţi de piatră, balast, nisip
1LA R IE O A R G A ţ au depus eforturi susţinute pen­
ton. C om parativ cu anul 1957,
in acest an consum ul de lemn
este redus cu aproape 10 ta s u ­
tă pe întregul bazin carbonifer.
E co n o m iile d e lem n rea liza te în
prim ele 5 tuni ale anului, echi­
valează cu cantitatea de lem n
necesară pentru arm are la ex ­
tracţia a cca. 100.000 tone de
cărbune la producţia m in ei Lo-
nea. P înă in prezent, cete mai
lem nos au fost obţinute de m i­
nerii de la P etrila, Lonea, V u l­
can si U ricani.
m uncii unui colectiv de tehni­
cieni de la m ina A ninoasa, ca­
re aduce anual econom ii de
p este 100.000 l e i ; „ Sistem ul de
haldare a sterilului la m in a V u l­
ca n “ ; „D isp o zitiv de încărcat
sculele cu m etale dure cu a ju ­
torul seînteilor electrice", inova­
ţie realizată la U ricani,
Econom iile care se vor obţi­
ne in acest an prin aplicarea
celor 118 in o va ţii' şi raţionali­
zări, vor contribui la reducerea
preţului de cost al cărbunelui
cu sum a de p este 1.290.000 lei.
le 4 luni succese de seam ă in
lupta pentru îndeplinirea sarci­
nilor de producţie şi a anga­
jam entelor luate In întrecerea
socialistă. C oncom itent cu de­
păşirea cu p este 12.500 tone, a
p la n u lu i la cărbune, m inerii de
la Lonea au econom isit ta pre­
ţul de cost, in perioada a m in ­
tită, o su m ă de p este 870.000
lei. In luna m ai, m inerii de aici
au făcut ca preţul de cost al
producţiei lor să fie m ai scă­
zu t cu 3,08 lei pe tonă. P rin a-
cest- r e z u lta t d e se a m ă , m in e rii
loneni se situează în fruntea
colectivelor m iniere din Valea
Jiului în lupta ce se dă pentru
obţinerea de cit mai însem nate
econom ii la preţul de cost.
O nouă şcoală Ia Petreni
Duminică după-amiază în sa­
tul Petreni, comuna Băcia, raio­ Florin Izdrăilă şi Gavri'lă Torok.
nul Hunedoara, a avut loc inau­ Fi au arătat importanţa constru­
gurarea noii şcoli de 4 ani. La irii acestei şcoli şi au făcut urări
festivitate au luat parte tovară­ pentru activitatea de viitor a de­
şii : Ion Irimia, activist al comi­ putaţilor şi comitetului de cetă­
tetului regional de partid, Florin
Izdrăilă, inspector şcolar din
partea secţiei raionale de învă-
ţămînt şi cultură a sfatului popu­
lar raional, Ion Sălăjan, secreta-
rul comitetului comunal de par­
tid, Gavrilă Torok, preşedintele
Sfatului popular Băcia, Adam
Ripoşan, secretar al sfatului
popular, şi un mare număr de ce­
tăţeni.
Luînd cuvîntuf, tovarăşul A-
dam Ripoşan a făcut o scurtă
dare de seamă asupra activităţii
depuse de deputaţi şi comitetul
de cetăţeni pentru terminarea
şcolii. Cu această ocazie, cl a a-
rătat că datorită muncilor volun­
tare prestate de cetăţeni pentru
construirea şcolii s-ău făcut eco­
nomii în valoare de peste 90,000
lei. In loc de 140.000 cît trebuia
să coste după devizul întocmit
iniţial, prin efectuarea celor peste
10.000 ore de muncă voluntară
s-a reuşit ca cheltuielile de con­
strucţie să fie reduse la mai pu­
ţin de 50.000 lei. Aceasta e în
primul rînd un rezultat al mun­
cii deputaţilor şi comitetului de
cetăţeni de aici. Comuniştii Ioan
Herţ şi Marin Fulguleţ, deputaţii
Petru Pîrva şi Adam Muntcanu,
Angela Herţ, Nicolae Gruescu,
Nicolae Herbenciu, Gheorghe
Săbău, Anton Istrate şi Remus
Ivonici din comitetul de cetăţeni lor secţii, capacitatea de producţie a fabricii se. va tripla.
tru construirea şcolii.
4 pagini 20 bani
Angajamentele
devin fapte
Antrenaţi în întrecerea socia­
listă, turnătorii din cadrul sor­
timentului piese mecanice de la
uzina „Victoria“-Gălan s-au an­
gajat la începutul lunii iunie
să-şi depăşească planul de pro­
ducţie cu 10 la sută şi să re­
ducă rebutul la 0,5 la sută faţă
de cel admis.
Muncind cu multă însufleţire
pentru traducerea în viaţă a an­
gajamentelor, sub îndrumarea
organizaţiei de partid şi cu
sprjjinul organelor sindicale şi
administrative,' aceşti muncitori
au reuşit să-şi îndeplinească
planul lunar de producţie' la da­
ta de 17 iunie a.c.
In ceea ce priveşte procentul
'de rebut, acesta a fost redus la
0,1 la sută faţă de 2,7 la sută,
cît este admis. In fruntea între­
cerii se situează echipele condu­
se de comuniştii Adolf Stempel,
Vasile îîrziu şi Ioan Muntea-
nti; care în această perioadă au
obţinut zilnic depăşiri de plan
între 15—35 la sută.
GH. SPE R IO SU
corespondent
Au mai luat cuvîntul tovarăşii
ţeni.
Cuvinte de salut au rostit şi
tovarăşii Emil Drîjmărescu, în­
văţător la şcoala din Sibişel, ra­
ionul Orăştie, Emil Silvestru, în­
văţător din Băcia şi alţii.
După festivitate a urmat un
frumos program artistic dat de
elevii şcolilor din Băcia şi Tim-
pa, raionul Hunedoara.
m -
tvxm w ***' "
Wmf
fr 4
mM W ,M M
'Alături 'dc vedică fabrică de geamuri de - la Scaeni, regiunea Pióeşii, se ridică astăzi noi hale mai înatte
şi mai încăpătoare, în care se vor monta inslaiaţii moderne pentru fabricarea geamului iras.
In hala principală se vor construi cuploare şi se vor monta maşini dé iras geamuri, iar in celelalte hale
se va amenaja complexul peniru depozitarea materiilor prime, depozitul de produse etc.
Noile secţii de fabricare vor intra în funcţiune în cursul anului viilor. Odată cu intrarea în funcţiune a noi­
In clişeu: Şantierul dc conslr uctie al noilor hále din cadrul fabricii de geamuri Scâeni, regiunea Ploeşti
<’ ¦
ii textile, confecţii şi încălţăminte
* Duminica sportivă (pag. 2)
® Educarea candidaţilor de dinoraşul Deva
partid, preocupare permanentă
(pag. 3)
® Pe teme de rentabilitate — Zilele călduroa, R A ID - A N C H E T Ă prima jumătate a
Bilanţul unei munci rodnice în se au sosit. O- ----- lunii iunie pla­
GAS. (P^?- 3) dată cu ele au venit şi preferin­ nul de desfaceri a fost depăşit
ţele cumpărătorilor pentru dife­ cu 12 la sută.
0 O importantă propunere a ritele mărfuri, industriale. Se so­
licită, după cum este şi normal, Magazinul de confecţii este
guvernului R. D. G. — Proiectul ţesături, confecţii şi încălţămin­ bine aprovizionat cu produse de
te de sezon : subţiri şi uşoare. sezon. Bunăoară, se găsesc sa-
de tratat de neagresiune între couri din doc şi stofă, costume,
In ce măsură a reuşit O.G.L. pantaloni din doc şi material de
cele două Germanii (pag. 4) produse industriale interraionala balon în sortiment bogat. Pen­
Deva să satisfacă aceste cerinţe tru femei, de asemenea se gă­
ale consumatorilor ? Pentru a sesc confecţii uşoare, rochiţe,
răsp’unde la această întrebare bluze etc.
am organizat zilele trecute
un raid-anchetă prin maga­ Tot la acest magazin se gă­
zinele de textile, confecţii şi în­ seşte un bogat sortiment de că­
călţăminte din oraşul Deva.- măşi, pijamale pentru bărbaţi şi
lenjerie pentru femei. Se poate
iată oţîteva din constatările deci aprecia că în general exis­
făcute. tă preocupare pentru o cît mai
bună aprovizionare cu confecţii.
Confecţii de sexon
Cerinţe îndreptăţite
Magazinul de confecţii din o-
raşui Deva şi-a schimbat mult La raionul „ţesături uşoare“
din aspect. A devenit mai lumi­ al magazinului Textila nr. 1 din
nos. Acum confecţiile, frumos a- Deva, este responsabil tov. M.
ranjate în rafturi, sînt mai a- Rubinstein, om conştiincios şi
trăgătoare, se văd bine.
V. F.
Colectivul acestui magazin are
o atitudine civilizată faţă de (Continuare in pag. ll-a)
cumpărători. Prin munca depu­
să tună de lună, şi-a depăşit
planul de desfaceri. Numai în
S â grăbim ritmul lucrărilor
de întreţinere a culturilorI
Sub îndrumarea organizaţiilor soarelui, sfecla de zahăr şi car­
Ingrijlndu-şi bine lo ­ de partid şi a sfaturilor popu­ tofi.
co,m otiva şi ap licîn d lare, lucrătorii de pe ogoarele Colectiviştii, întovărăşiţi! şi ţă­
cele m ai avan sate m e­ regiunii noastre au obţinut suc­ ranii muncitori cu gospodării In­
cese importante în munca de în­ dividuale din regiune au aplicai
1 tode de m uncă, m eca­ treţinere a culturilor. Praştia l-a prăşi la a Il-a în proporţie de
Ia floarea-soarelui, sfecla de za­ 88,06 la sută din suprafaţa to­
nicul A urel B aid oc şi hăr şi cartofi s-a terminat de tală însămînţată cu floarea-soa­
foch istul Ioan M edrea, de la d c. mult în întreaga regiune, iar la relui, 88,89 la sută din supra­
poul C .F.R . T eiu ş, au eco n o m isit în porumb este pe terminate. De a- faţa semănată cu sfeclă de za­
semenea, în raioanele Sebeş, hăr şi 95,71 Ia sută din cea cul­
prim ele 5 luni a le a cestu i an m ai Orăştie şi Hunedoara s-a termi­ tivată cu cartofi.
bine de 22 tone com bustibil co n ­ nat a doua praşilă la floarea- In multe localităţi se prăşeşte
v e n ţio n a l.
- porumbul pentru a doua oară.
C lişeul nostru îi prezintă d iscu -
tînd după o cu rsă a b ia term in ată. | Pînă în prezent, din cele 70.692
Recolta din acest an ne dă ha. semănate cu porumb s-au
posibilitatea să sporim cantităţile prăşit de două ori peste 25.000
ha.
de produse contractate
Mai slab se desfăşoară mun­
C o n s titu iţi la în c e p u tu l a c e s tu i a n în G .A .C . „S c în te ia ca de întreţinere a culturilor în
colectiviştii din T im pa au h o tă rît să-şi aducă contribuţia la raioanele Alba, Brad şi Haţeg.
asigurarea fondului central de produse agricole al statului. Ei In raionul Alba, de pildă, praşi-
au contractat în acest sens 15.000 kg. grîu, 5.000 kg. porum b, !a a ll-a s-a aplicat numai în
15.000 kg. cartofi, 118.000 kg. sfeclă de za h ă r, za rza va tu rile proporţie de 69 la sută din su­
ce se vor obţine din grădina de legum e şi zarzavaturi, 380 kg. prafaţa cultivată cu floarea-soa­
lină, 800 kg. brînză etc. N u s-au contractat cantităţi m ai relui şi 67,31 Ia sută din cea
m ari, întrăcit nu ştiam care va fi recolta acestui an. cultivată cu sfeclă de zahăr, in
raionul Haţeg, deşi s-a terminat
A cum însă, vedem că recoita prom ite a fi deosebit de bună. prsşila a Il-a Ia îloarea-soare-
Aceasta, pentru că colectiviştii noştri au ţinut seam a de îndru­ lui, nu s-a prăşit a doua oară
m ările prim ite din partea com itetului com unal de partid şi a decît 68,36 la sută din suprataţa
sfatului popular Băcia şi au lucrat păm întul cu m ijloace m e­ însămînţată cu sfeclă de zahăr
canizate, după regulile agrotehnice. G riul, de pe toate cele 103 şi 82 la sută din cea cultivată
ha. însăm înţate, începe să dea in pîrgă. P orum bul, cultivat cu cartofi.
pe 101 ha., e m are şi se d e zv o ltă bine, m a i ales acum , după
ce i-am aplicat prăşită l-a. C artofii de pe cete 10 ha. ale g o s­ Nesatisfăcător se desfăşoară
podăriei au fost prăşiţi de două ori şi acum sînt viguroşi, pro- munca de întreţinere a culturilor
m iţîn d o recoltă sporită. R ecolte m ari se p revă d şi de pe cele şi în unele gospodării de stat,
10 ha. cu sfeclă de zahăr şi de pe cele 5 ha. cu legum e şi printre care cea din Sîntămărie-
zarzavaturi. De aceea, corisultindu-m ă într-una din zilele trecute Orlea.
In general, s-a observat că
cu c îţiv a c o le c tiv iş ti fr u n ta ş i in m u n c a d e în tr e ţin e r e a c u ltu r i­ ritmul în care se desfăşoară pră-
lor, printre care com unistul N icolae M arcu, m em bru în Con­ şitul porumbului este destul de
siliul de conducere al G .A.C., Ioan Lăzărescu, N icolae Petru- lent. Dacă în raionul Sebeş po­
ţe sc ş i a lţii, a m a ju n s la c o n c lu z ia că e b in e să sp o r im c a n ­ rumbul de pe cca. 9.000 ha.
tită ţile d e p ro d u se c o n tra c ta te cu s ta tu l. A s tfe l se vo r m ă ri şi (ceea ce reprezintă aproape 60
v e n itu r ile g o s p o d ă rie i ş i ale c o le c tiv iş tilo r . D e a c e st lu cru ne la sută din suprafaţa totală în­
d ă m se a m a m a i bin e acum ., c in d a m în c e p u t să liv r ă m s ta tu lu i sămînţată cu această cultură) a
p rim e le p ro d u se c o n tra c ta te . P e cele 427 kg . lin ă liv ra tă recen t, fost prăşit pentru a doua oară,
a m p r im it 13.150 lei. S u m e în s e m n a te a m p r im it1 şi pe cele­ în raionul Orăştie mai sînt unele
la lte p ro d u se care au fo s t liv r a te , ca d e p ild ă , 4.500 le g ă tu ri parcele cu porumb care n-au
de ridichi, 1.325 legături de m orcovi etc. fost prăşite. Prăşi Ia a Il-a, în
P este puţin tim p vom convoca o adunare generală în care raionul Orăştie nu a fost aplica­
tă decît în proporţie de 14,76 la
se va discuta problem a sporirii cantităţilor de produse con­ sută din suprafaţa însămînţată
tractate cu statul, pe m ăsura posibilităţilor din acest an. fă ră cu porumb. Situaţia prăşirii po­
îndoială că m em brii gospodăriei noastre colective, vor hotărî rumbului se prezintă similar şi
să s p o r e a s c ă ¦s im ţito r c a n tită ţile d e p r o d u se c o n tra c ta te , c o n ­
vinşi de însem nătatea acestui fapt şi de avantajele ce li se în raionul Hunedoara.
oferă. Este necesar ca organele de
IO AN ŞA R G H I
p reşed in tele G .A .C . „S cîn teia" partid şi sfaturile populare să ia
din T im pa, raion u l H unedoara măsuri urgente şi cît mai efica­
ce pentru grăbirea lucrărilor de
întreţinere a culturilor.
i
•...•.pvş.yy..'vv..vv;. In curînd va începe şi în re­
giunea noastră campania de re­
coltare şi treieriş. Pentru ca lu­
crările de recoltare şi treieriş să
nu sufere, prăşitu! culturilor, în
special a porumbului, se cere a
se termina cît mai grabnic.
Primele examene,
primele succese
In ziua de 19 iunie a.c., la
şcoala nr. 1. din oraşul Vulcan
s-au desfăşurat examenele de
matematică şi limba romînă la
clasele a IV-a şi a Vll-a.
Printre elevii care au obţinut
note bune se numără Maria
Crestei, Viorel Marcan, Elena
Văduva şi Voichiţa Victor care
s-au situat fruntaşi la examenul
de matematică. Printre elevii ca­
re s-au prezentat cel mai bine
la examenul de limba romînă,
se numără Viorel Goandă, Vio­
rica Pardoş, Mircea Niculesc.
Ican Bogătan şi alţi fii ai mun­
citorilor mineri.
N. ROVENŢA
(F o to „A G E R P R E S“ ). corespondent