Page 74 - 1959-06

Pag. 4
Mitingul de la Berlin cu prilejul
înapoierii din U.R.S.S. a delegaţiei
de partid şi guvernamentale
a R. D. Germane
BERLIN 22 (Agerpres). —
TASS anunţă: La 20 iunie, oa­
menii muncii din Berlin — ca­
pitala Republicii Democrate
Germane — au făcut o primire
călduroasă delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R.D. Ger­
mane, în frunte cu Walter Ul-
bricht şi Otto Grotewohl, care
s-a înapoiat din vizita făcută
•în Uniunea Sovietică.
Pe aerodromul Schoefeld,
membrii delegaţiei au fost în­
tâmpinaţi de J. Dieckmann, pre­
şedintele Prezidiului Gamerei
Populare a R.D. Germane; H.
Rau, H. Matern, W. Stoph, A.
Hermann, K. Warnke, A. Nor-
den, membri ai Biroului Politic
al G.G. al P.S.U.G. şi de alţi
conducători ai Partidului socia­
list Unit din Germania ; de M.
Sefriu, vicepreşedinte al Consi­
liului de Miniştri al R.D. Ger­
mane, de membri ai guvernu­
lui, reprezentanţi ai partidelor
democratice şi organizaţiilor de
masă, de oameni ai muncii din
Berlin.
Au fost de faţă V. 1. Koce-
masov, • însărcinatul cu afaceri
ad-interim al U.R.S.S. în R.D.
Germană; mareşalul Uniunii
Sovietice M. V. Zaharov, co­
mandantul şei al grupului de
trupe sovietice din Germania,
şefi- şi membri ai reprezentan­
ţelor diplomatice acreditaţi la
Berlin.
Ei au salutat cu căldură pe
W. Ulbricht, O. Grotewohl şi
pe- ceilalţi membri ai delegaţiei
care au coborît din avion. J.
Dieckmann a rostit o scurtă cu-
vîntare de salut în care a rele­
vat însemnătatea deosebită pen­
tru întregul popor german â vi­
zitei delegaţiei de partid şi gu­
vernamentale a R.D. Germane
în Uniunea Sovietică.
Apoi membrii delegaţiei, îm­
preună cu conducătorii Partidu­
lui Socialist Unit din Germa­
nia şi ai guvernului R.D. Ger­ Sovietice şi a păcii din lumea
mane s-au îndreptat cu automo­ întreagă.
Plecarea din Geneva a Iui A. A. Gromîko
şi a membrilor delegaţiei sovietice
GENEVA 22 (Agerpres). —
TASS anunţă? In legătură cu în­
treruperea lucrărilor. Conferinţei
miniştrilor Afacerilor Externe, Ia
21 iunie a plecat din Geneva la'
Moscova cu un avion „IL 18“
A. A. Gromîko, ministrul Aface­
rilor .Externe al U. R. S. S., şi
membri} delegaţiei sovietice.
Pe aerodromul din Geneva,
A. A. Gromîko a fost condus de
reprezentanţii autorităţilor elve­
ţiene, de N. I. Koriukin, ambasa­
XXXXXX»<XXXXXXX>OCQCXXXXXXX^XXXXXX»ÎXXXXXXXXXXXXX: XXICOÎX>3GOOOC<XJOCXX)OOOCKXXXXXXXXXXXX>OOC<XXXÎOOOOOOOCXXÎCOOOOOOtXXXXXX3 0 0 0 0 0 0 0 0 CCXX blică mondială drept o noua ma­ destul de încordată.
Un comunicat laconic, de 10
rinduri de ziar doar, a consem­
nat sîmbătă întreruperea pentru
trei săptămîni — pînă la 13 iu­
lie — a conferinţei miniştrilor
Afacerilor Externe. După 40 de
zile de discuţii, negocieri oficia­ terne ai S.U.A., Angliei şi Fran­
le şi neoficiale, miniştrii de Ex­
terne ai Uniunii Sovietice, Sta­
telor Unite, Angliei şi Franţei,
ca şi reprezentanţii celor două
state germane şi-au întrerupt
tratativele fără a fi ajuns la rea­ lui. Evoluţia lucrărilor conferin­
lizarea unui acord în problemele
esenţiale pentru care s-au întru­
nit la Geneva. Faptul că după
atîta timp de la deschiderea con­
ferinţei nu s-a ajuns la o înţe­
legere în problemele discutate e
de natură să ridice, în mod fi­
resc, întrebarea: de ce s-a în-
timpiat aceasta ?
După cum se ştie, la 11 mai,
cînd conferinţa şi-a început lu­
crările, erau cunoscute de-acum
propunerile realiste ale Uniunii
Sovietice cu privire la proble­
mele aflate pe ordinea de zi a
tratativelor. Atît proiectul Trata­ Delegaţia sovietică a făcut tot
tului de pace cu Germania cît
şi propunerile privind lichidarea
regimului de ocupaţie din Berli­
nul occidental au fost dezbătute
pe larg de către opinia publică
mondială şi au fost considerate,
pe bună dreptate, ca premise se­
rioase pentru ajungerea la o în­
ţelegere între Est şi Vest în pro­
blemele cardinale ale actualităţii
internaţionale. Ajungerea la o
înţelegere depindea în mare mă­
sură, cum e şi firesc, dealtfel,
de atitudinea pe care aveau s-o
adopte ceilalţi parteneri Ia tra­
tative, adică miniştrii de Externe
occidentali.
Ignorînd realitatea, puterile
occidentale au manifestat o n-
titudine negativă faţă de propu­
nerile prezentate pe masa trata­
Redacţia şl adm inlslra|ia ziarului str. 6 Martie nr. 9. T elefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.1 R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: Inlreprlnderea Poligrafica »1 M al" — Deva.
bilele spre Stalinallee unde a
avut loc un miting. Pe drum,
ei au fost salutaţi prin aplauze
şi aclamaţii de mii de berlinezi.
Mitingul a fost deschis de P.
Werner, prim-secretar al orga­
nizaţiei P.S.U.G. din Marele
Berlin.
Apoi a luat cuvîntul O. Gro­
tewohl, preşedintele Consiliului
de Miniştri a R.D.G. El a- tran­
smis locuitorilor Berlinului şi
populaţiei din R.D.G. un salut
frăţesc din partea poporului so­
vietic, a partidului comunist şi
a guvernului Uniunii Sovietice.
I-am asigurat pe oamenii so­ vernul italian a hotărît să rechi­
vietici, a spus O. Grotewohl, că ziţioneze o serie de nave parti­
R.D. Germană este un bastion culare pentru a asigura comuni­
al păcii. Dorim pacea, între po­ caţia între continent şi insule,
poarele noastre nu va exista ni­ cu care legătura este practic în-
ciodată războaie.
O. Grotewohl a subliniat în de solidaritate cu marinarii, au
continuare că politica de pace a
Uniunii Sovietice şi R.D. Ger­
mane este sprijinită pe deplin
de cele două popoare. In timp
Vce CaldUVe/ppţLiIii UdOe lICaI LB/Vo/n1Hn1 CaIii IrCăIzL. |
Lţf'efortui O im p o r t a n t ă p r o p u n e r e a g u v e r n u lu i R .D .G .
rile pentru ă împiedica destin­
derea încordării internaţionale,
muncitorii, ţăranii şi intelectua­
litatea muncitoare din Uniunea
Sovietică, precum şi din toate
ţările lagărului socialist fac to­
tul pentru a slăbi pericolul ţi­ remis dc ministrul Afacerilor Ex­
nui nou război.
O. Grotewohl a spus că vi­
zita de prietenie în Uniunea
Sovietică a arătat că R.D. Ger­ R. F. Germane, von Brentano:
mană are prieteni puternici. El
a mulţumit Uniunii Sovietice,
Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice şi guvernului sovietic,
precum şi lui N. S. Hruşciov,
prietenul poporului german, pen­
tru ajutorul şi sprijinul acordat man,
poporului german în lupta pen­
tru drepturile sale naţionale.
In încheiere, O. Grotewohl a
rostit cuvinte de salut în cinstea
Partidului Comunist al Uniunii
dorul U.R.S.S. în Elveţia, A. S.
Gisfiakov, reprezentantul perma­
nent al U.R.S.S. pe lingă secţia
O.N.U. pentru Europa, S. K. Ţa-
rapkin, şeful delegaţiei sovietice
la Conferinţa de la Geneva a ce­
lor trei puteri cu privire la în­
cetarea experienţelor cu arma
nucleară şi şefii reprezentanţelor
diplomatice ale ţărilor de demo­
craţie populară acreditaţi în El­
veţia.
DüPfl INTRERüPEREfl
conferinţei de la Geneva
tivelor de către delegaţia Uniu­
nii Sovietice. Miniştrii de Ex­
ţei — de comun acord — au fă­
cut contrapropuneri lipsite de ori­
ce simţ al realitiîjii, prezentînd
conferinţei aşa-n umituf „plan
pachet“, sortit dinainte eşecu­
ţei a confirmat cu prisosinţă că,
în timp ce propunerile sovietice
ofereau o bază largă de discuţii,
propunerile occidentale, străbătu­
te de izul „războiului rece“ de­
parte de a putea îi discutate, ele
au împiedicat desfăşurarea nor­
mală, spre atingerea ţelului pro­
pus, a acestei importante întil-
niri internaţionale. Cele sase
săptămîni de convorbiri au scos
în mod grăitor în evidenţă do­
rinţa nestrămutată a Uniunii
Sovietice de a se ajunge la o în­
ţelegere reciprocă în problemele
vitale ale situaţiei internaţionale.
timpul eforturi pentru a găsi
soluţii care să corespundă în a-
celaşi timp situaţiei create în
Germania şi la Berlin şi să îie
acceptabile pentru puterile occi­
dentale.
La 9-10 iunie, după cum se
ştie, Andrei Gromîko, ministrul
Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
făcînd odată în plus dovada do­
rinţei sincere de pace şi înţele­
gere a Uniunii Sovietice, a pre­
zentat noi propuneri ale guver­
nului U.R.S.S. în problema Ber­
Se extinde mişcarea grevistă din Italia
ROMA 22 (Agerpres). — De
două săptămîni continuă în Ita.-
1ia greva marinarilor. Numărul
navelor care stau în porturile
italiene şi străine s-a ridicat la
120. La grevă s-au alăturat e-
chipajale navelor aflate la To-
ronto, Marsilia şi Galcutta.
După cum anunţă din Roma
agenţia Reuter, la 20 iunie gu­
treruptă. La 19 iunie, în semn
declarat grevă la Genua funcţio­
narii administrativi a patru com­
panii de navigaţie.
Proiectul de tratat de neagresiune între cele două Germanii
BERLIN 22 (Agerpres). —
La 20 iunie ziarele berlincze au
publicat următorul proiect de
tratat de neagresiune care a fost
terne ai R. D. Germane, L. Bolz,
ministrului Afacerilor
„Preşedintele Republicii Demo­
crate Germane şi preşedintele
Republicii Federale Germane,
ferm hotărîţi să nu admită ut;
război fratricid pe pămînt ger­
conştienţi de răspunderea 'deose­
bită a celor două state germane
în domeniul restabilirii şi asigu­
rării unei păci îndelungate în
Europa,
în dorinţa de a înlătura pri­
mejdia unei ciocniri între coali-
ţiiie militare de care aparţin i i
prezent cele două state germa­
ne şi de a slăbi astfel încorda­
rea internaţională şi de a întări
. I» • j ij . v**J ' - I*.Jj» 1i.r r. «
pacea în întreaga lume, convinşi
că prin aceasta vor reuşi să uşu­
reze şi să grăbească pregătirea
şi încheierea unut tratat de pace
echitabil,
în năzuinţa de a contribui la
apropierea şi înţelegerea celor
două state situate pe teritoriul
Germaniei, în scopul reuniîicării
lor într-un stat german unit, iu-
bitor de pace şi democratic, şi
linului occidental şi a Comitetu­
lui inter-german, aceste propu­
neri fiind importante îndeosebi
prin aceea că veneau în multe
privinţe în întîmpinarea dorinţe­
lor manifestate de delega (iile oc­
cidentale. Dar şi aceste propu­
neri sovietice au fost respinse de
către Occident. însoţite de multă
zarvă propagandistică, propune­
rile occidentale prezentate dele­
gaţiei sovietice marţi 10 iunie
nu au constituit pasul pe care
opinia publică din întreaga lume
îl aştepta din partea Occidentu­
lui. A fost mai mult o încercare,
după cum a recunoscut însăşi
presa occidentală, de a înveli în­
tr-un ambalaj nou o marfă ve­
che. Forma nouă în care vechile
propuneri occidentale- au fost
prezentate nu putea constitui, fi­
reşte, un fapt de natură să sal­
veze situaţia dificilă a miniştri­
lor de Externe ai S.U.A., An­
gliei şi Franţei. A te crampona
la nesfîrşit de regimul de ocu­
paţie din Berlinul occidental, a
refuza cu încăpăţînare să ac­
cepţi propuneri realiste — iată
o atitudine care în zilele noastre
este aspru condamnată de către
popoare.
Ultima săptămînă a conferin­
ţei de la Geneva a fost marcată
de un fapt semnificativ: efortu­
rile intense ale delegaţiilor occi­
dentale de a torpila tratativele,
DRV MUL SOCIALISM ULUI
De 6 zile durează greva a
80.000 de funcţionari de bancă.
Au repurtat o victorie însem­
nată cei 200.000 de muncitori
grevişti din industria de prelu­
crare a lemnului şi de mobilă.
După îndelungate tratative şi o
luptă dîrză, ei au încheiat la 19
iunie un nou contract de muncă
care garantează muncitorilor ma­
jorarea salariilor cu 5 la sută şi
satisfacerea altor revendicări.
La 20 iunie au declarat o gre ­
vă de 48 de ore muncitorii de
la marea uzină de articole de
cauciuc şi anvelope-auto din Mi­
lano aparţînînd companiei Pi- 19 iunie preşedintele republicii,
nelli. Greviştii cer majorarea sa­ Frondizi, a avut o întîlnire se-
lariilor.
în concordanţă cu ţelurile şi
principiile Cartei Organizaţiei
Naţiunilor Unite,
au căzut de acord
să încheie un tratat cu privi­
re la renunţarea la folosirea îor-
Externe al fei în relaţiile dintre Republica
Democrată Germană şi Republi­
ca Federală Germană.
In acest scop au fost numiţi
ca împuterniciţi :
De preşedintele Republicii De­
mocrate Germane, '"
De preşedintele Republicii Fe­
derale Germane,
care, după schimbul împuter­
nicirilor lor alcătuite în forma
cuvenită,
au căzut de acord asupra ur­
mătoarelor :
A rticolul I. 'i
Părţile contractante se vor ab-
ţine în relaţiile lor de la orice
ameninţări cu folosirea forţei sau
de Ia folosirea forţei.
A rticolul 2.
- QÎfevă zile în urmă că organiza­
Părţile contractante îşi asumă
obligaţia solemnă de a respecta
integritatea teritorială şi suvera­
nitatea reciprocă şl de a tinde
spre reunificarea Germaniei ex-
clusiv prin mijloace paşnice,
A rticolul 3 ,
Părţile contractante vor Tua
toate măsurile necesare pentru a
pune capăt oricăror sprijiniri,
pregătiri şi organizări de acte de
pe de o parte, şi strădaniile cres-
cînde ale delegaţiei sovietice ca
conferinţa să fie încununată de
succes, pe de alţă parte. Ba mai
mult chiar. Cercurile occidentale
îşi făceau planuri, manevrau ast­
fel îneît să aruilce asupra dele­
gaţiei sovietice vina pentru rup­
tura pe care ele o puneau la
cale. Este cunoscut însă că nu
întotdeauna calculele făcute a-
casă se potrivesc cu cele de pe
teren. Cercurile occidentale, po­
trivnice tratativelor, potrivnice
încununării lor de succes, au o-
mis, însă, că Uniunea Sovietică
este o adeptă convinsă şi nestră­
mutată a tratativelor. Astfel, lă-
cînd odată în plus dovada do­
rinţei sale de negociere, la 19
iunie delegaţia sovietică a pre­
zentat noi propuneri, care deschi­
deau noi perspective spre reali­
zarea unui acord. Dar şi de data
aceasta ele au fost respinse de
către delegaţii occidentali, aceş­
tia cerînd amînarea conferinţei
pînă la 13 iulie 1959.
Conferinţa s-a întrerupt fără
a se îi realizat nici un acord, nici
o înţelegere în problemele discu­
tate. Să vedem, totuşi, ce învă­
ţăminte se desprind din tratati­
vele purtate în prima etapă a
Conferinţei de fa Geneva. Lu­
crările ei au doveait că tratati­
vele au fost iitife şl binevenite.
Activitatea desfăşurată de-a lun­
gul a 40 de zile a permis o cla­
ră precizare a poziţiilor, o mai
O delegaţie a Partidului Muncii
din Albania a sosit la Fraga
PRAGA 21 (Agerpres). —
Ceteka anunţă: La 20 iunie a
sosit la Pra'ga, la invitaţia ®o-
mitetului Gentral al Partidului
Gomunist din Cehoslovacia, p
SlfHafia politica din Argentina
BUENOS AIRES 22 (Ager­
pres). — TASS anunţă: Situaţia
politică din Argentina continuă
să rămînă încordată. Potrivit re­
latărilor ziarelor şi ştirilor trans­
mise de posturile de radio, la
I cretă cu secretarii de stat ai ar-
violenţă pornind de pe teritoriul
lor împotriva partenerului de tra­
tat.
A rticolul 4.
Dacă o terţă parte va săvîrşi
un atac împotriv • unuia din par­
tenerii de tratat, părţile contrac­
tante se obligă să nu acorde nici
un sprijin agresorului. Această
obligaţie este valabilă de aseme­
nea şi în cazul cînd faţă de agre­
sor există obligaţii de acordare
de ajutor sau orice alte obligaţii.
A rticolul 5.
Părţile contractante vor rezol­
va toate problemele litigioase ca­
re există şl .care se ivesc între
ele în spiritul înţelegerii recipro­
ce, pe calea tratativelor, sau prin
alte mijloace paşnice; In acest
scop dacă, după părerea unuia
din parteneri de tratat, vor fi în­
călcate prevederile acestui tratat
sau existenţa tratatului va ti pe­
riclitată într-un fel —• ele se vor
consulta !şî se vor înţelege asu­
pra măsurilor comune.
A rticolul 6.
Prezentul tratat nu afectează
apartenenţa partenerilor de tra­
tat la coaliţiile militare.
A rticolul 7.
Tratatul rămîne în vigoare
pînă Ia crearea statului german
unit şi !democratic.
A rticolul 8.
Prevederi finale“.
bună cunoaştere a punctelor de
vedere, precum şi crearea unei
baze favorabile pentru soluţio­
narea problemelor, bază care,
după părerea unanimă, o consti­
tuie propunerile sovietice. Con­
ferinţa de la Geneva va intra în
istoria diplomaţiei postbelice ca
fiind primele tratative consacra­
te problemei germane Ia care au
participat după cei ’de-al doilea
război mondial reprezentanţi ai
poporului german. Conferinţa a
prilejuit o puternică afirmare a
politicii de pace a guvernului
R. O. Germane, dovedind odată
în plus că acest guvern repre­
zintă aspiraţiile de pace ale în­
tregului popor german. Tratati­
vele de la Geneva au aruncat
o lumină vie asupra liniei ne­
gative şi periculoase pe care se
desfăşoară activitatea guvernului
dc Ia Bonn şi, prin reacţiile pro­
vocate în opinia publică, a dez­
văluit impopularitatea acestei
politici.
In ciuda divergenţelor de opi
nii dintre participanţi, Conferin­
ţa de la Geneva a miniştrilor de
Externe a demonstrat pe deplin
utilitatea metodei tratativelor iu
relaţiile internaţionale şi iecesi-
tatea de a se abandona odată
pentru totdeauna spiritul nerea-
list caracteristic războiului rec-?... z a ic m u z ic a l; 19,30 M u z ic ă p o p u la r ă
Opinia publică iubitoare dc pace r o m în o a s c ă ; 2 0 ,2 0 N o a p te b u n ă , c o ­
din întreaga lume speră că în p i i ; 2 0 ,3 5 C în te c e l i r i c e ; 2 1 ,0 0 Ş c o a la
cursul întreruperii solicitate de şi v ia ţ a ţ 2 1 ,4 0 D in r e p e r to r iu l o r c h e s ­
puterile occidentale, conducătorii trei „ M io r iţa “ d in O r a şu l S ta l in.
acestor puteri vor analiza din
nou, cu mai mult simţ reaîîsL
propunerile sovietice, în lumina
cerinţelor actualităţii internaţio­ Pentru ziua de 23 iunie, vrer între 28-32 grade iar noaptea va
nale, astfel ca la 13 iulie, la re*,
luarea tratativelor, acesha să
se încheie cu rezultate rodnice.
E o năzuinţă firească, legiti­
mă şi ei trebuie să i se dea curc»
C O N S T . M A C O V E I uşoară creştere. Ziua va urca în uşoară scădere.
Nr. r a g
Noul guvern janonez
este mai reacţionar
decît cel anterior
TO K IO 22 (A gerpres).
— Ziarul „Akahata" a p u ­
blicat la 20 iunie o decla­
raţie a preşedintelui P re­
zidiului C om itetului C en­
trat al P artidului C om u­
nist din Japonia, N osaka,
delegaţie a Partidului Muncii in legătură cu rem anierea
din Albania condusă de Liri Be- cabinetului Kişi.
lishova, membru al Biroului Po-
litic şi secretar al <3.@. al Parti- In declaraţie se m enţio­
dului Muncii din Albania. nează că noul cabinet are
un caracter şi m ai reac­
ţionar decît cel anterior.
Acest fapt atestă că forţe­
le reacţionare d in Japonia
se află în faţa unei serioa­
se crize. D indu-şi seam a
de creşterea m işcării m a ­
selor populare pentru pa­
ce, independenţă, dem ocra­
matei, flotei, şi aviaţiei. Trupele ţie şi ridicarea nivelului
sînt consemnate în cazărmi şi se de trai şi în special de
află în stare de alarmă. creşterea m işcării îm potri­
va „tratatului de securita­
Potrivit unor informaţii neofi­
ciale autorităţile arestează per­ te " cu S .U .A . ş i p e n tr u li- ¦>
soane suspecte că au legături eu» eludarea lui, aceste forţe )
complotul antiguvernamental ca­
re, potrivit declaraţiei ministru­ caută ca, pe baza form ă- l
lui Afacerilor Interne, Alfreclo rii unui astfel de cabinet )
Vitolo, a fost descoperit de gu­ să lichideze scindarea din ş
vern. s in u l p a r tid u lu i ele g u v e r -
năm înt şi să intensifice
—O— lupta îm potriva popoare-
¦l o r .
O expoziţie care
demască activitatea N osaka a arătat că ac­
serviciilor de spionaj tivitatea cabinetului Kişi
din Berlinul occidental va duce în m od inevitabil
la ascuţirea luptei poporu­
BERLIN 22 (Agerpres). —- lui îm potriva politicii g u ­
v e r n u lu i, ici in te n s ific a r e a
contra'dicţiiilor din sinul
partidului liberal-dem ocrat.
O asem enea evoluţie a
evenim entelor, se spune
in continuarea declaraţiei,
confirm ă pe deplin justeţea
i liniei a doptate la u ltim u l
La Berlin s-a deschis o expo­ co n g res _a l P a rtid u lu i Co­
ziţie care demască activitatea |
subversivă desfăşurată de peste m u n is t 'din Ja ponia. P e z i
80 de centre de spionaj şi servi­ ce trece se lărgeşte lupta
cii secrete create de statele im­ forţelor dem ocratice îm po­
perialiste în Berlinul occidental. triva încercărilor de revi­
zuire a legii p oliţiei şi „tra­
Această expoziţie, organizată
de. Ministerul Securităţii de Stat ta tu lu i d e se c u rita te ". .
al R.D.G., dezvăluie activitatea
subversivă a postului american
de radio „Rias“, a „serviciului
de spionaj al lui Gehlen“ şi ă
altor organizaţii de spfpnaj care
vor să împiedice construirea so­
cialismului în R.D.G. şi alte
ţări din lagărul socialist.
O nouă provocare a Bonnului
îm potriva R. D. G erm ane
BONN 22 (Agerpres). La 19 rea şi îndoiala cu privire la opor­
iunie Gerstenmaier, preşedintele tunitatea organizării alegerilor
Bundestagului vest-german, a prezidenţiale în Berlinul occiden­
hotărît să organizeze la 1 iulie tal. Astfel, ziarul influent „Frank­
în Berlinul occidental alegerile furter Allgemeine“ din Germania
pentru nou! preşedinte al R.F.G. occidentală a avertizat încă cu
Problema unde urmează să se rea' alegerilor în Berlinul occi­
ţină aceste alegeri — în Berli­ dental „ar ti o măsură demon­
nul occidental sau într-un alt
oraş din R.F.G., a provocat lungi strativă“. „H.otărîrea cu privire
dispute furtunoase între partide­
le politice de la Bonn. la organizarea alegerilor în Ber­
linul occidental, scrie ziarul, do­
Tergiversarea rezolvării acestei vedeşte că Bonnul continuă să
probleme se explică prin aceea se situeze pe poziţiile „războiului
că organizarea alegerilor în rece“ şi face tot ce-i stă în pu­
Berlinul occidental nu a putut tinţă pentru a înăspri în mod
să nu tie calificată de opinia pu­ făţiş situaţia din Berlin şi aşa
nifestare în cadrul „războiului Bonnul nu a căutat decît o
rece“ şi drept o acţiune provo­ ocazie prielnică pentru o nouă a-
catoare demonstrativă îndreptată ţîţare a „războiului rece“. Şi nu
în primul rînd împotriva Repu­ întîmplător întreruperea' lucrări­
blicii Democrate Germane, pe te­ lor Gonferinţei de la Geneva a
ritoriul căreia este situat Ber­ miniştrilor Afacerilor Externe a
linul" occidental. fost folosită imediat de Bonn
pentru a lua o hotârîfe definitivă
După cum subliniază presa, cu privire la locul organizării a-
pînă şi unii deputaţi din Bun- legerilor prezidenţiale.
destag şi-au exprimat îngrijoră-
M IE R C U R I, 24 IU N IE 1959
Spectacole cinematografice
D E V A : Intre noi p ărinţii; A L B A IU- !n în tîm p in a rea fe r ic ir ii; P a lm p aşi în
LIA: 2x2 fac cîleo d a tă 5; O fiţer pen nori; SIM E R IA : B om ba; LO N E A : T a­
tru o zi j B R A D : V isu l spulberat; H A ­ tăl m eu actorul; P A R O Ş E N I: S -a în-
ŢEG: R om anţa periferiei; H U N E D O A tîm p lat la P en k o v ; B A R U M ARE:
RA: M arele cetă ţea n ; ILIAr O zîn â G îin ele grăn iceru lu i; T E IU Ş : P ălăria
c a -n p o v e ş ti; O R A Ş T IE : L e g e n d ă din lui A h a t o i; Z L A T N A L um ini v e r z i;
P olezia ; L egenda d ragostei; S E B E Ş : G A L A N :' D e z e r t o r u l ; A P O L D U D E
P rieteni de d u m in ică ; P E T R O Ş A N I: S U S :' O d a t ă îr i v ia ţ ă .
IFfi A II <Q>
P R O G R A M U L I : 6,15 M elod ii popu­
la r e r o m în eşti î 14,30 C în te ce ; 14,40
lare r o m în e şti; 7,15 M arşuri pentru E m isiu n e lite r a r ă ; 15,00 M u zică d e e s ­
fa n fa r ă ; 8,30 M u z ic ă ; 9,00 M u zică de
e s tr a d a ; ! 0 ,00 C on cert de m u zică din tradă ; 15,40 O întă G orul acad em ic de
op ere > .11,05 C în tece şi jocuri p op u lare
r o m în e şti: 11,35 M u zică u ş o a r ă ; 12,00 sta t „D um ka" din R .S .S . U c r a in e a n ă ;
C în te c e ; 13,18 C întă V io leta R o m a ­
n e s c u l 14,00 C o n cert de p r în z ; 15,10 16,15 C în te cu l s ă p tă m în ii: „ D o b ro g ea
P r o g r a m - m u z ic a ! d e d ic a t f r u n t a ş ilo r îri
prod u cţie din in d ustrie şi a g r ic u ltu r ă ; d e a u r“ d e Ion C h irescu j 17,00 M u ­
16,1-5 V o r b e ş te M o s c o v a ; 1 7 ,2 5 M o ­
z ic ă u ş o a r ă ; 18,05 Cu cîn tecu l şi d a n ­
su l prin lu m ea în tr e a g ă ! 19,00 M u ­
zică u ş o a r ă ; 19,30 „F erm a D a n g a a rd " ;
21,05 C în tece desp re ţărăn im ea n oastră
m u n c ito a r e ; 22,30 M u zică populară ro-
m în e a sc ă ; 23,15 D in va lsu rile lu i
Joliari S lră u ss.
B u letin e d e ş t i r i : 5,00, 6,00, 7,00,
1 1.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
22.00, 2 3 ,5 2 (p r o g r a m u l I ); 14,00, 16,00,
P R O G R A M U L I I : 14,07 Jocuri popu- 1 8 ,0 0 ; 2 1 ,3 0 ; 23,00 j (p rogram u l II).
Timpul probabil în regiunea noastră
me claduroasă dar uşor nestabilă cobori între 12-16 grade. Vînt po­
cu cerul variabil. După-amiază trivit din sectorul sud.
vor cădea ploi locale sub formă
de averse, însoţite de manifes­ Pentru următoarele 3 zile, vre­
tări electrice. Temperatura în me schimbătoare cu temperatura