Page 75 - 1959-06

Hune-vio.-.
ORGANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARAŞl Al SFATULUI POPULARREÇI0MAL
j Anul XI Nr. 1400 j
In cinstea zilei de 23 AUGUST
GHEORGHE ULIU
’şei de grupă în sectorul II.
'împreună cu ortacii săi a datf
în prima decadă a lunii iunie?
.48 tone cărbune peste plan./
IOAN ORDOG
{maistru miner în sectorul III
)al minei, conduce cu pricepe-f
*re activitatea sectorului.
-m -
A n început seceratul
orzului
Colectiviştii din Leşnic
Ieri, 23 iunie, corespondentul nostru voluntar Teolil Popa
ne-a informat telefonic că colectiviştii din Leşnic au început se­
ceratul orzului. In prima zi ei au secerat cu coasele o suprafaţă
de 3 hectare. Datorită faptului că orzul e in perioadă optimă de
recoltare colectiviştii din Ilia şi Bretea Mureşană încep astăzi se­
ceratul acestei culturi.
Colectiviştii din Şoimuş
Ieri dimineaţă, colectiviştii de
ia G.A.C. „Şoimuşana“ din Şoi-
muş, raionul Ilia, au început se­
ceratul orzului de pe cele 7 ha.
teren cîte au însămînţate cu a-
ceastă cultură.
Timpul prielnic şi priceperea
tor !e permite să execute lucrări
Tot la această gospodărie, co­
lectiviştii au efectuat însemnate
lucrări de întreţinerea culturilor, vă aduce — dacă nu intervine
şi ce este important e faptul că
iu respectat, în majoritatea ca­
turilor, perioadele şi lucrările
terute pentru fiecare cultură.
In prezent ei se află aproape
\»«ji
PROLETARI D IN TOATE ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A t ¦'/*;
illl
m
Ş M „ >¦L % i!|.
é ,A ^ . A k f ü
Miercuri 24 iunie 1959 J4 pagini 20 bani
In c o n tu l c e lu i d e -al d o ile a Hotărîrea
s e m e s tru sondorilor Ca m ulfi a lţi trac­
In întîmpinarea celei de-a 15-a Rodul acestei întreceri se concre- 19 iu n ie a.c. M a i erau citeva Sporind cantităţile de produse torişti de la S.M .T .
Mizează în sutele de tone produse
aniversări a eliberării patriei m in u te p în ă la ora 7. In biroul . M iercurea, tov. N ico-
noastre, muncitorii, tetlnioienn şi s * rur«ice f * * pU». Tot- şefu lu i de sector intrau rinei pe ™ lae O ltean contribuie
rînd m aiştri sondori, m ecanici,
. . .. .... ^ ... odata, multe secţii au luat-o electricieni. Ş e fu l de sector, irig. contractate cu statul, ne mărim întreţinere efectiv la m unca de
inginerii secţiilor Combinatului jnajntea timpului, raportînd în- Ioan M iclea, a strîns rapoartele a culturilor şi execută
de sapă de la fiecare sondă. A
siderurgic Hunedoara desfăşoară deplinirea planului semestrial adunat realizările obţinute şi veniturile băneşti lucrări de calitate. O biectivul fo­
înainte de termen. t o g r a f i c !-.a s u r p r in s p e to v . O lte a n
o susţinută întrecere socialistă. le-a adăugat ta cele înregistrate
de la începutul lunii. D upă ce
Sporind indicii de utilizare şi-a aruncat o privire peste sar­ Dîndu-ne seama de avantajele muncii în comun, la începu­ pe tractorul său, efectuînd m ecanic
cina lunară, a spus către cei din tul acestui an toţi ţăranii muncitori din Sîntuhalm ne-am unit a doua praşilă la porum bul colec­
Coilectivul secţiei a Il-a îurna- planificat în valoare de 7.095.490 încăpere : în gospodăria colectivă „Dr. Petru GrozaU Acum, după numai tiv iştilo r din A poldu de S u s.
5 luni de la inaugurarea gospodăriei, primele roade ale muncii
le şi-a realizat în cursul zilei lei. — Azi am term inat planul de
în colectiv încep să fie vizibile.
de 21 iunie sarcinile de plan pe Succesele furnaliştilor se da- producţie pe luna în curs şi am Odată cu lucrările de construcţii, am efectuat şi muncile a- Pe ogoarele
forat şi prim ii centim etri în con­ raionului Aibă
primul semestru al anului. Pînă torează în primul rînd preocupă- tul lunii iulie... gricole în bune condiţii. Toată suprafaţa de 125 ha., semănată în
toamnă cu grîu, a fost grăpată în primăvară şi apoi plivită do
icri dimineaţă, fumaliştii aces- rjj i0f susţinute pentru sporirea P în ă la sfîrşitu l acestei luni
m ai sînt m ulte zile, aşa că p u ­
tei secţii au şi produs în contul indicelui de utilizare a agregatc- tem să m ai facem o jum ătate buruieni. Insămînţările de primăvară le-am executat la timp, după
regulile agroiehnice. Cea mai mare parte din suprafaţa de 38 ha.
semestrului II mai bine de 700 lor. Amintim în acest sens că de plan — a intervenit cineva. cultivată cu legume şi zarzavaturi, sfeclă de zahăr, sfeclă furaje­ • P înă în ziua de 20 iunie,
ră, floarea-soarelui şi cartofi am prăşit-o pînă acum de cîte doua
tone fontă. Paralel cu lupta pen- numai în luna mai şi în primele N u ştiu cine a făcui această ori. De asemenea, porumbul semănat pe 130 ha. a fost prăşit praşila a ll-a la cultura porum ­
rem arcă, dar ştiu că a venit din odată în întregime, iar cei din perimetrul „Tefeleş”, ce însumează | bului a fost executată in pro­
tru depăşirea sarcinilor de plan d0uă decade din luna curentă, in- cercul în care se găseau m a i­ 12,5 ha., a fost prăşit a ’doua oară. Astfel, culturile noastre se' porţie de p este 80 la sută. In
prezintă în acest an neasemuit de frumoase. acelaşi tim p a început praşila
aceşti harnici furnalişti au fost dicede mediu de utilizare- a fur* ştrii sondori Glieorghe Tache, a III-a la cartofi, floarea-soa­
Intr-una din serile treuite, am discutat în consiliul de! relui şi sfecla de zahăr. Cel m ai
idn,ucpeerrema apnreenţ,utal,uiprde,oecucp'oastţ:i de ,froen- - n. ale. o.r .sec.ţie. i a crescut, cu pest,e Adrian Jerca, Glieorghe Turcu m are volum de lucrări la între­
ai, ţinerea. culturilor a fo st execu­
1 şi Gheorghe Negescu, care au
tei. Drept urmare, numai în pri- 1j 6 tone fonta pe m.c. vdum realizat însem nate depăşiri de
mele 5 luni ale anului ei au rea- util, ţaţă de indicelemediu reali- plan. Ei fac parte din sectorul
lizat economii la preţul de cost zat în anul trecut. de fo ra j'Dîtja, din cadrul Între­
Laminatorii raportează prinderii de explorări Lupe ni, şi conducere al gospodăriei despre succesele obţinute în t î- ' ta t în c o m u n e le M ih a lţ, S ln tim -
se tnîndresc cu realizările ob­ năra noastră gospodărie colectivă, despre viitoarea recoltă care» bru, Ighiu, Peţelca şi Ciugud.
se. prevede a fi mult mai mare decît în anii trecuţi. Ne-am dat
ţinute. • In com unele cu un pronun­
Muncitorii, tehnicienii şi ingi- luni ale anului, productivitatea Sectorul acesta se găseşte în seama cu acest prilej că noi putem vinde statului cantităţi mai ţat caracter viticol, cum sîn t
mari de produse agricole decît cele contractate la începutul anu­ Ighiu, Cricău, M ihalţ şi altele
nerii care deservesc laminorul de muncii a crescut cu 3,52 la sută întrecere cu celelalte sectoare lui. Necunoscînd posibilităţile ce ie vom avea în acest an, am s-a executpt în întregim e cea
contractatcu statul numai 12.000 kg. grîu, 8.000 kg. porumb, de-a doua praşilă în vii, precum
800 mm. din Combinatul siderur- faţă de plahificat din cadrul întreprinderii şi are 10.000 kg. cartofi si sfeola de zahar de pe 21 ha. Cantităţile aces­ şi prim ele două stropiri. In fru n ­
tea sînt însă mult prea mici. Pentru a răspunde aşa cum se tea lucrărilor de întreţinere a
gic Hunedoara şi-au realizat sar- „ . toate şansele să cîştige bătălia. cuvine la ajutorul ce-1 primim din partea statului, pentru a ne viilor se găseşte com una Ighiu,
asigura venituri băneşti mai mari, am găsit necesar să sporim care a realizat p în ă acum cel
cinile de plan pe semestrul I cu ^'au eviGentiat in mod deose- cantităţile contractate. Am hotărît deci ca la prima adunare ge­ m ai m are volum de lucrări.
9 ziie înainte de termen. La a- bit laminatorii conduşi de mai-
cest succes s-a ajuns datorită Io- şirul losif Triîu, care şi-au reali-
losirii intensive a agregatelor, zat sarcinile de plan de la în-
precum şi creşterii productivită-, ;ceputul anului şi pînă acum în
ţii muncii. Numai în primele 5 proporţie de 106,24- la sută. nerală să punem în discuţia colectiviştilor problema sporirii PETRU TOMA
In c e le la lte secţii cantităţilor de.pro'duse contractă te cu statul. corespondent
C O N ST A N T IN IG NA ¦sîsaa -
In prezent, la Combinatul si- în contul semestrului II 23.472 GR. GOANŢA p reşed in tele G .A .C . Se înfrumuseţează oraşul
derurgic Hunedoara, -5 secţii tone cocs metalurgic. corespondent „D r. Petru G roza" — Sîut.ubalm
principale lucrează în contul se- ____ ______________ -stfsas- Răspunzînd che­ ştrandului, construi- Iui executiv al Sta­
mării Comitetului e- rea unui bloc pentru tuiul popular orăşe-
mestrufui II. Succesele obţinute xecutiv al Statului locuinţe (din fondul nesc Orăştie. Strada
de colectivele acestor secţii sînt Aproape 1.400 muncHori şs tehnicieni vor urma cursurile popular orăşenesc Hu­ întreprinderilor) etc.
cu fiecare zi tot mai frumoase. nedoara, Comitetul e- N. Titulescu, 'de pil­
Astfel, oţelarii de Ia oielăria şcolilor medii serale de cultură generală şi superioare xecutiv al Sfatului Pînă în prezent dă, este pavată pe o
popular orăşnesc O- locuitorii străzilor suprafaţă de 600
Martin nr. f au produs pînă la In întreaga regiune continuă rale vor funcţiona pe lîngă şco- troşani au fost selecţionaţi pen- răştie — prin între­ Gheorghe Bariţiu, m.p., cu plăci de be­
data de 22 iunie 2.469 tone oţel pregătirile pentru aplicarea pre­ liIe medii din centrele raionale, tru a urma învăţămîntul mediu prinderea IGO —¦ a Ştefan Gheorghiu, ton din prefabricate,
în contul semestrului II, iar cel vederilor Hotărîrii G.C. alP.M.R. iniţiat o serie de acţi­ Aure! Viaicu cit şi o iar cea care leagă
şi a Consiliului de Miniştri pri­ Cele 13 comisii înfiinţate în în- superior, la cursuri serale şi parte din locuitorii străzile Tudor Vladi-
de Ia oţeflăria electrică au dat, vind îmbunătăţirea învăţămîntu- treprinderi au selecţionai pină a- frecvenţă, aproape 300 mi- uni de înfrumuseţare mirescu cu Gheorghe
peste planul semestrului I, 1.355 lui seral şi fără frecvenţă de cul­ cum peste 1.300 muncitori pentru a oraşuiui. Printre străzii Karf Marx se Doja va fi în curînd
tone oţel special. Colectivul u- a urma şcolile medii serale şi nei’i muncitori. In centre- acestea se numără în întregime pavată
'e muncitoreşti Hunedoara. Pe- repararea unor clă­ bucură deja de o sea­ cu piatră de rîu.
diri din centrul
zinei cocsochimice a produs şi ei tură generală şi superior. lără frecvenţă, precum şi 60 troşani, Lupeni, Vulcan, Călan, oraşului, repararea mă de realizări cu­ A1ARIN B E C H E R E SC U
Pînă în prezent s-a stabilit muncitori şi tehnicieni ce vor Brad, .Simeria şi altele funcţio­ prinse în pianul do corespondent
funcţionarea, pe lîngă marile în­ urma învăţămîntul superior. Nu­ nează cursuri dc pregătire a acţiune al Comitetu-
treprinderi industriale, a 8 şcoli mai la mina Lupeni şi ia Uzina muncitorilor în vederea admiterii
medii serale, iar a’lfe 8 secţii se­ de reparat utilaj minier de Ia Pe­ lor în învăţămîntul mediu seral.
.>( X X H X ) 0 0 0 0 0 < X > 0 < X H X X X X X X X - X X X X X i^ J t .X;k h.> ^ o o o c x x x x x x î o o o o î x î î < x.;<.w o<'><x><3’< > o o o < ;
Rezultatele fazei regionale a celui de-al V-!ea concurs
al echipelor artistice de amatori ale sindicatelor,
căminelor culturale şi caselor raionale de cuitua-ă
FO RM AŢII ARTISTIC E II. Fanfara Atelierelor G.F.R. II. Brigada artistică de agi­
SIN D IC ALE Simeria. taţie din Şibot.
C oruri: III. Fanfara U.M. Gugir. III. Brigăzile artistice dc agi­
taţie din Vinţu de Jos şi Intre-
I. Corul Combinatului side­ O rchestre : galde.
rurgic — Hunedoara. I. Orchestra de mandoline a Menţiuni: Brigăzile artistice
de agitaţie din Simeria Veche
de bună calitate. Deaftfef, s-au II. Corul întreprinderii de con­ întreprinderii „I Mai“ — Deva. şi Iscroni.
şi angajat să asigure strîngerea
recoltei fără pierderi. strucţii siderurgice Hunedoara. II. Orchestra seini-simfonică Echipe de d a n su ri:
Pînă în seara zilei de 25 iu- III. Corul Exploatării minie­ a E.M. Lupeni. I. Echipa de dansuri a cămi­
me eî vor să termine seceratul nului cultural din Dobîca.
orzului. Angajamentul şi hotărî­ re Vulcan. Fluieraşi :
rea lor merită toată lauda. II. Echipa de dansuri a cămi­
C u r s u r ile "de p r e g ă tir e a m u n c ito r ilo r în ve d e re a e x a m e ­ E c h ip e d e d a n s u r i :• II. Formaţia de fluieraşi din nului cultural din Dobîrca.
nelor de adm itere în şcoala m edie serală, organizate în P etro ­ Lonea.
şani, sînt frecventate de num eroşi tineri. I. Echipa de dansuri a III. Echipa de dansuri a cămi­
T.R.C.L.H. - Deva. FO RM AŢII ARTISTIC E ALE nului cultural din Zlatna.
In c lişe u : A spect de ta o oră de lim ba rom ină. CĂM IN ELO R C U LTU RALE
II. Echipa de dansuri a E.M. Menţiune: Echipa de dansuri
Lupeni. din Sulighete.
de terminarea praşilei a Il-a :1a O brigadă ştiinţifică la Berghin III. Echipa de dansuri a Clu­ Coruri : cultural F orm aţii in stru m en ta le:
porumb. Sfîrşitul zilei de azi ie bului minier Gurabarza.
Duminica trecută, cu ocazia sat în comuna Berghin şi o bri­ I. Corul căminului I. Fluieraşi! din Jina.
vreo cauză obiectivă — termi­ B rigăzi artistice de agitaţie: din Poiana. II. Fluieraşii din Şugag.
narea acestei importante lucrări. III. Orchestra de mandoline
încheierii seminariilor raionale gadă ştiinţifică, formată din doi I. Brigada artistică de agita­ II. Corul căminului cultural din Dobra.
I. C O R C O Ş
corespondent organizate de către secţia de în­ profesori, un inginer agronom ţie a E.M. Aninoasa. din Săsciori. FO RM AŢII A LE CASELO R
văţăm,înt şi cultură a raionului şi un medic. II. Brigada artistică de agita­ III. Corurile căminelor-cultu­ RAIO N ÂLE DE CULTURĂ
Alba cu directorii căminelor cul­
turale şi bibliotecarii, s-a depla- După ce au stat de vorbă, în ţie a întreprinderii „Ardealul“ rale din ' Geoagiu şi Berghin. S I ALE CĂM INELO R
prealabil, cu mai mulţi oameni — Alba Iulia. Menţiuni? Corurile căminelor CULTURALE ORĂŞENEŞTI
din sat, membrii brigăzii ştiin­
ţifice, au făcut, în faţa unui nu­ III. Brigada artistică de agi­ culturale din Mihalţ şi Dobra. C oruri:
meros public, scurte expuneri a- taţie a clubului minier Gura­
barza. B rigăzi artistice de agitaţie : I. Casa de cultură din Orăş­
tie.
supra cîtorva probleme care le-au Fanfare ! I. Brigada artistică de agita­
II. Casa de cultură din Sebeş.
desprins din discuţiile pe care I. Fanfara E.M'. Lupeni. ţie din Draşov. III. Casa de cultură din Alba
Iulia.
Prin oraşele le-au avut înainte cu ţăranii -BB*
patriei muncitori. F anfare:
noastre O a sp eţi d c p e d e ko-tare
Astfel, s-a vorbit despre ne­ II. Fanfara Casei de cultur-ă
Noi construcţii de temeinicia credinţei unora în m peçiunea m a d r ă din Sebeş.
lo cu in ţe d ate în fo ­ descîntece şi leacuri băbeşti, des­
lo sin ţă în cen tru l pre fenomenele atmosferice, des­ D um inică a sosit la H unedoa­ din şantierele de construcţii şi III. Fanfara căminului cultu­
oraşului G alaţi. pre prevenirea şi combaterea bo­ ra o delegaţie de siderurgişti C astelul huniazilor. ral „Petoli Sândor“ din Deva'.-
lilor inîecţioase, despre origina din R.P. U ngară. D orind să cu­
omului şi despre întreţinerea cul­ noască realizările siderurgiştilor Luni seara in sala teatrului D ublu octet vocal:
turilor şi combaterea dăunători­ nou, form aţiile artistice ale si-
I. Dublul octet vocal al Casei
lor, în special a gîridacului de şi c o n stru c to rilo r h u n e d o re n i, d e r u r g iş tilo r şi c o n stru c to rilo r de cultură din Alba Iulia.
Colorado. oaspeţii, au vizita t în cursul z i­ au prezentat, un spectacol festiv
C . C L E M E N T E le i d e lu n i se c ţiile p r in c ip a le a le îij. c in s te a o a s p e ţilo r d in R .P .
coresoondent 1 com binatului siderurgic, o parte U ngară.