Page 76 - 1959-06

!H'ag. 2
Organizaţia de bază din uni­
tatea C.F.R. L. 7 Deva a ţinut
adunarea generală ordinară sta­
bilită pentru luna iunie. A fost
respectată — ca de obicei —
data stabilită. Biroul a pregăti­
t-o bine. Ordinea de zi o cu­
noşteau toţi membrii şi candi­
daţii de partid, pentru că a fost
anunţată cu cîteva zile înainte.
Referatul a fost întocmit la timp.
Adunarea şi-a început lucră­
rile. La ordinea de zi un sin­
gur punct: analiza activităţii
grupei sindicale din cadrul ad­
ministraţiei unităţii. Alegerea
•problemei nu este întimplăioare.
Biroul organizaţiei de bază a-
constatat că această grupă des­
făşoară o activitate slabă. Acti­
vitatea ei se rezuma in general
la unele acţiuni mărunte : strîn-
gerea cotizaţiilor şi împărţirea
timbrelor etc.-După prezentarea
referatului, au luat cuvîntul mai
mulţi comunişti, care au făcut
propuneri menite să ducă la îm­
bunătăţirea activităţii grupei
sindicale. Organului de condu­
cere ăl grupei i s-a recomandat
să-şi desfăşoare, munca pe bază
de plan.
k ionul D răgăşani. M -am oprit
Se poate spune că, în gene­
ral, organizaţia de. bază din uni­
tatea C.F.R.’— L.‘ 7 munceşte
bine. Ea îşi ţine cu regularitate
adunările generale ordinare şi
în fiecare din ele se pune în dis­
cuţie o problemă importantă din
viaţa unităţii.
Este important faptul că pro­
blemele puse în discuţia adună­
rilor generale îşi găsesc o re­
zolvare justă. Aceasta pentru că
majoritatea membrilor de partid
se simt răspunzători pentru tra­
ducerea în viaţă' a hotărîrilor
luate. Aportul organizaţiei de
bază în îndeplinirea sarcinilor
ce stau în faţa secţiei se simte
din plin.
In stilul de muncă al birou­
lui însă se fac simţite unele lip­
suri. Se ştie că biroul este cel
care orientează activitatea or­
ganizaţiei de bază şi o conduce
între adunările, generale. Biroul
este -cel care întocmeşte planu­
rile de muncă şi le pune în dis­
cuţia adunării generale.
Planurile de muncă ale orga­
nizaţiei de bază arată în ce di­
recţii a fost îndreptată activita­
tea ei într-o perioadă, ce pro­
bleme au stat în atenţia ei. O
Crase rîndurile organizaţiilor de parfid
din G. A. C. şi întovărăşiri
La G. A. C. Păclişa
‘ in ultimul timp, datorită mun­
cii de îndrumare şi sprijinului
permanent acordat de către co­
mitetul comunal de partid din
Tcteşti, organizaţiile de bază din
raza acestei comune acordă o a-
tenţie deosebită problemei primi­
rii în rîndurile lor a celor mai
înaintaţi colectivişti şi întovără-
şiţi.
Astfel în ultimele săptămâni,
organizaţia de bază din G.A.C,
Păclişa a primit trei candidaţi df
partid: Virgil Cornea, Cornel Şte* ¦,
foni şi Cornel Vîrtopeanu. Toţi
aceşti trei candidaţi de partid
sînt ţărani colectivişti. Ei au îosl
printre primii care au înaintat
cereri de înscriere în G.A.C.
La întovărăşirea
din Cîrneşti
Şi organizaţia de bază din în­
tovărăşirea agricolă din Cîrneşti
desfăşoară o intensă muncă pen­
tru lărgirea rîndurilor sale.
In ultima vreme tot mai mulţi
ţărani întovărăşiţi cer organiza­
ţiei de bază să-i primească în
Cine nu-şi am inteşte de fo s­
tu l „feredeu"-, adică de băile de
la C ălan care odinioară ser­
veau drept topitorie de cînepă ?
P e acele vrem uri şiruri lungi
de căruţe a ştep ta u la „feredeu“
să le vie rîh d u l cu cînepa la
topit.
A z i, „fe r e d e u t" a r ă m a s d o a i a cestor întreruperi, a g reg a tele suferă
o am intire. Aici sînt acum b i­
ne cunoscutele băi „Victoria“-
Călan. S e văd aici şiruri în­
tregi, dar nu de căruţe cu cî­
nepă, ci de oam eni care se adu­
nă la băi de prin toate colţu­
rile regiunii, spre a se bucura
aici de binefacerile apelor ter­
m ale.
O baie bună, o p lim b a re prin.
parc, o m asă copioasă pe terasa
restaurantului, toate silit folo­
site cu m ultă plăcere de către
vizitatori.
IOAN UDREA
corespondent
b r. w
li o e
privire mai atentă asupra pla­
nurilor de muncă ale organiza­
ţiei de bază de la secţia L. 7
arată că în perioada ce s-a scurs
de la începutul anului pînă în
prezent, în atenţia organizaţiei
de bază au stat probleme impor­
tante. Rînd pe rînd a fost ana­
lizată în adunări generale acti­
vitatea conducerii unităţii, a dis­
trictului 2 Deva, a sectorului
P.A.Z. (pepiniera şi amenajarea
zonei), a cabinetului tehnic şi
a cîtorva organizaţii de masă.
Lucrul acesta nu este rău. Pă­
cat însă că organizaţia de bază
cuprinde în activitatea ei o sferă
prea îngustă de probleme, şi ca­
re sînt de fapt aceleaşi pentru
o perioadă îndelungată;
In prima jumătate a acestui
an, de pildă, în atenţia organi­
zaţiei de bază au stat trei o-
biective: îndeplinirea planului
de producţie, ridicarea nivelului
politic şi ideologic al membrilor
şi candidaţilor de partid şi în­
drumarea activităţii organizaţii­
lor de masă. Pentru traducerea
în viaţă a acestor obiective s-au
întreprins şi se în!reprimi un nu­
măr resfrîns de acţiuni.
Biroul, organizaţiei- de bază
trebuie să gîndească mai mult
la orientarea activităţii organi­
zaţiei de bază. In sfera de preo­
cupări a acesteia trebuie să in­
tre mai multe probleme mai ales
cu privire lâ viaţa internă de
partid. Din tematica preocupă­
rilor organizaţiei de bază lip­
sesc probleme importante ca :
modul în care se traduc în via­
ţă hotărîrile organelor superioa­
re, precum şi cele proprii, mun­
ca politică de masă, educarea
marxist-leninistă a muncitorilor
şi intelectualilor fără de partid,
îmbunătăţirea compoziţiei socia­
le a organizaţiei de bază,'întă­
rirea disciplinei în muncă etc.
Acestea sînt numai cîteva din
problemele mai importante. Tre­
buie spus că datorită slabei
preocupări tocmai în aceste di­
recţii se manifestă mai multe
lipsuri.
Aici se simte lipsa unei în­
drumări sistematice din partea
comitetului orăşenesc de partid.
Organizaţia de ba?ă trebuie mai
mult ajutată mai ales în direc­
ţia lărgirii sferei de preocupări.
Aceasta va face ca organizaţia
de bază să desfăşoare o activi­
tate multilaterală, mai eficace.
rîndurile candidaţilor de partid.
De curînd au fost primiţi candi­
daţi tovarăşii: Aron Debuceanu,
Ion Ivănescu şi Ion Todirescu.
De asemenea a mai fost primit
candidat de partid de către a-
ceasfă organizaţie de bază şi
tov. Dumitru Loghinescu, învă­
ţător care, în afara muncii pro­
fesionale, depune o vie activitate
pe târyii obştesc.
NI C U S BUCIIEA
corespondent
In acţiu n ea pentru descoperirea şi
folo sirea rezervelor in tern e din in d u s­
trie, o m are în se m n ă ta te au eco n o m isirea
tim pului de lucru şi folosirea din plin
a u tilajelor, care are ca efect m icşora­
rea volu m u lu i de m un că în corp orată în
produs, şi care determ ină creşterea pro­
d u ctivităţii m un cii şi a producţiei, du
cîn d în m od im plicit la reducerea pre
ţului de cost.
O bună fo lo sire a tim pului de lucru
în in d ustrie presup u n e creşterea c o n ti­
nuă a p on d erii c iclu lu i te h n o lo g ic în
to ta lu l ciclu lu i de p rod u cţie, prin
m icşorarea sistem atică a în tre­
ru p erilo r în p ro cesu l de p ro d u cţie . In
m od ideal, o folosire cu în a ltă etica
citate teh n ico-econ om ică a procesului
de producţie ar însem na, -practic, că.
în treruperile, m ersul în g o l al u tila je­
lor sîn t lich id ate, că o p eraţiu n ile şi
fazele su ccesiv e de transform are a m a­
teriilor prim e în produs finit se d esfă ­
şoară în lan ţ, fără stagnări.
C o n secin ţele întreruperilor în a lim e n ­
tarea cu en erg ie electrică a con su m a to ri­
lor v ita li — cu m sîn t .fu rn alele, cuptoa
rele de producere a sem ico csu lu i (A b-
d er-H a ld e n ) — p ot fi e x e m p lific a te şi
la u zin a „ V icto ria “ — C ălan . In urm a
g r a v e a v a rii ca r e d u c la sc o a te r e a lor
din fu n cţie pe o perioadă m ai lu n g ă ,
a trăgfn d im plicit pierderi de producţie,
cheltuieli de rem edieri şi reparaţii.
D e exem plu, o întrerupere în alim en ­
tarea cu en ergie electrică de cca. 10-15
DRV MUL SO CIALISM ULUI Nr. ’400
¦‘r-*/—*/“'/—1r-'r ¦v —' r~> i—>/— 1/—»/—»r ~ ' r —' i—>/—w—‘ /—</—<i—•. ¦*/—•t—•i—1/—’/—*/—>/—>/—1/—1/—•;—»/—*i—1/—' /—<r - »/¦—*/—*1—>
T îtiârul co m u n ist Nicolcie p ăzeam 'vitele, căci ta ta şi lui, Păsărică era printre cei ;| I k
P ăsărică e cunoscut in toată m am a trebuiau să m unceas­ dinţii veniţi. D iscuta cu cifiva
Valea Jiului. El conduce una că din zori' şi pînă în noapte. m ineri. D eodată gru p u l lor a ' Campionatul republican de volei la juniori
dintre brigăzile m iniere de Ne străduiam cu toţii dar tot tăcut. P rivirile celor din grup — faza regională —
tineret fruntaşe pe întreg ba­ săraci eram . H aine noi n-am s-au îndreptat către un m iner
zin u l carbonifer... în a lt, slă ­ pu rta t p în ă la vîrsta de 16 care se apropia grăbit. Cine .Echipele de...volei juniori, bă­ . in urma omologării rezulta­
ieţi şi fete din regiunea noastră telor, primele trei locuri au fost
buţ, cu ochi verzui şi totdeau­ ani... A stăzi, în satul m eu e să fie om ul acesta care a s-au într'eciiL duminică pentru ocupate după cum urmează : la
cucerirea primului loc în faza băieţi, locui 1 l-a ocupat şcoala
na p u s pe g lu m e, şeful, acesta bine. Ai m ei s-au înscris in produs tăcerea ? ş regională a campionatului repu­ sportivă de elevi Alba Iulia, lo­
blican de juniori pe anul 1959. cul II Rapid Simeria, iar locul
de brigadă ştie să se apro­ întovărăşire. Chiar ie r i. am — Iar ultim ul, tovarăşe întrecerile ş-ati desfăşurat în o- III Minerul Lupeni ; la fete, lo­
raşul Allia Iul in, ..unde air parti­ cul I a fost ocupat de Ştiinţa
pie cu m ultă căldură de oa­ prim it o scrisoare de acasă B ă la n ! — a început vorba cipat cele mai Buhe echipe’ de Zlatna, locul II de Ştiinţa Si-
volei din regiune. meria şi locul III de „Sebeşul“
m eni. în care părinţii îm i scriu că Păsărică, după ce noul venit — Sebeş.
In general jocurile de volei
B iografia lui e sim plă. De în curînd vor face colectivă. s-a in tro d u s în grup... au fost viu, disputate. Dar cele Campioane- ale regiunii pe
altfel, în cîteva fra ze te-a şi Îm i pare foarte bine. Cel p u ­ mai frumoase întîiriîrf au fost nul 1959 la volei au fost decla­
purtat de-a lungul a şapte ţin acum să se bucure şi din- — Păi doar n-aţi vrea să cele dintre juniorii şcolii sporti­ rate •echipa de băieţi a şcolii
ani. sii de o viaţă m ai bună. ve de-elevi din Alba Iulia şi cei sportive de elevi din Alba Iu­
fie p rim u l! — răspunse u- de la Rapid Simeria. La fete, lia şi echipa de fete Ştiinţa
Ştiinţa Zlatna şi „Sebeşul“ — Zlatna. Aceste formaţii vor re­
nul. Sebeş au furnizat uii joc mult prezenta regiunea noastră la
aplaudat de către spectatori. faza pe zonă.
— A veam 19 ani cînd am — Ş i de ce n-ar fi? Sîn-
venit în Valea Jiului, că eu tem sau nu un colectiv ? Cred
îs născut într-un sat din ra­ că ş i to v a r ă ş u l B ă la n ar. p u ­
tea să lucreze ca ceilalţi. D a­
la P etrila. M i-e ruşine s-o că brigada a hotărît să venim
spun, dar m -am cam tem ut m ai din tim p cu cîteva m inu­
la început. A fo st însă un om Am m ai discutat şi alte te, trebuie să se supună şi el.
care m -a.încurajat. N -am să-i problem e. Cu acest prilej am — U ite ce-i, tovarăşe Bă­
uit niciodată c u v in te le : „Fii a fla t că tov. P ăsărică este a-
lan, să ştii că nouă nu ne
c u r a jo s ,, copile. M in a e ta re b o n a t¦la zia re şi re v iste , că place ce faci dum neata — a
frum oasă. Dacă îi p ă trunzi pe lingă cărţi de m inerit ci­ intervenit altul. Ieri n-ai g ă ­
ta in ele,’ nu. te m ai poţi des­ teşte şi cărţi de literatură. sit altceva m ai bun de făcut M eci a m ica i de fotbal
părţi niciodată de ea“. A ces­ M i-a spus că i-a plăcut foar­ decît să arunci lopata şi să
ta era com unistul P eter M oi- te m ult „Setea" de T itu s Po- pleci m ai repede. N ici cu a- G. F. R. Simeria — G. S- M. Baia Mare 3-8 (1-0)
se. El m-a învăţat să conduc povici. legerea pietrei nu te prea o-
vagonetul, să m îriuiesc lopa­ boseşti. Spectatorii ' preferiţi la na din cele inai spectaculoase
ta, apoi p ich a m e ru t, p erfo ra ­ Ş e d in ţa «le îs g u r a p u ţu lu i meciul amical dintre C.F.R. Si­ şi pasionante întîlniri disputate
M ai departe n-am m ai pu­ meria din categoria G şi C.S.M. în acest sezon la Simeria.
Etaia Mare, diri categoria B, dis­
torul, şi odată cu acestea m-a tut auzi nim ic, căci m anipu- putat luni după-amiază au asis­ Partida a luat sfîrşit cu sco­
învăţat ce înseam nă să fii tat,. aşa după cum mulţi afirmau rul de 3-3 (1-0). De remarcat
om. De atunci n-am m ai ple­ Ş e fu l se c to r u lu i 11 P e trila , lantul i-a in vitat în colivie. că ambele echipe au avut cîte
cat de la P etrila. Intre tim p m artorul discuţiei noastre, a după terminarea jocului, la u- două bare.
m -am calificat, am devenii ţinut şi el să-m i vorbească de Oare nu şi acesta e unul
m iner şi de curînd şef de bri­ b rig a d a lui. P ă să rică .
gadă. M -am şi căsătorit şi d in „s e c r e te le " b r ig ă z ii fr u n ­
am un copil de 4 ani. Locu­ — E m odest băiatul — a
iesc într-un apartam ent foar­ taşe ?
te frum os. A m tot ce-m i tre­ început şeful sectorului. E
buie. Ş i cum să n-am cînd foarte tlnăr ca vîrstă, dar pri­ k Nedumerire
lună de lună salariul m eu se ceput în m eserie. E un orga­
ridică la peste' 2.700 lei ? nizator foarte bun. îm i place La începutul lunii iunie
în m od deosebit felul cum
De ce povesteşte Păsărică lucrează el cu oam enii.. Ce a a.c., la sectorul II P ettila a Pe frumosul stadion de la chidere nu s-a disputat. Se fac
n u m a i de la data venirii, lui făcut, ce n-a făcut, destul că poalele cetăţii Devei a crescut fel de fel de pronosticuri. Unii
în Valea Jiului ? brigada sa a devenit o ade­ avut loc o consfătuire de pro­ iarbă mare. Aşa stînd lucrurile, spun că ar fi neglijenţă din
vărată fam ilie. Ş i m ai ales jucătorii de fotbal sînt puşi în partea celor care patronează te­
ştie să creeze opinie îm potri­ ducţie, cu care prilej colecti­ situaţia să Iacă un efort în plus renul, respectiv din partea Sfa­
va celor care greşesc. deoarece iarba nu permite un tului popular orăşenesc Deva.
vul de m uncă al acestui sec­ bun control al balonului. Ulti­ Alţii zic că tovarăşii de la sfa-'
mele două meciuri susţinute de tul popular au hotărît să lase
tor a raportat că şi-a depă­ Corvinul Deva au atras pe sta­ terenul necosit pînă la toamnă,
dion numeroşi pasionaţi ai fot­ 'să crească iarba mare, să facă
şit planul de producţie pe lu­ balului şi susţinători ai echipei sămînţă, pentru a se îndesi iar­
locale. Comentarii au fost mul­ ba. In situaţia actuală, terenul
na m a i cu 12,2 la sută. Tot în te mai ales că echipa favorită este impracticabil. Se pune deci
a suferit tot atîtea înfrîngeri. întrebarea: sezonul fotbalistic în.
cadrul acestei consfătuiri, Dar comentarii s-au purtat şi se Deva se închide pînă la toam­
poartă încă şi asupra ierbii cres­ nă? Sport nu se va mai puiea
brigăzii conduse de com unis­ cute care cum spuneam îngreu­ face? Sprijină oare sfatul popu­
nează jocul. De pildă, duminică, lar organizarea în mod plqcut
tu l N icolae P ăsărică i s-a în- a*1 timpului liberal tinop'tor ?
din cauza ierbii, meciul de pi­
lntrebîndu-l de anii copilă­ Că aşa este, m -am convins m înat drapelul de brigadă tici ce urma să aibă loc în des­ v. A.
riei, fa ţa i s-a întunecat. Greu, şi eu. Ş i iată cum . fruntaşă pe sector. E un suc­
în puţine cuvinte, a povestit Intr-una din zilele trecute c e s m a re cînd. n e g în d im că
totuşi. vroiam să intru în m ină. îm i pentru trofeu au luptat şi bri­
— Ce copilărie grea am a ştep ta m riadul la ram pa p u ­ găzile conduse de Gheorghe
dus e u ! P ărinţii m ei sînt ţă­ ţului. Deşi nu sunase încă M ichiev, !uliu Borca şi N i­
rani. De la vîrsta de 6 ani sirena pentru începerea lucru- colae Cristea. Ş i se ştie cine
1'-IV-.-/L—Jl—/<—JV. >U—/V—/w—7t. sînt aceştia...
N, ANDRONACHE
J . • / « >«—I <— —t «— ’
ca rI ¦1 -
1 De eîte ori se vorbeşte des­ terminat locuinţa de pe valea pregătirea transversalei din puţul
pre hărnicia şi priceperea mine­ Bradului, şi-a complectat came­ 8 la orizontul 7 mediu, transver­
rului Ioan Matei, minerii secto­ rele cu mobilă nouă, radio... sală ce va deservi transportul
Şcoala m edie seraţă a tin eretu lu i m uncitor „23 A u g u st“ rului I de la mina Aninoasa în­ materialului lemnos în întreg
din Bucureşti. La această şcoală învaţă peste 700 m uncitori cearcă un simţămînt de mîndrie. La exploatare, toţi cei care-I sectorul. Lucrarea este de lungă'
de la uzin ele „23 A u g u st", „ R epublica" şi întreprinderi înveci­ cunosc îi admiră priceperea, pu­ durată, dar ei ştiu să-i «Curteze
nate. P entru pregătirea acestor elevi se ocupă un corp didactic Au trecut şapte ani de cînd a- terea, dragostea de muncă, com­ termenul de executare a-o cum
de 42 profesori. cesta a făcut cunoştinţă cu tai­ portarea ireproşabilă, lucru ce-i de multe ori au făcut. Luna tre­
nele adîncurilor. In acest timp face de multe ori să spună : cută, bunăoară, au încheiat-o cu
• In fo to : In laboratorul de ştiinţe naturale, profesoara Trăi- tovarăşul Matei a devenit un mi­ o depăşire de 23 la sută.
ner destoinic, despre care ortacii — Miner ca Matei, mai rar !
staru Valeria, vorbind unui grup de elevi din clasa a X-a B des­ şi tehnicienii afirmă că-i cel mai — E comunist — vine răspun­ Ca răsplată pentru hărnicia
pre anatom ia om ului. priceput brigadier de la lucrările sul de cele mai multe ori. muncii lor, în luna ce a trecut
de pregătiri din sector. In cei minerii din grupa lui Matei au
şapte ani, în munca şi viaţa mi­ ...In aceste zile ale lui iunie, cîştigat 104 lei pe post.
nerului Matei s-au schimbat mul­ brigadierul Matei munceşte ală­
te. Trecutul mizer, fără speranţe turi de A. Henchel, P. Miki, A. LU C IA L IG IU
s-a dus pentru totdeauna. Acum, Kiss, A. Adăjmuţ, ..fraţii Şteian,
în mintea lui se împletesc cele P. Cioancă şi ceilalţi ortaci Ia corespondentă
mai frumoase visuri de viitor. Şi
cum ar putea îi altfel, cînd azi COOPERATIVA „MUNCA NOUA“ Alba Iulia
Matei — care încă n-a păşit pra­
gul celor 30 de primăveri — şi-a execută
— reparaţiuni radio
— instalaţii electrice interioare
— lucrări de tehnică şi operativă dentară
— lucrări de tapiţerie
— jgheaburi şi burlane
—, articole de uz casnic din tablă neagră şi z.incată (caza
ne de rufe, stropitori,' strecurători etc.).
— coşuri de zarzavat din răchită
de Uiera ! — site pentru mălai
— reparaţiuni -la biciclete
m inute a cuptoarelor A b-der H aldcn perm anentă a şefilor de secţii, tehno­ rep araţiei c a p ita le a v ech iu lu i atelier — lucrări de arfă fotografică
,. - — articole de cofetărie şi patiserie
duce la d eteriorarea p iese lo r m o b ile din logilor, m aiştrilor, m uncitorilor. Nu m ai m ecanic cen tral, s-a d esfiin ţa t acţiona — încadrări de tablouri
cuptor, care fun cţion ează la o tem p era­ u şo a ră e ste sa rcin a şeTilor d e u tilaje
tură de 850-900 g rad e C elsiu s, fără p o­ din se c ţiile u zin ei şi a p ersonalu lu i de rea m a şin ilo r u n elte vech i priîi tra n s­ — construcţii : zidărie, dulgherie, vopsitorie, pictură de fir­
m is ie c e n tr a lă c u a c ţio n a r e in d iv id u a lă , , < me, lustruiri de mobilă etc.
sib ilităţi de răcire în acest m om ent. în treţin ere în a sig u ra rea - con tin u ităţii a ceste m aşin i fiind în zestra te cu e c h i­ V vVA. ./Vvv. yi' -'S- •/wv
Punerea în funcţiune a unui asem e­ fu n cţio n ă rii a g reg a telo r, prin rep araţii, pam ent electric in d ivid u al cu posibilităţi
n ea cu p to r a v a r ia t n e c e sită cca . două d e c a lita te , sc u r ta re a tim p u lu i de rep a ­ de a u to m a tiza re. A cest lu cru a d u s la
să p tă m în i de lucru şi ch eltu ieli în v a -, raţii, p rocurarea din tim p a p ieselo r de ridicarea indicilor econ om ici ai m a şi­
loarc de 80.000-100.000 lei.. schim b. nilor respective, In sezonul de vară aveţi ocazia să vă ap. ovizionaţi cu<
La furnale, întreruperea alim entării diferite articole de uz casnic de la magazinele de menaj apar-<
P relungirea duratei de funcţionare a In lupta pentru m o d ern iza rea şi au ţinînd O.C.L. Produse industriale din localităţile Deva, Brad.
cu en erg ie electrică d u ce la în treru p e­ m a şin iţo r p o a te fi a sig u ra tă şi printr-o t o in a t j z a r e a u tila j u lu i u n m a r e r o l .îl Orăştie, Ciigir, Sebeş, Alba, Zlatna şi anume:
rea in su flă rii aeru lu i de co m b u stie la ; b u n ă " în tr e ţin e r e a- lo r d e f -c ă t r e m u n c i ­ au în o tă to rii.-A stfe l, prin aplicarea pro­
presiunea resp ectivă, favorizîn d astfel torii ca re le ’ d eserv esc. p u n erilor d e in o v a ţii Ia u zin a „V ictoria" 0 sortimeiit bogat de vase emailate şi aluminiu.
coborîrea bruscă a co lo a n ei de m ateriale ® sortiment variat din articole de tablă albă zincată, nea
în fontă lich id ă din creu zet, -refulînd o O altă C ondiţie de sea m ă pentru cr e ş­ — C ălan s-au realizăt m ulte îm bunată gră şi litografiată. ¦- - - '
către gu rile de vînt, producînd arderea terea producţiei şi p roductivităţii m un­ ţiri în p r o c e s u l dfe p r o d u c ţie . P o t fi a * maşini peniru nuci, mac, universale, carne, spălat rufe
lcr. In urm a a cestei situ aţii fu rn alele ch o con stitu ie îm bunătăţirea param e riliritite în a c e st s e n s in o v a ţiile „ A n cla n - stors fructe, lămpi de gătit cu petrol, presă peni. , cartofi, pre
în r e g istr e a z ă un m ers red u s atît tim p trilor fu n cţion ali şi teh n o lo g ici ai u ti­ şarea autom ată a rezervei la staţia se pentru roşii, planşete pentru *ăiefei, diferite tacîmuri, mare*
cît durează în locu irea gu rilor de vînt. lajului 'existent, prin m od ern izarea şi 35/6 Kw C ă la n “, „D eclan şarea tem pora­ soriirhent de articole de sticlărie etc.
Ţin să p recizez că d ecla n şă rile de cu ­ autom atizarea lui. A cest aspect, al m o­ ra a în treru p ă to rilo r a u to m a ţi de 6 Kw Vizitaţi cu încredere magazinele O.C.L. Produse Industriale.
r e n t s în t p r o d u s e d e d ife r ite a v a r ii c a re d e r n iz ă r ii, n u p o a te fi s u b e s tim a t, d e o a ­ d e la e le c tr o su fla n te le fu rn a lu lu i nr. 2 “.
au loc în sistem u l e n e r g e tic din care rece teh n ic a v ech e nu p o a te fi d in tr-o „Schim barea sistem u lu i de distribuţie
este alim entată; uzina. dată în lo cu ită . D e aceea, în m ăsura în a curentului continuu de la m acaralele
care anun iite m aşin i realizea ză indici m a g n e t din' hala de turnare a fu rn alu ­
scăzu ţi, în com p araţie cu m a şin ile s i­ lui şi d epozitul de fo n tă “. T o a te a c e s­
N u m ai puţin adevărat este faptul că m ilare n oi, este n ecesară m odernizarea tea au red u s co n sid era b il în treruperile
d iferite u tila je şi a g r e g a te sîn t sc o a se lor. '* ’ ’ în funcţionarea agregatelor.
din p roducţie din cau za în treţin erii ne- .In g e n e r a l, m o d e r n iz a r e a m a şin ilo r , şi D esig u r c ă p o sib ilită ţi d e folo sire' din
corasp un zătoare, din lip să de spirit de »' plin a utilajelor, agregatejor, p osib ilităţi
o rg a n iza re la locu l de m uncă, de apro­ utilajului ex isten t urm ăreşte realizarea de m icşorare a ciclu lu i de producţie
vizionarea defectuoasă cu m ateriale — sîn t m ulte. D e aceea este n ecesa r ca a
unor m odificări con stru ctive sau a unor te n ţia m u n cito rilo r, te h n ic ie n ilo r şi in
com p leetări în ech ip am en tu l m a şin ii, în
toate acestea ducînd la m ărirea c ic lu -' a şa fel în c* *ă se asig u re îm bu n ătă­ gin erilor să fie îndreptată spre d escop e­
lui d e fa b r ic a ţie , d eci la ch e ltu ir e a in u ­ ţirea p a ra m etr ilo r fu n c ţio n a li curii ar ii
rirea şi fo lo sirea a c esto r p o sib ilită ţi.
tilă a tim pului de lucru. m ărirea, v itezei şi a puterii. In g. IO AN NE A C U
F olosirea in ten siv ă a u tila jelo r şi a- In a cea stă direcţie co lectiv u l uzinei m ecan ic şef la u zin a „V ictoria“
g reg a telo r trebuie să fie o. preocupare îş- are rea liză rile lui. A stfel, cu o ca zia C ălan
fa C*