Page 77 - 1959-06

Nr. 1400 D R U M U L S O C IA LISM U LU I ' '• Pag. 3

ÎN T R E C E R E A s id e r u r g iş t il o r h u n e d o r e n i

íonsoüdsrea succeselor

Situaţia întrecerii la data iV a p o m rămine ioH
de 18 iunie 1959 10! ¦' ;fi; muiflUin• • urmasjnabioni

'u* ' * », \ 1; . i ’l • -, -, î >/’ s.‘ ;It..

HUNEDOARA \ REŞ-I T A Bilanţul acti- ales secţiei a Il-a

secţiei Irig. C O N S T . C O N S T A N T 1 N E S C U furnale, care a

Tone Preţ de cost •T o n e P r e L d e c o s t noastre pe peri­ Şeful secţiei l-â fu rn ale obţiriut rezultate

PRODUSUL în c o n tu l o p era tiv PRODUSUL în c o n tu l o p era tiv oada ce S-a sours — frumoase. Vrdm'
a n g a ja ­ în lei pe a n g a ja ­ în le i pe
de la începutul anului şi pînă însă să contribuim şi noi la cîş-

m en tu lu i to n ă m en tu lu i to n ă acum nu este deloc mulţumitor. tigarea întrecerii. Pentru aceas­

OŢEL 2 1 .5 5 5 - 1,80 OŢEL 1 7 .8 5 4 + 5.11 Dacă în primele 4 luni am reu­ ta am luat o serie de măsuri teh-
FONTA 1 0 .3 1 8 — 21,47 FONTĂ 5 .1 2 0 - 37,00 şit să dăm peste plan aproape nico-organizatorice, care în cu-
L A M IN A T E 1 1 .0 0 2 — 0,97 L A M IN A T E 3 .2 6 8 4- 1,44 2.500 tone fontă, în luna.mai am rînd îşi vdr dovedi eficacitatea.
COCS 3 3 .2 8 2 — 10,45 ! COCS 356 + 31,02 rămas sub plan: Faptul că în
întrecerea cu furnaliştii reşiţeni Convinşi fiind că de buna
Din analiza rezultatelor întrecerii, rezultă că însă, Reşiţa are un avans faţă de Hunedoara de colectivul secţiei noastre s-a an- funcţionare a agregatelor depind
siderurgiştii hunedoreni au luat-o înaintea Reşi- 0,76 tone oţel pe m.p. vatră cuptor. , gâjat* să producă peste planul a- rezultatele noastre, am luat mă­
fei în ce priveşte numărul tonelor produse peste nual 10.000 tone fontă- constituie suri menite să contribuie la în­
plan. Acelaşi lucru se poate spune şi privitor la Acest lucru arată că oţelarii trebuie să-şi în­ un motiv în ¦plus ca să nu fim tărirea sectorului de întreţinere.
economiile calculate operativ la preţul de cost, drepte atenţia înspre sporirea indicelui de utili­ mulţumiţi de realizările obţinute. In acest sens, am promovat în
excepţie îăcînd costul fontei. zare al cuptoarelor, pentru a se situa şi ei din diferite munci importante o serie
toate punctele de vedere înaintea reşiţenilor. Mă­ Fireşte că la baza acestor re­ de maiştri şi muncitori capabili
In ce priveşte indicii de utilizare la furnale, surile luate în cadrul oţelăriilor din Hunedoara, zultate care nu ne mulţumesc
hunedorenii s-au situat înaintea reşiţenilor cu elanul cu care se munceşte, îndreptăţesc afirma­ stau o seriă de cauze. Dintre a- şi sîrguincioşi, cu’multă dragoste
0,008 tone fontă pe m.c. volum u til; la cocserie, ţia că nu peste mult timp, colectivele de oţelari cestea una de prim ordin, o con- de muncă. "
cu 0,106 tone cocs pe m.c. volum cuptor. La oţel hunedoreni vor putea raporta că sînt în fruntea .stituie calitatea • necorespunză-
întrecerii cu oţelarii reşiţeni şi în ce priveşte in­ ftoare a minereului, ¦cocsului şi De asemenea, în ultima vreme
dicele ele utilizare. calcarului.. Amintesc în acest am mărit numărul de prăjitoâre
sens, că în luna februarie, cînd şi ‘benzi transportoare pentru a
eo
'ani lucrat cu minereu bogat, cu putea prăji cantităţi sporite de

Angajamentul va fi îndeplini! cocs şi calcar bun, am obţinui siderită şi pentru a asigura în-

un indice de utilizare a furnale- cofcafea“ în condiţiuni mai bune
p t o rS^La-,i,U ErAţ o-i
personalului- teh n ic m ediu. In acest A ^ rn|e lo r . ^ Q Cu fiecare şarjă de oţel. harnicii oţelari ai Combinatului siderurgic Hu-
scop am o ig a n iza t cursuri de califica­
D upă cum se ştie oţelarii hunedo­ re, c a r e s e ţin, să p tă m îţi^ J , şj p rin c a ­ ¦reultii şi' co'csfiliii' de b ‘c?rHfate;"•' « b vedepe'' respectării reţetei nedoară reduc din avansul cişligat de reşiţeni in primele luni ale anului •
reni s-au a n g a ja t să dea p esle planul re se urm ăreşte ridicarea nivelu lui de
anual 76.000 ton e oţel. D in această Convorbire cu tov. ing. c u n o ş t in ţe te h n ic e a le o a m e n ilo r . In mai buna'- esle o problemă ceva -^e încărcare, am trecut un mais- cu fiecare şarjă de oţel, îşi măresc şansele ,de cişiig in întrecere.
cantitate, o m are parte revine colecti­ AUREL BÎRSAN
vului oţelăriei M artin nr. II. La ora rriab dificilă,, crer! că nu aceiaşi trM e' pe terenul de descărcare In clişeu : La oţelăria Martin nr. / / se toarnă o nouă şarjă.
şeful secţiei oţelărie Martin nr. II
. Î*L . _, _p_e jt. er««*enul1 die Lîncărc1are. -- i ,, Foto: I. TEREK
lucru se petrece cu calcarul. Nu

actuală, datorită unor condiţii atît o- cadrul acestor cursuri avem prevă­ pot înţelege de ce'primim calcar Pot spune că am reuşit 'să' ne
biectivc cît şi su biective, oţelarii au din alte regiuni (de la .Turda, complectăm efectivul necesar,
răm as în urm ă faţă de a n g a ja m en tu l m ai, faţă d e 11,28 o re în ian u a rie. A- z u t e şi lecţii p ractice. spre exemplu) cînd avem sufici­ IF ÎL IE ffi. H /% M IE O T t B ^ F
lu a t: în prim ele 5 luni a le an u lui, ei ent în regiunea noastră.
an d at p e ste p lan 5 .5 6 7 to n e o ţe l. In cest rezultat, deşi m archează o sim ţi­ In v ed erea resp ectă rii d iscip lin e i teh ­
acelaşi interval, oţelarii secţiei l-a au In afară de acestea, în secţia
ela b o ra t p este plan o ca n tita te dublă toare îm bu n ătăţire a m uncii n oastre, n o lo g ice se află în studiu un proiect noastră continuă să existe unele astfel încît în această privinţă, nu Evenimentele din Republica
de oţel, fapt care ex p lică de ce h u n e­ acte de Indisciplină. Astfel, în mai- întîmpinăm greutăţi. Actua­
dorenii' au lu at-o în a in tea R eşiţei. nu reflectă întrutotul p o sib ilită ţile de în leg ă tu ră cu stim ularea oam en ilo r anumite perioade avem zilnic 2-3
absenţe nemotivate, Evident că
C unoscînd rezervele de cap acitate care dispunem . D rept urm are, nici cu care efectu ează fiecare op eraţiu ne teh­ lipsa acestor oameni influenţează lul' sistem de încărcare implică Dominicană
ale o ţelă riei M artin nr. II, con trib u ţia negativ întregul mers ăl furna­
pe care trebuie s-o aducă colectivul an gaja m en tu l nu stăm prea strălu cit. n o lo g ică la tim p şi corect. U rm ărim lelor. In această direcţie, condu­ însă multă conştiinciozitate din
acestei secţii la rea liza rea a n g a ja m e n ­ cerea secţiei şi comitetul sindi­
tului total, era de a ştep ta t ca tocm ai ÎN T R E B A R E : C are sîn t cauzele de a sem en ea accelerarea form ării c a ­ cal de secţie au muncit destui de partea muncitorilor, ’Aceasta în­ HAVANA (Agerpres). — Zia­ prin surprindere. Şoseaua care
aici să se producă m ai m u lt; lucru răm înerii în urm ă faţă de an gajam en t? drelor tehnice (şefi de. schim b, m a iştri). slab.--Consider că'numai aşa se seamnă că în perioada următoa­ rele anunţă că la 20 iunie în re­ leagă oraşul Puerto Plata de
care nu s-a întîm plat. P entru a afla Tot în scopul ridicării calităţii m uncii explică faptul că noi am înre­ re, atît conducerea • secţiei, cît giunea de nord a Republicii Do­
cau zele acestei situaţii, precum şi m ă­ R Ă S P U N S : C au zele sîn t m ai m ulte noastre, am introdus op erativele între gistrat cea mai mare fluctuaţie mai' ales comitetul- sindical de minicane s-a deschis un nou Gaspra- Hernández a fost ocu­
su rile ce se v cr lua în ved erea îndrep- şi e le se referă atît la factorii externi schim buri şi ziln ice, cu factorii de pe întregul combinat! front al mişcării insurgenţionale. pată de partizani care au izolat
cît şi la a ctiv ita tea n oastră. In ce ’ conducere ai oţelăriei. La aceste ope­ întreaga regiune.
priveşte factorii externi, am in tesc ca li­ rative se a n a lizea ză toate deficien ţele Rezultatele obţinute pînă acum
tatea sla b ă a unor m ateriale de între­ în ex p lo a ta rea a g reg a telo r şi se iau nu ne mulţumesc. D.acă am reu­ secţie, trebuie să desfăşoare o Luptele se desfăşoară în provin­ In ce priveşte regiunea Cons­
ţinere, n easigu rarea la tim p a dolo- operativ m ăsuri de îndreptarea situ a ­ şit s-o luăm înaintea fumaliştilor tanza, care se află sub contro­
m itei ca lcin a te şi uneori a fierului v e ­ ţie i. reşiţeni, aceâsta se datoreşte mai muncă susţinută cu oamenii,, cia Punta Hyamon, în apropierea lul exclusiv al. forţelor insurgen­
chi. A ' pentru a întări disciplina de pro­ coastei. Ultimele informaţii trans­ ţionale, ea a fost puternic bom­
ÎN T R E B A R E : A ceste m ăsuri, o d ată ducţie. mise de posturile de radio ale
D eficien ţe s-a u în r e g istr a t şi în ac- răsculaţilor precizează că noi for- bardată de aviaţia Iui Trujillo.

tării ei, am a d r e s a t to v a ră şu lu i in g in er ^ tiv ita te a n o a stră . D e şi am . p b fip .p t:o a -.„ d l ,s e ?9 b u n ,s f îr ?l t ’ sîn< , d e n a ‘ ura ?.a Toate măsurile amintite cît şi j ţe de ¦partizani, sprijiniţi de
a sig u re În d ep lin irea an gajam en tu lu i'? altele preconizate a se lua, pre­ ‘ populaţie, au dezlănţuit un atac F;'nd bine camuflate în munţi,
A u r e ! B îr s a n , ş e fu l s e c ţ i e i , c- -î t1e—v a •în- -
recari su cc ese în ce p riveşte red u ce­ R Ă S P U N S : C ategoric, Cu atît m ai cum şi hotărîrea colectivului împotriva unităţilor militare gu- detaşamentele răsculaţilor au su­
m u lt Cu c ît d o u ă d in c e le tr e i c u p ­
treburi. rea tim pului de rep araţie la cald a toare sîn t refăcute de curînd. Ca a- nostru ne dau convingerea că ne . vernamentale care au fost luate ferit. pierderi neînsemnate.
tare, condiţiile ne favorizează. P e de
ÎN T R E B A R E : In ce sta d iu se a flă cu p to a relo r şi în prim ul rîn d a v etre- altă parte, noi,: oţelarii, sîn tem . h otă -
rîţi să ne resp ectăm cu v în tu l, să cîş-
co lectiv u l se cţiei cu în d ep lin irea a n g a - lor, a ceste su c c e se sîn t prea m ici şi tigăm întrecerea cu oţelarii reşiţen i. vom îndeplini angajamentul îna­

ja m en lu lu i h iat în în trecerea cu R e­ rezu lta tele sub a ştep tă ri. P e de altă inte de vreme şi odată cu aceas­ G revele m uncitorilor italieni
ta vom cîştiga şi întrecerea cu au luat o am ploare fără p re c a d e ii
şiţa ? parte, lipsa unor cadre de în a ltă ca ­ siderurgiştii reşiţeni..

R Ă S P U N S : In in tervalul 1 ian u arie lificare a dus, şi con tin u ă să ducă,

— 3! m ai am elab orat p este p reved e­ la abateri siste m a tice de la procesul

rile p lan ulu i m ai m ult de 5.500 tone teh n o lo g ic, la pierderi de m eta l. S e ---------------------.................... ............. .. ROA4A (Agerpres). — Agen- semn de protest faţă de refuzul

oţel. La acest lucru am aju n s d atori­ con sta tă de a sem en ea , din a ceea şi Aclivifafea sindicală în sprijinul întrecerii : ţia France Presse relatează că cercurilor patronale italiene de a
tă sporirii indicelui d e u tilizare al cu p ­ cau za, abateri de la resp ectarea re­ . grevele muncitorilor italieni au mări salariul muncitorilor meta-

toarelor, precum şi reducerii siste m a ­ gim ului term ic al cuptoarelor. situ a ţia Oţelarii să ne asigure cu lingouri suficiente!i 6 j luat o amploare fără precedent, lurgişti, să fie declarată o grevă
tice a duratei de elab orare a şarjelor. T oate acestea au dus la ţ In momentul de faţă, subliniază de 48 de ore în zilele de 26 şi
In c e p riv eşte in d ic e le d e u tiliza re, n 27 iunie.
fa ţă . de m edia realizată anul trecut, am intită. France Presse, în Italia se află
în lu n a m ai am obţinut un sp or de în grevă peste două milioane de Agenţia France Presse relatea­
1,19 tone o ţel pe m .p. v a tră cu p tor şi ÎN T R E B A R E : Ce m ăsuri a luat con ­ A ngajam entul nostru este de a da C O N STA N TIN LITERA de angajam ent: La baza acestei situaţii, muncitori. Alături de greva ma- ză că hotărîrea guvernului.ita'lian
zi calen d aristică, apropiindu-ne astfel ducerea se cţiei în v ed erea lich id ării a- 40.000 tone la m in a te peste p lan ul a- p reşed intele com itetului sin d ical pe lîn g ă u nele lipsuri ale noastre) ! rinarilor de pe vasele comerciale, de a rechiziţiona un număr de
sim ţitor de înd ep lin irea sarcin ii trasa­ cestor d eficien ţe, în v ed erea respectării nual de producţie. P entru a ne putea stau şi o serie de cau ze care nu m ai care' durează de 14 zile, şi a
te de C onferinţa reg io n a lă de partid. an gajam en tu lu i ? duce la bun sfîrşit a n gajam en tu l, com i­ secţie — lam inorul b lum ing d ep in d de n o i. E ste vorb a d e felul

In a c e la ş i in te r v a l, d u ra ta m ed ie R Ă S P U N S : M ăsurile luate şi pe tetu l sin d ica l de se c ţie a o r g a n iz a t la în c a r e n i s e . a s ig u r ă lin g o u r ile n e ­ funcţionarilor bancari, peste vase pentru a fi folosite. în ca­
de elaborare a şarjelor a scăzu t sim ­ care preconizăm a le m ai lua, privesc
ţitor, a ju n g în d la 9,08 ore în luna începutul anului şed in ţe cu g ru p ele sin ­ sîn t în d ep lin ite , a n gajam en tele, roa­ c e sa r e d u cerii la în d e p lin ir e , a a n g a ­ 200.000 de muncitori agricoli au drul traficului de mărfuri între
în prim ul rînd rid icarea ca lifică rii o a ­ d ica le, în cad ru l cărora aii fo st p re­ dele întrecerii sccia liste, se fac pro­ jam entului. declarat grevă. insula Sardinia şi Italia conti­
lucrate cu toţi m uncitorii, teh nicienii puneri de m ăsuri pentru luna urm ă- .''Totodată în ..cadrul reuniunii nentală a provocat o profundă
m en ilor, atît a topitorilor cît şi a şi in gin erii cifrele de plan pe' anul 1toarc. In afară de a cea sta , fruntaşii D e aceea, so lic it pe a c e a stă pale', clin iunie" a ' sindicatului me- indignare în rîndui marinarilor
curent, precum ..şi im portanţa rea li­ taiurgiştijor s-a .hotărît ca în şi a opiniei publice din ţară.
Preful de cos! — z ă r ii a n g a ja m e n t u lu i p e c a r e n i 1-arti au fost popularizaţi pe toate căile. \c o le c t i v u l u i o ţ e lă r ie i M a r t ip nţ», II s ă
lu a t. Manevre militare aleS.U .A. în regiuneaTaivan
un obiectiv ai întrecerii D atorită acestui fapt, precum şi în ­ ne asigu re cantitatea suplim entară de
D e asem en ea, la sfîrşitu l fiecărei luni trecerii so c ia liste su sţin u te, în prim e­ lin gou ri n ecesară în d ep lin irii a n g a ja ­
ţinem consfătuiri, de producţie în care m entului. D acă ei ne vor sprijini m ai
se a n a lizea ză am ănunţit .rea liză rile le 5 luni ale anului am d at peste m ult, n e vom putea d u ce şi noi la
• în d ep lin ire ceea ce n e-a m , propuş, d e­
«

p la n o î f is e m n a t ’ă iq a r ţ ţiU it e d e la r n in a -

din luna precedentă, m odul în care .te . L u toate acestea, sîn fem în că sub oarece p osib ilităţi avem .
j PARIS (Agerpres). — După în afară de aviaţia ciankaişlstă,
•W jT'-.. ^ Z \ 'ă «*• ..5 li cum ' transmite corespondentul participă şi avioane americane a-
din Taipe al agenţiei France vînd baza pe nava port-avion
La începutul pozitarea în aer Avem un 1colectiv unitar

anului ne-am an­ IO RD AN BAC H N EV liber a cărbune­

gajat să dăm pes­ şeful bateriilor de cocs lui de import, ca- In cadrul în trecerii cu larrlinatorii ¦F ir e şte c ă p en tru â c e a s ta a m fo lo sit Presse, în Taivan au loc mari care patrulează în strîmtoarea
reşiţeni, colectivu l secţiei noastre s-a to a te m ijlo a c e le d e a g it a ţie c u n o sc u te - manevre militare aeriene la care, Taivanului.
te planul anual “ re astfel se de­ PETRU potoroac

30.000 tone cocs. Angajamentul gradează, îăcînd să scadă rezis­ a n g a ja t să producă p este planul anual p reşedintele com itetului ’ sin d ical de (lozin ci m obilizatoare, gazeta de pere­
ni l-am îndeplinit încă în 2 iunie. tenţa cocsului cu cca. 20 de ki­
Drept urmare ne-am reînnoit lograme. 8.000 to n e lam in a te. In prim ele 5 luni se c ţie la m in o ru l de 80 0 tlim . te, p op u larizarea fru n taşilor-T e'tii). Iri C.C. al P .C .U .S . sp r ijin ă angajamentele *
angajamentul hotărînd să mai ale anului a m . dat în con tu l a n g a ja ­ patriotice ale oam enilor sovietici
producem peste plan pînă la Vreau să mai adaug că şi pre­ m entului aproape 7.000 tone lam in ate. a f a r ă ,tjje a c e a s t a , m e n ţ i o n e z a p o r t u l d e o ­
sfîrşitul anului încă 50.000 tone ţul de cost este un obiectiv al în­ A cest lucru n e-a d eterm in at în ultim a MOSCOVA 23 (Agerpres). —- dea planul. Lucrătorii uzinelor,
cocs. trecerii. De la începutul anului con sfătu ire de producţie sa hotgrîm în ­ reuşit să facem din co lectiv u l nostru se b it a L c o n s fă tu ir ilo r d e p r o d u c ţie , ţi- TASS andnţă : Comitetul Cen- de rulmenţi din /Minsk şi-au luat
şi pînă în prezent, noi am rea­
Gum am ajuns la un aseme­ lizat economii însemnate. Şi iată u n c o l e c t i v .u n it a r ,, a n im a t d e a c e e a ş i { 5 ld;e Pe s c fn n ib u r i. In m a j o r it a t e a ca-
nea rezultat ? cu m : Prin sporirea producţiei
de cocs, în cadrul uzinei cocso- d o rin ţă : ducerea la bun sfîrşit a sar- . zijr'l° r> b olărîrile a cesto r co n sfă tu iri de
In primul rînd am sporit pro­ chimice s-a putut produce mai
ductivitatea cuptoarelor prin înăl­ mult sulfat de amoniu, mai mult cin ilor ce ne revin. A şa se exp lică fap- producţie, propunerile făcute de m un ci­
ţarea piloţilor cu încă 100 de benzen, gudron şi sulf, deci pre­
mm. Apoi, ridieînti temperatura ţul de cost al său a scăzut. In a- d eplinirea a n g a ja m en tu lu i a n u al pînă tu l c ă ală tu r i" d e m u n c it o r i c a P e tr u • to r i a u f o s ‘ tr 3.d u 3 e î n v i a t a - ,. . tr'âl- ah Partidului Comunist al , angajamentul de a îndeplini cu
la maximum, am scurtat perioa­ fară de aceasta, la realizarea de la data d e 23 A u g u st. un an înainte de termen pianul
da de cocsificare cu aproape economii a mai contribuit şi fap­ B aidan, lo a n T o p liceâ n u , ' G heorghe f In d ep lm ind u -n e m aL d evrem e a n g a ja ,, Uhiunii Sovietice a aprobat- an­ producţiei de rulmenţi pentru lo­
două ore. Pentru a evita reîn- tul că ne-am încadrat întotdea­ La su ccesu l am in tit s-a ajuns, prin­ comotive Diesel şi locomotive e-
cărcările, s-a căutat să fie intro­ tre altele, şi datorită unor m ăsuri lu ate „ .'. . , '‘ , V * • - ? m entul an u al, nu în sea m n ă c | intenţio- gajamentele socialiste ale oame­ lectrice.
Ilaşcu , Ilea Iordan, fruntaşi cu n o scu ţi. „„ •
Comitetul Centrai al P.C.U.S.
în treg u l- co lectiv şi-a adus din plin , nam sa n e pprim la a cest rezu ltat,. N e . nilor întineri din regiunea econo­ a aprobat de asemenea tniţiafî-
,.vă lucrătorilor de la întreprin­
; vor m a ; r lfţlîn e a p ro x im a tiv 4 luni’ de mică bielForLfsă'Aă' căror îndepli­ derile metalurgice şi miniere,
precum şi de la şantierele de
de că tre c o m itetu l sin d ic a l d e se cţie. co n trib u ţia Ia o b ţin er ea rezu lta telo r, cu,,-' ^ ile , în c a r e tim p ..v o m da m u lte to n e nire vă’ fi de o mare importanţă construcţii aparţinîiid Consiliului
economic naţional Dneprope­
A stfel, priritr-o m u n că su sţin u tă , am care ne m înd rim . 1 ' lam in ate p este plan. P entru acpqsta, pentfii accelerarea reutilării teh­ trovsk, care au hotărît să atin­
- ' ! î n afară d e fap tu l că 'vom lucra ca şj gă înainte de termen, în anul
nice a. principalelor ramuri aie 1963, fără investiţii suplimenta*
re, nivelul producţiei de metale
¦. p în ă . a c u m , d a c ă n u c h ia r m a i b in e , economiei 1naţionale. şi minereuri planificat pentru ul­
timul an al septenalului.
ne vom îndrepta atenţia în d eoseb i aşu- *’ ' ; i V•.« v *v ....
', |ir a în t ă r ir ii, d is c j p lin e i m u n c ii, d e o a r e c e C.C. a! P.C.U.S. este de pă­
CIFRE ŞI FAPTE Lucrătorii din industria 'aiito- rere că această iniţiativă pierită
tîe-am co n v in s că a cea sta joacă un rol
duşi în cuptoare numai piloţi în­ una în normele de consum de e- nrobile'16'r şi-ău luat angajamen­ să tie răspîndită pe toăte căile

tregi. nergie. Numai în juna. mal, spre tul- de .a îndeplini planul septe- îii regiunile economice, mai a-

In felul acesla am ajuns să exemplu, am realizat-o economie • Faţă de realizările anului trecui, la sfîrşitul lunii mai, in­ deosebit' de im portant în. în trecere. n.a-1 la producţia, de.autoturisme les cele unde indiISiria metalur­
dicii de utilizare ai agregatelor siderurgice din cadrul combina­ S ecţia noastră condură însă cu o
ne depăşim cu regularitate pla­ la preţul de-cost în valoare do tului au crescut după cum urmează : cu 0,039 tone Cbcs pe m.c. cu un.an înainte de termen, iar gică şi minieră este deosebit de
volum cuptor la bateriile de cocs, cu 0,024 tone fontă pe m.c. p o n d e r e m ic a la r e a liz a r e a 'âH gaJa'tne’n'- '
nul de producţie. In luna mai, 045.127 lei.. volum util la furnalele 1-4, cu 0,132 tone fontă pe m.c. volum tlilui to ta l, cea m a f m a re parte reve la autocamioane — cu un an.şi
util la furnalele 5-6, cu 1,19 tone oţel pe m.p. vatră şi zi calen­ m n d b lu m in g u lu i. Ţ in în d s e a m a d e a-
de pildă, depăşirea este de peste , Sînt,convins că şi în viitor jumătate înainte,de termen. Con­
daristică fa cuptoarele oţelăriei Martin nr. II. ;v . ÎV„ .rj
structorii .de tractoare şi-au pro­
® In primele 4 luni ale anului siderurgiştii hunedoreni au c est lucru, cît şi de .faptul, că lam in ato-
20 la sulă. Acelaşi procent de colectivul secţiei noastre, îndru­ realizat economii la preţul de cost al produselor siderurgice în tjii d e la b lu m in g a u m u lt e p o s ib ilit ă ţ i, pus să realizeze programul sep-
valoare de 7.470.000 lei. propun con d u cerii p o m b in a tu lu i să dis
depăşire îl putem obţine şi în mat de către biroul organizaţiei pună o .n ia i bună aprovizionare a aces- tenaţului -în 6 ani.
0 înainte de termen şi-au realizat planul semestrial colecti­ fui u riaş a g r e g a t cu lin g o u ri, pentru ca
această lună. de bază, aplicînd cele mai judi- vele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul secţiilor în cele din Urma să 'p u te m c îştig a în-' - Colectivele uzinelor, construc­
baterii de cocs, oţelăria Martin nr.-f, oţelăria electrică,- furnale
i0 toare de.maşini unelte intenţio­

Dacă aşa stau lucrurile la pro­ cioase masuri,'pentru sporirea in nează ca încă în 1963 să atingă

ducţie, nu,ne putem lăuda în a- clicilor, de utilizare a agregate nivelul producţiei prevăzut pentru

ceeaşi măsură şi la calitate. Aici lor, ya reuşi să obţină succese 1965 şi să livreze în decursul

intervin însă şi o serie de cauze cel puţin tot atît de însemnate sdplei'icllului’ 2—2,5 ori mai

obiective. Aşa' este,' de pildă, de- ca şi pînă acum. 5-6, laminorul de 800 mm, turnătoria de tuburi. ¦ • ’ trecerea , cu R e ş iţa . , v i ? ; •- .. . . multe linii automate decît'preve-' . dezvoltată.