Page 78 - 1959-06

Taer. 4
După întreruperea
Conferinţei de la Geneva
;BERLIN 23 (Agerpres). Tra­ nai care reproduce declaraţiile
tativele care s-au desfăşurat în cancelarului).
timpul celor 6 săptămîni ale lu­ Adenauer a precizat că unul
crărilor Conferinţei de la Gene-, din obiectivele unei asemenea
va a miniştrilor Afacerilor Ex­ conferinţe occidentale ar fi „să-l
terne au demonstrat din plin po­ conyingă pe premierul Macmif-
sibilitatea de a se realiza o a- lan că atunci cînd cineva face
propiere a punctelor de vedere parte dinir-o alianţă trebuie să
atunci cînd există bunăvoinţă în renunţe la unele puncte de ve­
acest sens. Poziţia delegaţiei so-, dere proprii“.
vietice Şi propunerile prezentate
de aceasta constituie un exemplu
practic de tratare realistă a pro­
blemelor în discuţie, ţinînd sca-
iria în acelaşi timp de obiecţi­
ile şi punctele de vedere ale ce­
leilalte părţi. Aceasta a permis,
după .cum se ştie, să se ajungă
la unele puncte comune, în ciu­
da încercărilor făcute în sens
contrar de anumite cercuri oc­
cidentale! Unii comentatori de
piesă explică chiar insistenţele
acestor cercuri de a se întreru­
pe conferinţa tocmai prin neîn­
ţelegerile produse între delegaţi­
ile occidentale puse în faţa unor
propuneri sovietice în care se
ţine seama de propriile lor pro­
puneri formulate anterior. Pri­
mele zile ale răstimpului de trei
săptămîni stabilit pînă la relua­
rea lucrărilor au fost folosite
din plin de cercurile potrivnice
uiiSi înţelegeri, care încearcă să
imprime din nou raporturilor di­
plomatice internaţionale un curs
dur şi neprielnic tratativelor.
Cele mai vădite eforturi au fost
făcute în această direcţie de gu­
vernul de la Bonn. Hotărîrea pro­
vocatoare de a se fixa Berlinul
Occidental sa loc al alegerilor
noului!.preşedinte al R. F, G. se
înscrie pe aceatstă linie. Cance­
larul Adenauer a făcut o serie
de declaraţii şi a acordat două
interviuri în care a respins cu
vehemenţă ideea tratativelor cu
C'.R.S.S. şi a criticat „ultimele
propuneri formulate de occiden­ Presiunile exercitate de cance­
tali la Geneva ca fiind prea
li 1înde“. ’’ ‘
Alături de diverse afirmaţii de­
făimătoare' la adresa politicii ex­
terne a U.R.S.S., cancelarul vest-
german s-a exprimat în termeni
destul de puţini politicoşi în le­
gătură cu politica guvernului
britanic, care manifestă o ătilu-
cline,mai pozitivă decît celelal­
te puteri occidentale faţă dc tra­
tativele miniştrilor de Externe şi
susţinute în continuare ideea'
convocării unei conferinţe la cel
maiv înalt nivel. In cadrul inter­
viului acordat reprezentantului
concernului american de presă
Scripps Howard cancelarul vest-
german a cerut, în legătură cu
această, ca în'cea mai mare ur­
genţă "să se organizeze o în­
tîlnire a şefilor de stat ai S.U.A.,
Franţei, Angliei şi R.F.G. pen­
tru- a „repara spărtura produsă
între aceste puteri în urma tra­
tativelor de la Geneva“ (expre­
sia aparţine corespondentului a- laterale şi intense consultări pe
gentiei United Press Internatio- canalele diplomatice obişnuite.
Nota
Ca la ei acasă *
A gen ţia A D N relatează despre noi
j acte sa m a v o ln ice ale sold aţilor am e­
ricani sta ţio n a ţi în R. F . G erm ană.
R em a rcă m : un cetăţean germ an rănit
gra v la cap, un p en sio n a r în vîrstă
de 73 ani — jefuit şi rănit; num eroşi
şoferi de taxiuri atacaţi, o chelnăriţă
bătută zd ravăn şi răn ită g ra v , o fe­
m eie în vîrstă de 30 an i ata ca tă şi
num eroase altele. Şi toate acestea sub
oblăduirea autorităţilor vest-germ an e,
Deh 1 Cu m usafirii — ch iar nepof­
tiţi fiin d — treb u ie să te porţi cu
m ănuşi, astfel in cit să se sim tă ca
la ei acasă. Şi nu se poate sp une că
so ld a ţii a m erican i din G erm an ia oc-
^ eid en tafă n u -şi fa c de cap ca la el
. acasă.
Socoteală greşită
. . O am en ii m un cii din S p a n ia îşi e x ­
prim ă tof m ai m ult în ultim a vrem e
nem ulţum irea şi in d ignarea faţă de re­
g im u l d ictatorial d esco m p u s al lui
¦F ran co. Ei p rotestează îm p otriva
. scum petei, cer sporirea salariilor, am ­
nistierea d eţinuţilor şi em igran ţilor po­
litici.
A utorităţile franchiste, in să, speria­
te ca nu cu m va regim u l lor d ictato-
rial să se p ră b u şea scă după exem plul
con cret şi foarte recent al celu i in ­ salariza re e g a lă a p erson alu lu i p an a- m ilio a n e accid en te, în care 7.500 per-
staurat de B atista în Cuba, sau a se­
m enea acelu ia ex isten t pină acum un
an în Irak, iau toate m ăsu rile de
precauţie, adică de în ăb uşire a m iş­
cării de p ro test care ia a m p lo a re în
ţară. In . a cest sen s, de citeva săptă­
m îni s-a u in te n sific a t a re stă r ile ? în
Redacţia şi «dm inislraţla ziarului str 6 Martie nr. 9. T elefon: 188 r 1 8 9 1 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IL l.L R . nr, 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l M ai« — Deva.
Gomontînd aceste declaraţii,
ziarul „New York Times“ scrie
că în această privinţă Adenauer
consideră indispensabilă“ o pre­
gătire amănunţită înainte de ori­
ce conferinţă la nivelul cel mai
înalt“. Intr-un alt interviu acor­
dat unei societăţi americane de
radiodifuziune, Adenauer a ară­
ta? limpede că nu considefă tra­
tativele duse pînă în'prezent la
Geneva din cadrul conferinţei
miniştrilor Afacerilor Externe
drept o asemenea pregătire. Po­
trivit ziarului „New York Ti­
mes“, „Adenauer este de părere
că între Marea Britanic şi cele­
lalte guverne occidentale conti­
nuă să existe o serioasă prăpas­
tie în ce priveşte atitudinea ce
trebuie adoptată faţă dc ruşi“.
Ziarul citat arată că părerea pri­
mului ministru britanic Macmil-
lan, care consideră că conferinţa
cu Hruşciov trebuie să aibă loc
chiar în cazul unui eventual eşec
la Geneva, întîmpină o.- opoziţie
fermă din partea cancelarului.
Toate acestea confirmă păre­
rea corespondentului agenţiei
United Press International, care
consideră că „la începuiul aces­
tei perioade de trei săptămîni
de noi pregătiri aliate în vede­
rea celei dc a doua faze a Con­
ferinţei de la Geneva, Occidentul
este din nou puternic scindat
asupra importantei probleme a
întîlnirii la cel mai înalt nivel“.
larul vest-german şi de cercuri­
le politice occidentale, care îm­
părtăşesc punctul său de vedere,
pentru a determina guvernul bri­
tanic să renunţe la poziţia în fa­
voarea unei -conferinţe la nivel
înalt, au produs la Londra un
ecou negativ. Un purtător de
cuvînt al ministrului Afacerilor
Externe britanic a declarat luni
că nu există nici un proiect pri­
vind o întîlnire pînă la 13 iulie
a şefilor guvernelor occidentale
sau a miniştrilor de Externe. Po­
trivit agenţiei France Presse,
„din surse britanice autorizate
se declară că nu este de aşteptat
o iniţiativă britanică în legătură
cu o întîlnire a şefilor guverne­
lor occidentale. Se subliniază că
atît diplomaţii britanici c.ît şi
cei americani sînt împotriva ţi­
nerii în prezent a unei aseme­
nea conferinţe occidentale. După
toate probabilităţile, vor începe
în curînd o serie de întîlniri bi­
---------------------.SSStS------------------
şicomentarii
rîndurile m uncitorilor, ţăranilor, m ese-
riaşilor şi in telectu alilor. P otrivit a-
g en ţiei F ra n ce P resse, n u m ai în ulii»
m ele zile num ărul celor arestaţi a
irecut de peste 200.
S ocotelile, dictatorului F ranco sîn t,
în să , g r e şite . C redem că -i va fi im -
posibil să aresteze şi să în tem n iţeze
în treaga S panie.
„Capitalism popular"
R evista „B u siness W eek“, relatea­
ză că Arthur H om er, p reşed intele m a­
rii so c ie tă ţi „ B e th leh em S te e l C otn-
p a n y “, este şe fu l_ de m treprindere cel
m ai bine plătit din S ta tele U n ite: el
are un sa la r iu de SI 1.249 d olari pe
an. C eilalţi 25 de şefi de întreprin-
deri cîştig ă p este 300.000 de d olari
a n u a l.
S ocietatea respectivă refuză în să să
sa tisfa că revendicările m uncitorilor
p rivitoare la m ărirea sala riilo r, la tă
o m ostră grăitoare a m ult trîm biţa-
tului „ ca p ita lism popular".
Spectrul Suezului se
întrevede şl în Panama
T ratatul în ch eia t în 1953 cu privire
la funcţionarea com paniilor canalului
Panam a prevede un tratam ent egal
pentru toţi sa la ria ţii şi dreptul de
m ez cu cel am erican. După cum re-
iatează a g en ţiile de presă, sindicatu l
m un citorilor co n stru cto ri din regiu n ea
zonei canalului P anam a a protestai
en ergic în legătură cu tratam entul
neom en os aplicat de com paniile am e­
ricane m uncitorilor panam ezi. M un-
?m m * rî)W M V h SOCJAMSMUWl Nr. 1400
xdÜ suetß
jx ttim e le jiütimeXe
Kádárde János
N o i in c id e n te în U n iu n e a Cuvîntarea rostita gsi B m a n ia occidentală
im contenesc adunările
revanşarzilor
S u d -A fric a n ă la şedinţa Consiliului Naţional
DURBAN 23 (Agerpres). In curgeau pe jos distanţa de peste al Frontului Popular Patriotic
ciuda măsurilor.severe de repre- 15 mile pînă la Durban.’ In a- al Republicii Populare Ungare
salii luate de poliţia sud-africa- ceeaşi zi'forţele poliţieneşti au BERLIN 23 (Agerpres). —
TASS anunţă : In Germania oc­
na, ia 22 iunie în suburbiei ora­ intervenit cu gaze lacrimogene BUDAPESTA (Agerpres). — Referindu-se la Congresul cidentală nu contenesc adună-
şului Durban au reizbucnit inci­ pentru a împrăştia o ajtă demon­ După cum transmite MTI, la 21 P.M.S.U., care va avea loc în rile revanşarzilor, în cursul că­
dente între populaţia de culoare straţie în suburbia Ktia Machu iunie ziarele au publicat cuvîn­ noiembrie, Jănos Kădăr a de­ rora se fac declaraţii agresivi.
şi poliţie. Potrivit relatărilor a- în semn de protest împotriva tarea rostită de Jărios Kădăr, clarat că, după părerea sa, con­ După cum transmite agenţia
genţiei Reutor, poliţia a folosit raţionalizării apei în cartierele- prim-seeretar al G.G. al P.M.S.U. gresul va aproba linia promo­ ADN, aşa-numita „Asociaţie stu­
bombe cu gaze lacrimogene şi locuite de negri. Incidentele care şi vicepreşedinte al Consiliului vată de partid din noiembrie denţească a germanilor din Sa-
bastoane de.cauciuc .pentru a îm­ s-au produs în ultimele zile în Naţional al Frontului Popular 1956, care constă în esenţă, în xonia“ a organizat în oraşul
prăştia o demonstraţie a femei­ regiunea oraşului Durban au fost Patriotic al R. P. Ungare, la continuarea şi desăvîrşirea con­ Hof un miting la care a luat
şedinţa din 19 iunie a Consiliu­ struirii socialismului, ca apoi să
lor sud,-africane, organizată în luate în discuţie la 22 iunie de
sprijinul campaniei de boicot a senatul sud-african. Gorespon- lui Naţional al Frontului Popu­ se treacă la construirea socie­ cuvîntul ministrul vest-german
mijloacelor de. transport munici­ dehtul agenţiei UPI relatează lar al R.P. Ungare. tăţii comuniste fără clase. Obcrlander. După cum sublinia­
pale. Acest boicot, la care parti­ că ministrul Justiţiei, Charles Vorbind despre sarcinile care Vorbind în legătură cu aceas­ ză agenţia ADN, el a cerut de
cipă peste 10.000 de africani, a Swartz, a declarat că guvernul fapt „cotropirea' teritoriilor po­
început în dimineaţa de 22 iunie ,;a luat măsuri pentru a împie­ stau în faţa partidului şi po­ ta despre dezvoltarea mişcării loneze şi cehoslovace“.
în suburbia Glaremout, situată dica repetarea unor noi inciden­ porului, Jănos Kădăr a subli­ cooperatiste de producţie, Jănos
la nord de Durban. Agenţia UPT te“. F.1 a anunţat că poliţia1 din niat că, cea rnai importantă sar­ Kădăr a subliniat că partidul a- In ajunul împlinirii a 18 ani
relatează că în tot cursul zilei, Durban a fost întărită cu S0 de cină este atingerea, încă în a- trib’uie acestei mişcări o mare de la agresiunea perfidă a Ger­
pe .drumurile care duc. din Glare­ care blindate şi că în această c.est an, în ce priveşte unii in­ maniei hitleriste împotriva U-
mout spre Durban au putut fi regiune continuă să sosească dici importanţi ai producţiei, a însemnătate din rouă m otive: niunii Sovietice, Seeb'oh'm, mi­
văzuţi şute de africani care par- forţe, poliţieneşti din Transvarl. nivelului prevăzut de planul In primul rîiid pentru că aceas­ nistrul Vest-german al Trans­
trienal pe anul 1960, precum şi ta este calea ridicării bunăstă­ porturilor, a rostit un discurs
consolidarea cooperativelor a- rii poporului, iar în al doilea
gricole de producţie. I rînd pentru că în dezvoltarea
--------------- — --------------------- mişcării cooperatiste este inte­ instigator în cadrul unui miting
Poporul cuban este hotărî! s ă - ş i resată întreaga economie naţio­ organizat la Schmieden lingă
nală, deoarece în epoca agroteh­ Stuttgart de către „Uniunea ger­
apere patria şi reforma agrară nicei înaintate şi a mecanizării manilor sudeţi“. Seebohm a de­
numai marea gospodărie este . clarat în mod provocator că ger­
jcapabilă să asigure obţinerea manii sudeţi „se vor înapoia în
patria lor“.
HAVANA 23 (Agerpres). — în provincia Oriente pentru in­ laţia Cubei este hotărîtă să lup­ celor mai bogate recolte.
Presa din Havana relatează că spectarea unităţilor militare. te pentru apărarea ţării. Pe m1
în cadrul unui sondaj al opiniei Trujillo şi Batista, a averti­ străzi, în pieţe, la teatre şi- ci­
publice din Cuba s-a stabilit ca zat Alîred Yabur, ministrul de nema,- în discuţii cu • casnicele, Demisia cabinetului de miniştri
94,64 la sută din totalul popu­ Justiţie, se pregătesc intens pen­ pretutindeni p»ţi auzi asemenea al Argentinei
laţiei rurale şi 86,46 la sută din tru a ataca şi debarca în Cu­ afirmaţii: '„Noi nu putem admi­
populaţia urbană sprijină pe de­
plin legea privind reforma agra­ ba. Guvernul, a subliniat el, va te nici un fel-de-amestec, străin NEW .YORK 23 (Agerpres). demisia tuturor membrilor gu­
ră. Doar 1,89 la sută dintre lo­ elabora în curînd o lege care sau acţiune care subminează re­ — După cum anunţă agenţia vernului cu excepţia secretari­
cuitorii ţării, în cea mai ma^e prevede condamnarea la moarte formă agrară“. Associated Press, la New York lor de stat ai armatei terestre,
parte moşieri şi mari capitalişti, a trădătorilor şi reacţionarilor a devenit cunoscut că cabinetul flotei şi aviaţiei.
s-au pronunţat împotriva ' refor­ legaţi de capitalul străin şi ca­ In regiunile Maestra, Planta de miniştri al Argentinei a de­
re complotează împotriva statu­ Soriano, Pinalito şi multe alte Preşedintele a convocat o con­
regiuni ale ţării,, ţăranii se înar­
mei agrare. lui cuban. In acelaşi timp, a a- mează <ş i•>îşi exprimă 'hotărîrea misionat în întregime. In comu- sfătuire a conducătorilor tuturor
Printre alte măsuri ale gu­ dăugat el, întregul popor se ri­ lor fermă dc a apăra ţara şh nicatul oficial dat publicităţii se partidelor politice din ţară pen-
vernului Castro care se bucură dică la luptă pentru apărarea tril 'a; discuta problema forma­
de o deosebită popularitate în reformei agrare şi a patriei. reforma agrară care le asigură arată că preşedintele Argenti- rîi noului guvern.
rîndurile locuitorilor ţării sînt Muncitori din numeroasa uzine
pămiiit." ' ţiei, Arturo Frondizi, a primit
cele privind reducerea chiriilor, au trimiş cereri de a li se acor­ s s s a s -------------------
acordarea de libertăţi democra­ da armament şi echipament mi­
tice, începerea- unor lucrări pu­ litar, Muncitorii Baibel, Diaz, /•>*... -atmr-. !«.«BU* . ¦¦¦% .
blice etc. Garaido, şi ea ei mulţi alţii, au
declarat că sînt gata să ia ar­ L a 28 iu n ie Ia
La 19 iunie, precizează agen­ ma în mină şi să lupte pentru L ondra v a avea loc
ţiile de presă, guvernul Cubei tinerele generaţii şi integrita­ o m are dem onstra­
a hotărît intensificarea ritmului tea naţională. Cu prilejul unui ţie pentru p ace la
reformei agrare, precum şi al miting organizat ¦într-o fabrică, care vor participa
ritmului pregătirii militare a d elegaţi ai oam eni­
populaţiei pentru a fi în mă­ un sindicalist, adresîndu-se mun­ lor m un cii din în ­
sură să prevină un eventual a- citorilor, a sp u s: „In prezent noi treaga A nglie. P en ­
tac armat din afară. tru a fa ce cu n o s­
avem o miliţie. Vom lua arma cută această m a ­
Căpitanul Menedor, delegat în mină şi dacă aventuriştii nifestaţie de m are
al Institutului naţional al refor­ reacţionari se- vor amesteca în am ploare, în d ife­
mei agrare; precum şi alţi repre­
zentanţi oficiali au fost trimişi rite ca rtiere au loc
dem onstraţii.
în diferite regiuni ale ţării pen­ treburile noastre interne, le vom D em onstranţii
tru a intensifica ritmul împăr­ tăia ghearele“. poartă, după cum
ţirii pămîntului ţăranilor cubani. Peste 30 de organizaţii au se ved e şi din cli­
Râul Castro, comandantul for­ adoptat rezoluţii in care decla­ şeu! nostru, pan-
ră că sînt gata să-şi apere ţa­ carde pe care se
ţelor armate din Cuba, se află poate c it i: „M ar­
ra. Rezoluţiile au ’fost trimise
şul tineretului p en ­
primului ministru Fidel Castro. tru v ia ţă şi tui v ii­
; Ziarele, programele, de radio
şi televiziunea primesc numeroase tor" sau „N u arm e
scrisori, în care se arată că în
cazul unei invazii străine, popu­ n u c le a r e pentru
G erm ania".
citorii de la a c e ste com p an ii p rim esc A g ra v a re a c o n flic tu lu i JOI 25 IU N IE 1959
saIarii extreil, de m ici şi sîn t fra_
E rh a rd -A d en au er Spectacole cinematografice
taţi cu brutalitate, im pu n în d u -li-se
totodată in ten sificarea ritm ului de D E V A : O cursă o b işn u ită ! ALBA r i i ; Patru paşi în ' tio r i; S IM B R IA :
D -ale ca rn a v a lu lu i; L O N E A : B ofa-
n lu ncă piuă la istovire, BONN 23 (Agerpres). — In lui Adenauer la adresa lui Er- IU L IA : Sarea p ăm în tu lu i; F ata că­ g o z ; P A R O Ş E N I: Z ile furtunoase ;
M uncitorii p anam ezi nu vor m al după-amiaza de 22 iunie a avut B A R U M A R E ; In frîn gere; T E IU Ş :
loc la Bonn o. şedinţă extraordi­ hard“. . pitanului î B R A D : N ăscu ţi în furtu­ Inim ă de o ţe l; Z L A T N A : N um ai o
tolera în să m ult o a sile l de situ a ţie. nară a comitetului de conducere f e m e ie ; GAL’A N : D e z e r t o r u l ; A P O L -
al grupului parlamentar creştin- Agravarea conflictului între cei nă ; H A Ţ E G : C om u n istu l; H U N E ­ D U D E S U S : G ălătorie p este trei
E xem plul S u ezu lu i le in sp iră în cred e­ democrat, convocată în cadrul m ări.
re în v ictoria ca u zei lor drepte. încercărilor de „mediere“ în dis- doi fruntaşi ai partidului guver­ D O A R A : M ingea ; IL IA : S u ro rile;
pută care s-a agravat din nou
Propagandâ şi realitate între cancelarul Adenauer şt namental al R. F. Germane con­ O R A Ş T lE : L egen dă din P olezia ;
vicecancelarul Erhard. Corespon­
Z iarele v est-g erm a n e nu co n ten esc stituie în momentul de faţă „un Căi greşite ; SE B E Ş : O m ul m eu drag;
o clipă la u d ele la a d resa m odului de denţii occidentali de la Bonn prilej de îngrijorare pentru toţi
^ ^ G erm ania ^ ^ 8 , pr€- subliniază că Erhard a cerut P E T R O Ş A N I: In în lîm p in a reă ferici­
convocarea acestei şedinţe, dripă
z e n tîn d u -l c h ia r a fi u n u l d in cete ce, în cadrul unui interviu recent politicienii oreştin-democrafi" de ta & \ » li ©
m ai rid ica te din E uropa. A vem su fi- acordat ziarului american „New fa Bonn *— scrie agenţia France
cicn (c cxetnp(L care d o v ed esc co n lra . } York Times“, Adenauer şi-a ex-
^ $ ă nc refcrîftI( de p ild 5 , , a a c . primat părerea că actualul vice- Presse. In presa vest-germană P R O G R A M U L 1 : 7,30 Jocuri popu­ te. P R O R G A M U L ’ I i : 14,30 P r o g r a m
cancelar n-ar fi „potrivii“ pentru em is de stu d io u l reg io n a l C raiovă’ ;
cid en tele în m un că în întreprinderile a ocupa eventual-funcţia de can- —- relatează şi corespondentul lare r o m în e şti; 8,50 D in m uzica ţări­ 15,00 D e to a te , p en tru t o ţ i ; 15,30 A l­
d in R ep u b )ica F e d e fa , ă . D a to r ită im celar. Intr-un alt interviu, acor- agenţiei Associated Press — „au b u m de m te lo d ii; 17,00 G în tece d esp re
dat de'asemenea zilele acestea lor p r ie te n e ; 10,00 M u zică d e ca m e­ m in e r i; 17,15 B u cu roşi d e o a s p e ţ i;
tensificării m uncii şi a unei d efectu ­ companiei americane de radio 17,35 Jocu ri p op u lare rom în eşti e x e ­
o a se funcţionări a protecţiei m uncii, televiziune „Golumbia Broadcas-' apărut, sub titluri mari, articole ră de K a b a le v sk i; 10,30 M u zică u- cu tate la diferite in stru m e n te; (9,30
accidentele au d even it un fenom en S o lişti şi form aţii artistice de a m a ­
de m asă. ting Gompany“, 'Adenauer a ti- în care se subliniază că parii- ş o a r ă ; 11,30 M u zică d in o p e r e : 12,00 tori;' 20,00 M u zică u şo a ră ; 21,15 M u­
m,t să sublir&ze o i A c i par- zică u şoară dc com pozitori rom îni ;
D upă cum recu n oaşte buletinul de ciul creştin-democrat este în pri- „N um ai zîm bet, num ai cîntec" — pro­ 21,45 „P ărinţi şi c o p ii; 22.00 S eară de
presă so cial-d em ocrat „V ofkw irtshaft", m u zică de ca m eră — M o za rt; 23,15
anual fiecare a l 7-lea m un citor cad e mejdie de a se scinda ca ur- g ra m d e m u z ică u ş o a r ă ; 12,35 G în- M u zică c o r a lă ; 23,30 M u zică populara
victim ă unui accid en t în îh trep rind e- rom îneăscă.
re. A stfel, num ai în anul 1958 în mare a certei dintre Erhard şi tece populare rom în eşti — prelucrări
în trep rin d erile din -G erm a n ia o ccid en - Adenauer“. B u letin e de ş t i r i : 5,00, 6.00, 7,00.
t a lă a u f o s t . î n r e g i s t r a t e o f i c i a l 2,f> ale co m p o zito rilo r n o ş tr i; 14,00 M u ­ 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
22 .0 0 , 2 3 ,5 2 (p r o g r a m u l I ) ; 14,00, 16,00.
Sursele bine informate din a- zică d e e s tr a d ă ; 15,40 M u zică d in o-
propierea conducerii partidului perele lui M a sse n e t; 16,15 V orb eşte
îşi mărturisesc îngrijorarea faţă M o sco v ă j 17,30 T in ereţea n i-e d ragă.
de conflictul Adenauer-Erhard, — E m isiu n e p en tru tin e r e t; 18,00 M u ­
conflict care, după cum a subli-
zică d in o p e r e te i 18,30 A lm anah
n‘a^ L,n ?rUn?aŞ al partidului, ş tiin ţific ; 19,45 F e stiv a lu l „ P rim ă v a ra
^ şe d in ţe le Bcmdestagtilui, Ger- la P raga" — 1 9 5 9 ; 21,00 M u zică popu­
lară rom îrT ească; 22,30 M elodii popu­
tidnl cceştîhrdcraocrijtva ciştiga partidul, ci şi statul“. Luni sea- la r e , r o m în e ş t i; 2 3 ,0 0 C o n c e r t d e n o a p - 18,00; 2 1 ,0 0 ; 2 3 ,0 0 (p r o g r a m u l i f ) .
so a n e au m urit iar 120.000 şi-a u rui- alegerile. din , 1961“ el va avea rai după şedinţa extraordinară Timpul probabil în regiunea noastră
nat sănătatea. „un cuvînt, greii 'de spus în mo- a comitetului' de conducere a
mentu! constituirii noului gu- grupului parlamentar oreştin-rle- Pentru ziua de'24 iunie 1959, iormă dc averse însoţite pe alo­
M im ic de zis, o bună p ro p a g a n d ă vern“. „Observatorii de la Bonn ¦! f ^ a t . Un' purtător de cuvînt a vremea se menţine călduroasă curi dc descărcări electrice. Vînt
a co n d iţiilo r de trai şi m un că din cu cerul variabil. Temperatura potrivit de la vest şi nord-vest.
R ep u b lica ' Federala G erm ană. - sene corespondentul agenţiei ^ c5 f-ftIjscutiile. au decurs în- staţionară, va oscila noaptea. în­
, italiene ANSA — vad în această ţr.0- atmosferă de îngrijorare, tre 12-17 grade, iar ziua între Pentru următoarele 3 zile vre­
N. CO STIN | declaraţie o nouă-ameninţare ă dar nu s-a pierdut speranţa“. 29-32 grade. Ploi temporare sub me călduroasă cu cerul schimbă­
tor.