Page 79 - 1959-06
P. 79
Paff. 4 rmuMUh soeiABisavsai Nr. 1400
O p întreruperea .u -L tln x e le ju itim e ie -ultimele
Conferinţei de la Geneva
; BERLIN 23 (Agerpres). ¦Tra nai care reproduce declaraţiile
tativele care s-au desfăşurat în cancelarului).
timpul celor 6 săptămîni ale lu Adenauer a precizat că unul
crărilor Conferinţei de la Gene-, din obiectivele unei asemenea
va a miniştrilor Afacerilor Ex conferinţe occidentale ar fi „să-l . •• v‘f
convingă pe premierul Macrnil-
terne au demonstrat din plin po lan că atunci cînd cineva face N o i in c id e n t e î n U n i u n e a Cuvîntarea rostita iie Jânos Kâdâr In OermanSa occidentală
parte dintr-o alianţă trebuie să
sibilitatea de a se realiza o a- renunţe la unele puncte de ve nu contenesc adunările
dere proprii“. revanşarzilor
propiere a punctelor de vedere S u d -A fric a n ă la şedinţa Consiliului Naţional
Gomontînd aceste declaraţii, al Frontului Popular Patriotic BERLIN 23 (Agerpres). —
atunci cînd există bunăvoinţă în ziarul „New York Times“ scrie . DURBAN 23 (Agerpres). In curgeau pe jos distanţa de peste al Republicii Populare Ungare TASS anunţă : In Germania oc
că în această privinţă Adenauer ciuda măsurilor , severe "de repre 15 mile pînă la Durban.’ In a-
acest sens. Poziţia delegaţiei so-, consideră indispensabilă“ o pre salii luate de poliţia suB-africa ceeaşi zi Torţele poliţieneşti an
gătire amănunţită înainte de ori
vietice şi propunerile prezentate ce conferinţă la nivelul cel mai
înalt“. Intr-un alt interviu acor
de aceasta constituie un exemplu dat unei societăţi americane de
radiodifuziune, Adenauer a ară
practic de tratare realistă a pro tat ‘limpede că nu considera tra nă, la 22 iunie în suburbia ora intervenit cu gaze lacrimogene cidentală nu contenesc adună
tativele duse pînă în prezent la şului Durban au reizbucnit inci pentru a. împrăştia o altă .demon rile revanşarzilor, în cursul că
blemelor în discuţie, ţinînd sea Geneva din cadrul conferinţei dente între populaţia de culoare straţie în suburbia iuta Machti BUDAPESTA (Agerpres). — Referindu-se la Congresul rora se fac declaraţii agresive.
miniştrilor Afacerilor Externe şi poliţie. Potrivit relatărilor a- în semn de protest împotriva După cum transmite MTI, la 21 P.M.S.U., care va avea loc in După cum transmite agenţia
nţa în acelaşi timp de obiecţi drept o asemenea pregătire. Po genţiei. Reuter, poliţia a folosit raţionalizării apei în cartierele- iunie ziarele au publicat cuvân noiembrie, Jânos Kâdâr a de ADN, aşa'-numita „Asociaţie stu
trivit ziarului „New York Ti bombe ou gaze lacrimogene şi locuite de negri. Incidentele care tarea rostită de Jărios Kâdâr, clarat ca, după părerea sa, con denţească a germanilor din Sa
ile şi punctele de vedere ale ce mes“, „Adenauer este de părere bastoane de.cauciuc ^pentru a îm s-au produs în ultimele zile în prim-secretâr al G.G. al P.M.S.U. gresul va aproba linia promo xonia“ a organizat în oraşul
că între Marea Britanic şi cele prăştia o demonstraţie a femei regiunea oraşului Durban au fost şi vicepreşedinte al Consiliului vată de partid din noiembrie Hof un miting la care a luat
leilalte părţi. Aceasta a permis, lalte guverne occidentale conti Naţional al Frontului Popular 1956, care constă în esenţă, în
nuă să existe o serioasă prăpas lor sud-africane, organizată în luate în discuţie la 22 iunie de Patriotic al R. P. Ungare, la continuarea şi desăvârşirea con
după’ cum se ştie, să se ajungă tie în ce priveşte atitudinea ce şedinţa din 19 iunie a Consiliu struirii socialismului, ca apoi să
trebuie adoptată faţă de ruşi“.
la unele puncte comune, în ciu Ziarul citat arată că părerea pri
mului ministru britanic Macmil-
da încercărilor făcute în sens lan, care consideră că conferinţa
cu Uruşciov trebuie să aibă loc
contrar de anumite cercuri oc chiar în cazul unui eventual eşec
la Geneva, întîmpină o. opoziţie
cidentale. Unii comentatori de fermă • din partea cancelarului. sprijinul campaniei de boicot a senatul sud-african. Corespon lui Naţional al Frontului Popu se treacă la construirea socie cuvântul ministrul vest-german
ptesä explică chiar insistenţele Toate acestea confirmă păre
rea corespondentului agenţiei
acestor cercuri de a se întreru United Press International, care mijloacelor, de transport munici dentul agenţiei UPi relatează lar al R.P. Ungare. tăţii comuniste fără clase. Oberländer. După cum sublinia
consideră că „la începutul aces pale. Acest boicot, la care parti că ministrul Justiţiei, Charles Vorbind despre sarcinile care Vorbind în legătură cu aceas ză agenţia ADN, el a cerut de
pe conferinţa tocmai prin neîn tei perioade de trei săptămîni cipă peste 10.000 de africani, a Swartz, a declarat că guvernul fapt „cotropirea teritoriilor po
de noi pregătiri aliate în vede început în dimineaţa de 22 iunie ,;a luat măsuri pentru a împie stau în faţa partidului şi po ta despre dezvoltarea mişcării loneze şi cehoslovace“.-
ţelegerile produse între delegaţi rea celei dc a doua faze a Con în suburbia Glaremout, situată dica repetarea unor noi inciden porului, Jânos Kâdâr a subli cooperatiste de producţie, Jânos
ferinţei de la Geneva, Occidentul la nord de Durban. Agenţia IJPT te“. F.l a anunţat că poliţia>din niat că, cea mai importantă sar Kâdâr a subliniat că partidul a- In ajunul împlinirii a' 18 ani
ile occidentale puse în faţa unor este din nou puternic scindat relatează că în tot cursul zilei, Durban a fost întărită cu 80 de cină este atingerea, încă în a- trib'uie acestei mişcări o mare de la agresiunea perfidă a Ger
asupra importantei probleme a pe .drumurile care duc. din Glare care blindate şi că în' această c.est an, în -ce priveşte unii in maniei hitleriste împotriva U-
propuneri sovietice în care se întîlnirii la cel mai înalt nivel“. mout spre Durban au putut fi regiune continuă să sosească dici importanţi ai producţiei, a însemnătate din rouă m otive: niunii Sovietice, Seeb'oHm, mi-'
văzuţi şuie de africani care par forje poliţieneşti din Transvarl. nivelului prevăzut de planul In primul rînd pentru că aceas nistrul v'est-german al Trans
ţine seama de propriile lor pro Presiunile exercitate de cance trienal pe anul 1960, precum şi ta este calea ridicării bunăstă porturilor, a rostit un discurs
larul vest-german şi de cercuri consolidarea cooperativelor a- rii poporului, iar în al doilea
puneri formulate anterior. Pri le politice occidentale, care îm gricole de producţie. J rînd pentru că în dezvoltarea
părtăşesc punctul său de vedere,
mele zile ale răstimpului de trei pentru a determina guvernul bri
tanic să renunţe la poziţia în fa
săptămîni stabilit pînă la relua voarea unei -conferinţe la nivel
înalt, au produs ia Londra un
rea lucrărilor au fost folosite ecou negative Un purtător de
cuvînt al ministrului Afacerilor
din plin de cercurile potrivnice Externe britanic a declarat luni
că nu există nici un proiect pri
ufföi înţelegeri, care încearcă să vind o întîlnire pînă Ia 13 iulie -------------------- ggssas---------------------
a şefilor guvernelor occidentale
imprime din nou raporturilor di sau a miniştrilor de Externe. Po mişcării cooperatiste este inte instigator în cadrul unui miting
trivit agenţiei France Presse,
plomatice internaţionale un curs „din surse britanice autorizate Poporul cuban esfe hotărî! să-şi resată întreaga economie naţio organizat la Schmieden lingă
se declară că nu este de aşteptat nală, deoarece în epoca agroteh Stuttgart de către „Uniunea ger
dur şi neprielnic tratativelor. o iniţiativă britanică în legătură
cu o întîlnire a şefilor guverne
Cele mai vădite eforturi au fost lor occidentale. Se subliniază că nicei înaintate şi a mecanizării manilor sudeţi“. Seebohm a de
atît diplomaţii britanici cît şi numai marea gospodărie este clarat în mod provocator că ger
făcute în această direcţie de gu cei americani sînt împotriva ţi apere patria şi reforma agrară capabilă să asigure obţinerea manii sudeţi „se vor înapoia în
nerii în prezent a unei aseme
vernul de la Bonn. Hotărîrea pro nea conferinţe occidentale. După
toate probabilităţile, vor începe
vocatoare de a se fixa Berlinul
în curînd o serie 'de înfîlniri bi
Occidental 6a loc al alegerilor HAVANA 23 (Agerpres). — în provincia Oriente pentru in laţia Cubei este hotărîtă să lup celor mai bogate recolte. patria lor“.
laterale şi intense consultări pe
noului..preşedinte al R. F. G. se Presa din Havana relatează că spectarea unităţilor militare. te pentru apărarea ţării. Pe iS® ¦
în cadrul unui sondaj al opiniei străzi, în pieţe, la teatre şi- ci
înscrie pe aceaistă linie. Cance publice din Cuba 's-a stabilit ca Trujillo şi Batista, a averti nema,- în discuţii c u ¦casnicele,, Demisia cabinetului de miniştri
94,64 la sută din totalul popu zat Alfred Yabitr, ministrul de pretutindeni păţi auzi asemenea al Argentinei
larul Adenauer a făcut o serie laţiei rurale şi 86,46 la sută' din Justiţie, se pregătesc intens pen afirmaţii: '„Noi nu putem admi
tru a ataca şi debarca în Cu
de declaraţii şi a acordat două
interviuri în care a respins cu
vehemenţă ideea tratativelor cu populaţia urbană sprijină pe de ba. Guvernul, a subliniat el, va te nici un fel -de-amestec străin NEW YORK 23 (Agerpres). demisia tuturor membrilor gu
plin legea privind reforma agra elabora în curînd o lege care sau acţiune care subminează re — După cum anunţă agenţia vernului cu excepţia secretari
U.RlS.S. şi a crificat „ultimele ră. Doar 1,89 la sută dintre lo prevede condamnarea la moarte forma agrară“. Associated Press, la New York lor de stat ai armatei terestre,
cuitorii ţării, în cea mai maţe a trădătorilor şi reacţionarilor a devenit cunoscut că cabinetul fiolei şi aviaţiei.
propuneri formulate de occiden parte moşieri şi mari capitalişti, legaţi de capitalul străin şi ca In regiunile Maestra, Planta de miniştri al Argentinei a de
s-au pronunţat împotriva ' refor re complotează împotriva statu Soriano, Pinalito şi multe alte Preşedintele a convocat o con
tali la Geneva că fiind prea regiuni ale ţării,, ţăranii se înar
Islînde“. '» ¦ '*
Alături de diverse afirmaţii de- mei agrare. lui cuban. In acelaşi timp, a a- mează -şi'*îşi, exprimă 'hotărîrea misionat în întregime. In comu sfătuire a conducătorilor tuturor
făimăţoare' la adresa politicii ex Printre alte măsuri ale gu dă.ugat el, întregul popor se ri- ;lor 'fermă de a apăra ţara şi • nicatul oficial dat publicităţii se partidelor politice din ţară pen
vernului Castro care se bucură reforma agrară care Te asigură arată că preşedintele Argenti tru â; discută problema formă
terne a Ü.R.S.S., cancelarul vest- de o deosebită popularitate în dica la luptă pentru apărarea nei, ArtUro Frondizi, a primit rii noului guvern.
rîndurile locuitorilor ţării sînt reformei agrare şi a patriei. . p ă m îtit.
german s-a exprimat în termeni Muncitori din numeroasa uzine
destul de puţini politicoşî în le
gătură cu politica guvernului cele privind reducerea chiriilor, au trimiş cereri de a li se acor 08SSS"--------------------
britanic, care manifestă o/atffu- acordarea de libertăţi democra da armament şi echipament mi
tice, începerea- unor lucrări pu litar, Muncitorii Baibel, Diaz,
dine,mai pozitivă decît celelal blice etc. Garaido, şi ca ei mulţi alţii, au E a 28 iu n ie la
declarat ca sînt gata să ia ar L ondra v a avea loc
te puteri occidentale faţă dc tra La 19 iunie, precizează agen ma în mînă şi să lupte pentru o m are dem onstra
ţiile de presă, guvernul Cubei tinerele generaţii şi integrita ţie p en tru p a ce ta
tativele miniştrilor de Externe şi a hotă rit intensificarea ritmului tea naţională. Cu prilejul unui care vor participa
reformei agrare, precum şi al miting organizat ¦într-o fabrică, d elegaţi ai oam eni
susţinute în continuare ideea ritmului pregătirii militare a un sindicalist, adresîndu-se mun lor m u n cii din în
populaţiei pentru a fi în mă citorilor, a sp u s: „In prezent noi treaga A nglie. P en
convocării 'linei conferinţe la cel sură să prevină un eventual a- avem o miliţie. Vom lua arma tru a fa ce cu n o s
tac armat din afară. în mînă şi dacă aventurjştii cută această m a
mai înalt n ivel In cadrul inter reacţionari se. vor amesteca în nifestaţie de m are
Căpitanul Menedor, delegat am ploare, în d ife
viului acordai reprezentantului al Institutului naţional al refor
mei agrare; precum şi alţi repre rite ca rtiere au loc
concernului american de presă zentanţi oficiali au fost trimişi d em onstraţii.
Scripps Howard cancelarul vest-
german a cerut, în legătură cu
această, ca în' cea mai märe ur
genţă "'să se organizeze o în-
fîlnire a şefilor de stat ai S.U.A.,
Franţei, Angliei şi R.F.G. pen
tru a „repara spărtura produsă în diferite regiuni ale ţării pen treburile noastre interne, le vom D em onstranţii
între aceste puteri în urma tra tru a intensifica ritmul împăr tăia ghearele“. poartă, după cum
tativelor de Ta Geneva“ (expre ţirii pămîntului ţăranilor cubani. Peste 30 de organizaţii au se v ed e şi din cli
Rauî Castro, comandantul for adoptat rezoluţii în care decla şeul nostru, pan-
sia aparţine corespondentului a- ră că sînt gata să-şi apere ţa carde pe care se
ţelor armate din Cuba, se află poate c it i: „M ar»
gentiei United Press Internatio- canalele diplomatice obişnuite.
----------------------5SS2S------------------ ra. Rezoluţiile au ’fost trimise şu i tinerelului pen
Note $ic o m e n ta r ii primului ministru Fidel Castro. tru viaţă şi un v ii
; Ziarele, programele: de radio tor" sau „Nu arm e
şi televiziunea primesc numeroase
n u c le a r e pentru
scrisori, în care se arată că în G erm ania“.
cazul unei invazii străine, popu-
Ca la ei acasă rîndurile m uncitorilor, ţăranilor, m ese- c ito r ii de Ia a c e s te c o m p a n ii p r im e sc mart’siran« WWWB—WBBBttl— W8Ba—IPB
riaşilor şi in telectu alilor. P otrivit a- ESS?.®-
A genţia A D N relatează despre noi gen ţiei F ran ce P resse, num ai în ulti salarii extrem de m ici şi sîn t tra JOI 25 IU N IE 1959
acte sa m a v o ln ice ale so ld a ţilo r am e m ele zile num ărul celor arestaţi a taţi cu brutalitate, im punîndti-li-se A g ra v a re a c o n flic tu lu i
ricani sta ţio n a ţi in R. F . G erm ană. trecut de peste 200. totodată in ten sificarea ritm ului de Spectacole cinematografice
R em arcăm : un cetăţean germ an rănit m uncă pînă la istovire. E rh a rd -A d en au er
g ra v la cap , un p en sio n a r în vîrstă S ocotelile, dictatorului F ranco sînt, D E V Â : O cursă o b işn u ită ! ALBA r i i ; Patru paşi în ' n o ri; S IM E R IA :
de 73 ani — jefuit şi rănit; num eroşi în să , g r e şite . C redem că -i va fi im M uncitorii p anam ezi nu vor m ai D -ale ca rn a v a lu lu i; L O N E A B o t a -
şoferi de taxiuri atacaţi, o chelneriţă posibil să aresteze şi să întem niţeze tolera în să m ull o a stieî de situ aţie. BONN 23 (Agerpres). — In lui Adenauer la adresa lui Er IU L IA : Sarea p ăm în tu lu i; F a la că g o z ; P A R O Ş E N I: Z ile fu rtu n o a se;
bătută zd ravăn şi răn ită g ra v , o fe în treaga S panie. E x em p lu l S u ezu lu î Ie in sp iră în c r e d e după-amiaza de 22 iunie a avut BA R U M A R E : In frîn gere; T E IU Ş :
m eie în vîrstă de 30 an i a ta ca tă şi re în victoria cau zei lor drepte. loc la Bonn o şedinţă extraordi hard“. . pitanului > B R A D : N ăscuţi în furtu Inim ă de o ţ e l; Z L A T N A : N um ai o
num eroase altele. Şi toate acestea sub „Capitalism popular" nară a comitetului de conducere fem eie ; G ACAN : D eze rto ru l; A PO L -
oblăduirea autorităţilor vest-germ an e. Propaganda şi realitate al grupului parlamentar creştin- Agravarea conflictului între cei nă ; H A Ţ E G : C om u n istu l; H U N E D U D E S U S : C ălătorie p este trei
R evista „B u siness W eek“, relatea democrat, convocată în cadrul m ări.
Deh 1 Cu m usafirii — chiar nepof ză că A rthur H om er, p reşed intele m a Z iarele v est-g erm a n e nu co n ten esc încercărilor de „mediere“ în dis doi fruntaşi ai partidului guver D O A R A M in gea ; ILIA : Surorile ;
tiţi fiin d — trebuie să te porţi cu rii so c ie tă ţi „ B eth leh em S ie e i C om - o clipă lau d ele la ad resa m odului de puta care s-a agravat din nou
. m ănuşi, astfel îneît să se sim tă ca p a n y “, este şeful de întreprindere cel trai din G erm an ia o ccid en ta lă , pre- între cancelarul Adenauer şi namental al R. F. Germane con O R A Ş T 1 E : L egen d ă din P olezia ;
^ la ei a ca să . Şi nu se poate sp u n e că m ai bine p lătit din S ta tele U n ite: el z e n tîn d u -l c h ia r a fi u n u l d in c e le vicecancelarul Erhard. Corespon
\ so ld a fii a m erican i din G erm an ia oc- are un sa la riu de 511.249 d olari pc m al rid icate din E uropa. A vem su fi denţii occidentali de ia Bonn stituie în momentul de faţă „un Căi g r e ş ite ; SE B E Ş : O m ul m eu drag;
^ cid en ta lă n u -şi fa c de cap ca la eî an. C eilalţi 25 de şefi de întreprin ciente exem ple care d oved esc contra- subliniază că Erhard a cerut
^ . acasă. deri cîştig ă p este 300.000 de dolari m i . S ă n e referim , de p ild ă , Ia a c convocarea acestei şedinţe, după prilej de îngrijorare pentru toţi P E T R O Ş A N I: In în lîm p in a rea ferici
a n u a l. cid en tele în m un că în întreprinderile ce, în cadrul unui interviu recent
Socoteala greşită din R epublica F ed erală. D a to rită in acordat ziarului american „New politicienii creştin-democraţi" de IR! At1I> ©
S ocietatea respectivă refuză în să să ten sificării m uncii şi a u nei defeelu- York Times“, Adenauer şi-a ex
. . O am en ii m uncii din S p a n ia îşi e x sa iisfa că revendicările m uncitorilor o a se funcţionări a protecţiei m uncii, primat părerea că actualul vice la Bonn — scrie agenţia France
prim ă tot m ai m ult in ultim a vrem e p rivitoare la m ărirea sa la riilo r. îa lă accidentele au devenit un fenom en cancelar n-ar fi „potrivit“ pentru
nem ulţum irea şi indignarea faţă de re o m ostră grăitoare a m ult trîm biţa- de m asă. a ocupa eventual funcţia de can Presse. In presa vest-germană PR O G R A M U L I 7,30 Jocuri popu te. P R O R G A M U L ' I I : 14,30 P r o g r a m
g im u l d icta to ria l d esco m p u s al lui tulu i „ ca p ita lism popular". celar. Intr-un alt interviu, acor em is de stu d iou l region al C raiovă';
¦F ran co. Ei p rotestează îm p otriva D upă cum recu noaşte buletinul de dat de'asemenea zilale acestea — relatează şi corespondentul lare r o m în e şti; 8,50 D in m uzica ţări 15,00 D e to a te , p en tru t o ţ i ; 15,30 A l
scum petei, cer sporirea sa la riilo r, am - Spectrul Suezuluî se presă social-d em ocrat „V ofkw irtshaft'\ companiei americane de radio b u m de m te lo d ii; 17,00 C în tece d esp re
n tstierea d eţinu ţilor şi em ig ra n ţilo r p o anual fiecare a î 7-lea m uncitor cad e televiziune „Columbia Broadcas- agenţiei Associated Press — „au lo r p r ie te n e ; 10,00 /M uzică d e c a m e m in e r i; 17,15 B u cu roşi d e o a s p e ţ i;
litici. jntrevede ş j îf , panaraa victim ă unui a ccid en t în în trep rin d e 17,35 Jocu ri p op u lare rom în eşti e x e
re. A stfel, num ai în anul 1958 în ting Gompany“, ‘Adenauer a ţi apărut, sub titluri mari, articole ră d e K a b a le v sk i; 10,30 M u zică u- cu tate la diferite in stru m e n te; (9,30
A utorităţile franchiste, in să , speria T ratatul în ch eia t în 1953 cu privire în trep rin d erile din • G erm an ia o ccid en S o lişti şi form aţii artistice de a m a
te ca nu cu m v a regim u l lor d ictato la fu n cţion area com p an iilor can alu lu i ta lă au f o s t . în r e g istr a te o fic ia l 2,6 nut să sublinieze că ^dgcă par în care se subliniază că parti ş o a r ă ; 1 J,30 M u zică d in o p e r e ; 12,00 tori;' 20,00 M u zică u şo a ră ; 21,15 M u
rial să se p ră b u şea scă după exem plul Panam a prevede un tratam ent ega! m ilio a n e accid en te, în care 7.500 p e r - . zică u şoară de com pozitori r o m în i;
concret şi foarte recent al celui in pentru toţi sa la ria ţii şi dreptul de s o a n e au !murit ia r 12 0 .0 0 0 ş i-a u r u i tidul creştîhVdcmocrat . va cîştiga dul cre.ştin-democrat este în pri „N um ai zîm bet, num ai cîn tec“ — pro 21,45 „P ărinţi şi c o p ii; 22,00 S ea ră de
staurat de B atista în Cuba, sau a se salarizare eg a lă a personalului pana m u zică de ca m eră — M o za rt; 23,15
m enea aceluia ex isten t pînă acum un m ez cu cel am erican. D upă cum re nat sănătatea. alegerile din 1961“ el va avea mejdie de a se - scinda ca ur g ra m d e m u z ică u ş o a r ă ; 12,35 G în- M u zică c o r a lă ; 23,30 M uzică populara
latează a g en ţiile de presă, sindicatu l rom înească.
„un cuvînt greii dc spus în mo mare a certei dintre Erhard şi tece pop u lare rom în eşti — prelucrări
B u letin e de ş t i r i : 5,00, 6.00, 7,00.
Adenauer“. ale co m p o zito rilo r n o ş tr i; 14,00 M u 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
22 .0 0 , 2 3 ,5 2 (p r o g r a m u l 1); 14,00, 16,00.
Sursele bine informate din a- zică d e e str a d ă ; 15,40 M u zică din o- 18,00; 21,00; 2 3 ,0 0 (p r o g ra m u l ÎI ).
propierea conducerii partidului perole lu i M a sse n e t; 16,15 V orb eşte
îşi mărturisesc îngrijorarea faţă M o s c o v ă ; 17,30 T in e r e ţe a n i-e d ra g ă .
de conflictul Adenauer-Erhard, — E m isiu n e p entru tin e r e t; 18,00 M u
conflict care, după cum a subli z ic ă d in o p e r e t e j 18 ,3 0 A lm anah
niat un alt fruntaş al partidului, ştiin ţific ; 19,45 F e stiv a lu l „ P rim ă v a ra
preşedintele Bundestagului, Ger- la P ra g a “ — 1 9 5 9 ; 21,00 M u zică popu-
stenmaier, „afectează nu numai la ră r o m în e a s c ă ; .22,30 M elo d ii p op u
partidul; ci şi statut“. Luni sea lare, r o m în e şti; 23,00 C oncert de n oap
ra, după şedinţa extraordinară Timpul probabil în regiunea noastră
a comitetului' de conducere a
an în Irak, iau toate m ăsu rile de m uncitorilor co n stru ctori din regiu n ea N im ic de zis, o bună propagandă mentul constituirii noului gu- grupului parlamentar oreştin-de- Pentru ziua de'24 iunie 1959, iormă de averse însoţite pe alo
precauţie, adică de în ăb uşire a m iş zonei canalului P anam a a protestat a co n d iţiilo r de trai şi m un că din vern „Observatorii de la Bonn , rnocrat Un' purtător de cuvînt a vremea se menţine călduroasă curi de descărcări electrice. Vînt
cării de p ro test care ia a m p lo a re în en ergic în legătu ră cu tratam entul R epublica' Federală G erm ană. cu cerul variabil. Temperatura potrivit de la vest şi nord-vest.
ţară. Iii a cest se n s, de cîtey a să p tă neom en os aplicat de com paniile am e . \ •, ...., : .... . : declarat intr-o conferinţa de pre- staţionară, va oscila noaptea în
m îni s-au in ten sifica t a restă rile în ricane m uncitorilor panam ezi. M un- N. C O SII N - sene corespondentul agenţiei ^ c5 discu ţiile ¦au decurs în- tre 12-17 grade, iar ziua între Pentru următoarele 3 zile vre
29-32 grade. Ploi temporare sub me călduroasă cu cerul schimbă
. italiene ANSA — vad-în această ţr.0' atmosferă de îngrijorare, tor.
| declaraţie o nouă-ameninţare â dar nu s-a pierdut speranţa".
Redacţia şl administraţia ziarului str 6 Martie iu. 9. T elefon: i Ş S r l 8 9 i 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.'l.R. nr. 2-36.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 M ai« - Deva.
