Page 8 - 1959-06
P. 8
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1q82
MUBBXKSm
Conferinfa de la Geneva xiitlmelB şllnl • jxtturteJLe xUXimele s ilii • -ultimele
a miniştrilor de Externe
GENEVA. De la trimisul spe eaşi problemă, ziarul „La Suise" Semnarea planului V izita luí N .S. H ru ş c io v la V lo ra Scopul politicii noastre constă
cial al Agerpres, C. Răducanu. scrie că planul occidental „în de colaborare Intre
După dubla întâlnire de sîmbătă globează sectorul oriental al Academiile de Ştiinţe VLORA 2 (Agerpres). N. S. Enver Hodja, Mehmet Shehu, KASSEM în s l u j i r e a intereselor tării
după-amiază la Palatul Naţiuni Berlinului“ ceea ce nu-i poate Hruşciov, prim-secreţar al G.G. Nysni Kapo şi alţi conducători
lor şi seara fa dineul oferit de da atributul de „raţional“. Ne- ale U.R.S.S. al P.C.U.S. şi preşedinte al Con ai R. P. Albania, au vizitat ora BAGDAD 2 (Agerpres). — Dimpotrivă, a spus Kassem,
Andrei Gromîko, o nouă întîlni- putînd găsi o bază de argumen şi R. P. Chineză siliului de Miniştri al U.R.S.S., şul Vlora. TASS a n u n ţă: Ziarele din Bag noi sîntern prieteni cu Rusia,
re neoficială a celor patru mi tare în acest aşa-zis plan de re precum şi membrii delegaţiei de dad au publicat interviul acor noi sîntern de asemenea prieteni
niştri de Externe a avut loc luni zolvare a problemei Berlinului, PEKIN 2 (Agerpres). TASS partid şi guvernamentale a Uni In „Piaţa Drapelului“ a avut dat de primul ministru al Ira cu toate ţările. In toată această
după-amiază la reşedinţa dele o parte a presei, profitînd de se anunţă: La 1 iunie A. N. Nes- foc un mare miting la care au kului, Kassem, ziaristului englez perioadă noi am simţit că atît
gaţiei sovietice. cretul care înconjoară întîlnirile meianov, preşedintele Academiei unii Sovietice — R. I. Mali- participat locuitorii oraşului şi Anthony Nutting, fost ministru Rusia, cît şi alte ţări înţeleg si
miniştrilor, apelează la specula de Ştiinţe a U.R.S.S., şi Go de stat pentru Afacerile Externe. tuaţia noastră. Răspunzînd la
Au participat ministrul Aface ţii şi surse „bine informate“, Mo-jo, preşedintele Academiei de novski, ministrul Apărării al ai satelor din împrejurimi. La o altă întrebare, Kassem a spus:
rilor Externe al U.R.S.S., A. A. pentru a pune în circulaţie pre Ştiinţe a R. P. Chineze, au sem U.R.S.S., şi V. I. Ivanov, amba miting au luat cuvîntul N. S. Răspunzînd Ia întrebările lui „Am început revoluţia cu in
Gromîko, secretarul Departamen supuse intenţii occidentale de nat la Pekin planul de colabo Hruşciov şi Enver Hodja. Nutting, Kassem a declarat: tenţia de a sluji interesele în
tului de Stat al S.U.A., Chris „compromis“, toate axate pe rare ştiinţifică pe anul 1959 în sadorul U.R.S.S. în Republica „Politica noastră este consec tregului popor. Toate grupările,
tian Herter, ministrul Afacerilor ideea menţinerii actualei situaţii tre Academia de Ştiinţe a ventă şi clară. Scopul ei constă fie ele ale democraţilor sau co
Externe britanic, Selwyn Lloyd, din Berlinul occidental, a menţi U.R.S.S. şi Academia de Ştiinţe Populară Albania, însoţiţi de în slujirea intereselor ţării, în muniştilor, acţionează în inte
ministrul de Externe francez, nerii stătu quo-ului de mult ana ridicarea nivelului de trai şi resul ţării. Ei toţi sînt cetăţeni
Couve de Murville. După şedin cronic. Astfel, ziarul „New York a R. P. Ghineze. Planul prevede Protestul ILLS. împotriva discriminării cultural al populaţiei, în îmbu cu drepturi depline ai republicii.
ţă, purtătorul de cuvînt al dele Herald Tribune“, recunoscînd că colaborarea dintre oamenii de rasiale în Africa de sud nătăţirea sistemului de ocrotire Colaborez întotdeauna cu ei“.
gaţiei sovietice a subliniat uti „în Berlinul occidental se des ştiinţă sovietici şi chinezi în ela a sănătăţii. In acelaşi timp po
litatea discuţiilor care au avut făşoară zilnic o vastă activitate borarea unor importante proble PRAGA 2 (Agerpres). — In Sud Africană şi o încălcare fla litica noastră îşi propune drept La întrebarea care este pozi
loc. S-a hotărît ca marţi la ora propagandistică îndreptată spre me ştiinţifice din domeniul ma tr-o declaraţie dată publicităţii grantă a drepturilor fundamen ţe l. construirea de întreprinderi ţia lui faţă de declaraţia frun
15,30 miniştrii de Externe să se Răsărit“, consideră suficient a tematicii, chimiei, biologiei, geo la Praga, secretariatul Uniunii tale ale omului. industriale şi elaborarea unor taşului laburist englez Bevan,
întrunească în şedinţă plenară, sugera „o diminuare a fluxului logiei, tehnicii şi ştiinţelor so Internaţionale a Studenţilor con proiecte utile dezvoltării econo potrivit căreia comuniştii sînt
iar seara să aibă loc o nouă în- acesteia“, sau o oarecare „redu ciale. damnă ou hotărîre politica de Secretariatul Uniunii Interna mice a ţării, învestirea de capi „complotişti“, primul ministru
tîlnire neoficială la sediul dele cere a efectivelor armate din sec ţionale a Studenţilor protestea tal naţional. Toate aceste mă Kassem a răspuns: „Declaraţia
gaţiei americane. toarele Berlinului de vest“. In * discriminare rasială din Uniu ză energic faţă de acest proiect suri sînt necesare pentru pros d-lui Bevan reflectă părerea sa
spiratorii acestor „soluţii“ evită nea Sud Africană. Declaraţia se de lege şi cheamă pe toţi stu peritatea Irakului. Noi tradu personală. Insă, după cum ne
Survenind ca o continuare lo însă să privească în faţă reali PEKIN 2 (Agerpres). China pronunţă împotriva proiectului denţii din lume să-şi manifeste cem în viaţă toate aceste mă este cunoscut, grupările politice
gică a şedinţei oficiale de sîm tăţile, se dovedesc a nu înţelege de lege privitor la introducerea deplina lor solidaritate cu stu suri. Prin urmare, nu avem nici care există în ţara noastră sînt
bătă, cele două întîlniri neofi esenţa însăşi a problemei Berli Nouă anunţă: La 1 iunie, preşe denţii şi poporul din Uniunea un fel de intenţii agresive îm grupări patriotice care nu se
ciale au avut, după părerea ma nului. Ei ar dori să se schimbe segregaţiei în universităţi. Uni Sud Africană, care luptă pentru potriva nimănui...“ ridică în nici un caz împotriva
jorităţii comentatorilor, în cen cîte ceva... rămînînd însă totul dintele Republicii Populare Chi înlăturarea discriminării rasiale intereselor ţării. Ele acţionează
trul discuţiei problema Berlinu ca mai înainte. neze, Liu Şao-ţi, a primit pe unea Internaţională a Studen şi obţinerea de drepturi cetăţe Kassem a dezminţit categoric întotdeauna în mod sincer în
lui. Intitulîndu-şi corespondenţa membrii delegaţiei Academiei de ţilor, se spune în declaraţie, neşti depline. afirmaţiile care circulă în străi strînsă colaborare cu celelalte
„o săptămînă hotărîtoare începe „Unele posibile ameliorări ale consideră că acest proiect de nătate potrivit cărora „comuniş pături ale populaţiei în numele
la Geneva“ şi relevînd „posibili statutului Berlinului“ cum le nu Ştiinţe a U.R.S.S. în frunte cu tii sau Rusia exercită presiuni intereselor republicii...“
tatea unui. acord asupra Berli meşte ziarul „Le Figaro“ nu pot lege reprezintă o intensificare a asupra guvernului irakian“.
nului“, ziarul „Times" scria luni însă în nici un caz să constituie preşedintele Academiei de Ştiin
că „discuţiile particulare asupra ţe, A. N. Nesmeianov. segregaţiei rasiale în Uniunea
baza unei negocieri utile privind
Berlinului dau motive de speran ---------¦¦¦¦ ........................................- ¦ ¦ .¦ ¦ - .
viitorul Berlinului occidental —
ţă în sensul că poziţiile celor Cuvîntarea rostită de Palmiro Togliatti
aceasta este o părere recunoscu
două puteri ar putea fi acum a- la mitingul electoral de la Palermo l/M U ü P &JLMM1
tă de cei mal mulţi observatori
propiate“. Trebuie recunoscut în ROMA 2 (Agerpres). — La In afară de aceasta se pro la o mare primejdie. Modificaţi MOSCOVA. — La 30 mai Gastro a legii privind reforma
in jurul conferinţei. 31 mai, Palmiro Togliatti, se movează o linie şi mai rigidă hotărîrea dv., transformaţi Ma guvernul Uniunii Sovietice a a- agrară reprezintă un pas foarte
să că progresul conferinţei nu cretarul general al Partidului în politica externă a Italiei, rea Mediterană într-o mare a dresat guvernului Marii Brita important în dezvoltarea revo
Pentru a se soluţiona proble Comunist Italian, a rostit o cu- care s-a concretizat prin pune păcii, în jurul căreia nici o nii o notă în care îşi exprimă luţiei din Guba.
depinde, mal ales în această vintare la mitingul electoral de rea la dispoziţie a unei părţi ţară nu va amplasa arme de convingerea că reluarea activi
ma Berlinului, în spiritul unei la Palermo (duminica viitoare din teritoriul nostru pentru am exterminare în masă. tăţii Comisiei internaţionale de VARŞOVIA. — La Palatul
fază, de unele declaraţii de in în insula Sicilia vor avea loc a- plasarea rampelor de lansare, a supraveghere şi control în Laos culturii şi ştiinţei din Varşovia
înţelegeri rezonabile şi în intere legeri pentru adunarea regio rachetelor cu încărcături' atomi Togliatti a subliniat că Si ar fi una din măsurile cele mai s-a deschis la 30 mai cel de-al
tenţii, ci mai ales de paşii con nală). Aproape 80.000 de oa ce, destinate atacului împotriva cilia, la fel ca şi întregul popor eficace care ar contribui la în IV-lea tîrg internaţional al căr
sul păcii, a arătat A. A. Gromî- meni s-au adunat în piaţa cen ţărilor socialiste“. italian, nu sprijină deloc poziţia deplinirea acordurilor de la Ge ţii. La această importantă mani
creţi pe care sînt dispuşi să-i trală a oraşului pentru a ascul guvernului în această problemă. neva cu privire la Laos. festare culturală internaţională
ko. trebuie să se recunoască ta cuvîntarea lui Togliatti. Zilele acestea, a spus în con iau parte 26 de ţări din Euro
facă delegaţii occidentali. In încheiere Togliatti a cerut HAVANA. — La 27 mai a pa, ‘ Asia, Africa, America de
transformările care au survenit „In prezent întreaga Italie, a nord şi America de sud.
Constatînd că „nu se avan spus Togliatti, urmăreşte cu a- tinuare Togliatti, şeful guvernu alegătorilor să- voteze pentru avut loC plenara Comitetului Na-
în anii de după război şi să se tenţie desfăşurarea campaniei e- LVOV. — A: I. Mikoian,
sează cu paşi mari“, ziarul „Ga lectorale în insula Sicilia. In lui sovietic a vizitat Albania; candidaţii -partidului comunist ţional al Partidului popular din prim-vicepreşedinte al Consiliu
înlocuiască vechile acorduri cva- Italia s-a creat o situaţie deo El a spus conducătorilor itali pentru a crea în adunarea regio Guba, care a analizat situaţia lui de Miniştri al U.R.S.S., a
zette de Lausane“ recunoaşte că sebită de aceea care a fost pînă eni : Aveţi în vedere că prin nală ă Sîcilieî o forţă strîn.s u- din ţară şi sarcinile partidului. sosit la 1 iunie la Lvov, (U-
dripartite din timpul războiului, acum : a fost creat blocul par crearea bazelor de rachete pe nită, hotărîtă să lupte cu fer Plenara a adoptat o rezoluţie în craina) pentru a transmite re
„abordînd problema Berlinului“, mitate pentru crearea unui gu care se spune printre altele că giunii Lvov Ordinul Lenin cu
printr-un nou acord care să răs tidului demoorat-creştin şi al care această regiune a fost dis
delegaţiile occidentale „nu par partidelor de dreapta, acelaşi teritoriul dv. supuneţi ţara dv. vern al unităţii şi autonomiei. promulgarea de către guvernul tinsă pentru marile succese ob
pundă acestor transformări. F.ste bloc pe care conducătorii demo- ţinute în ceea ce priveşte spo
să manifeste încă. intenţia de a crat-creştinilor ar dori să-l cre , -. r--r- -hi--. •••••••» rirea producţiei de cereale, sfec
absurd să se vorbească despre eze şi în Sicilia. Ce a adus Ita ' « • (• IM S lă de zahăr, carne, lapte şi alte
desface pachetul“, ceea ce expli liei această politică ? Ea n-a fă produse agricole.
„concesii“ şi să se propună în cut decît să dea naştere la o A. Harriman: Pacea este în Uniunea sovietică
că după părerea ziarului dificul criză nouă. Monopoliştii, care REYKJAVIK. — In noaptea
tărirea şi chiar extinderea unui au un rol .dominant, devin şi o preocupare a întregii naţiuni de 1 iunie a început greva ti
tatea de a se găsi „o formulă mai impertinenţi, sprijinindu-se pografilor din Reykjavik. Gre
anacronic regim de ocupaţie. pe' blocul partidului democrat- viştii cer majorarea salariilor şi
berlineză acceptabilă“, Un all creştin cu cele mai reacţionare reducerea duratei zilei de mun
respingîrid ideea caré coréspuh- forţe politice. că. Din cauza grevei, la Reykja
ziar elveţian., „Tribune de Ge- vik nu apare nici un ziar.
de în acelaşi timp intereselor
neve“ scrie că „formula occi SEUL. — După cum trans
locuitorilor Berlinului occiden
dentală pentru ansamblul terito
tal, ca şi drepturile suverane şi
riului marelui Berlin nu are
legitime ale R. D. Germane,
şanse de a ti reţinută“. Ziarul a-
transformării Berlinului occiden
miuteşte că A. A. Gromîko a
tal în oraş liber demilitarizat,
subliniat că „propunerile occi
pe baza unui statut garantat de
dentale privind Berlinul sînt
cele patru puteri şi de guvernul
inacceptabile de la început şi
Republicii Democrate Germane.
pînă la sfîrşlt“. Urmărind ace-
5S8 .............. ............... . NEW YORK 2 (Agerpres) — restabilirea cu Statele Unite a tudinea- mai prietenoasă a ruşi
TASS anunţă : Ziarul „New relaţiilor de prietenie, care au lor faţă de străini... Gînd eu
Militarismul german —¦duşmanul York Times“ a publicat artico existat în timpul războiului. Căl împreună eu soţia ajungeam la
lumii întregi lul lui Averell Harriman, care dura cu care am fost primit ferme, uzine, şcoli şi instituţii,
se află în vizită în Uniunea So pretutindeni în calitate de ame oamenii, recunoscîndu-ne, do
BERLIN 2 Corespondentul vitatea acestor duşmani. vietică. Articolul este intitulat rican, care simbolizează alianţa reau în mod sincer să ne vor
Agerpres a n u n ţă : Expoziţia Zguduitor sînt redate crimele „Harriman consideră că Uniu noastră din timpul războiului, bească“.
„Duşmanul lumii întregi“, ame
najată în sălile pavilionului ex generalilor hitlerişti. Se pot ve -O - nea Sovietică doreşte pacea“: ' vădeşte cit de puternică este Arătînd că în prezent prin mite agenţia centrală telefonică
poziţiei internaţionale din Ber dea fotografii despre activitatea
lin, care este deschisă de o lună actualului comandant al şcolii Grevă generală „Pacea, scrie autorul artico dorinţa poporului rus de a resta Uniunea Sovietică călătoresc coreeană, la 31 mai peste 20.000
de zile, continuă să atragă, zil de aviaţie a Bundeswehrului. lului, nu este pur şi simplu o bili vechile relaţii“. mii de turişti străini, Harriman de docheri din portul sud-core-
nic numeroşi vizitatori. „Duş Hannes Trautloft, încă din tim în !Nicaragua lozincă politică în Uniunea So a subliniat: „Atît mie cît şi în ean Puzan au demonstrat în fa
manul lumii întregi“ — aceste pul cînd a făcut parte din le vietică. Ea este o preocupare a Referindu-se la schimbările soţitorilor mei ni s-au oferit voarea măririi salariilor. Ei au
trei cuvinte răsună permanent giunea „Condor“ şi a comis MANAGUA 2 (Agerpres). — întregii naţiuni... Cînd lucrăto care s-au petrecut după război toate posibilităţile pentru a pu anunţat că dacă cererile lor nu
în difuzoare, de cum intri 'în ex acte de „bravură“ împotriva Agenţiile de presă transmit că rii din ferme şi muncitorii din la Moscova, Harriman scrie: tea vedea aproape tot ce do vor fi acceptate vor declara gre
poziţie, care demască activita poporului spaniol. în ciuda decretului din 30 mai, uzine, la care mai este încă vie „Destrămarea alianţei din tim ream“. va generală.
tea foştilor conducători ai ar prin care preşedintele Republi amintirea suferinţelor fără pre pul războiului nu este singura
matei hitleriste puşi azi din nou Această expoziţie îi demască cii Nicaragua, Somoza, a sus cedent îndurate în războiul tre schimbare care s-a petrecut la JOI, 4 IUNIE 1959
în fruntea Bundeswehrului vest- pe militariştii germani ca pe cei pendat fără termen garanţiile cut, îşi exprimă ura faţă de un Moscova de cînd am plecat de
german şi a revanşarzilor din mai înverşunaţi duşmani ai pă constituţionale şi drepturile ce nou război, nimeni nu se poate acolo, imediat după război. No B ill Spectacole cinematografice
R.F. Germană. Documente, sub cii şi dovedeşte pe bază de do tăţeneşti, la 1 iunie a avut loc îndoi de sinceritatea lor. Mi s-a ile locuinţe, vitrinile magazine
forma de fotografii, materiale cumente că aceştia n-au învă în capitala ţării, Managua, o spus că pînă şi la reuniunile fa lor de mărfuri alimentare şi de DEVA: In întîmpinarea fericirii; AL periferiei; SIMERIA: Fata căpitanului;
scrise şi sonore, dovedesc acti- ţat nimic din cele două înfrîn- grevă generală în semn de pro miliare se toastează de obicei uz casnic fac Moscova aproape BA 1ULIA: Moara cu noroc; D-ale LONEA: Familia Ulianov; PAROŞENI:
geri şi se pregătesc pentru o test împotriva regimului dicta pentru pace în lumea întreagă“. de nerecunoscut. ¦ carnavalului; BRAD: Viaţa nu iartă; Călătorie peste trei mări; BARU MA-
nouă aventură. torial al lui Somoza. întreprin HAŢEG: Marinarul îndrăgostit; HUNE RE: Dincolo de brazi; TE1UŞ: A4ari-
derile industriale şi-au încetat Aproape toţi ruşii cu care am In jurul oraşului, unde în vre DOARA: Razia; ILIA: Vraja dragostei; narul îndrăgostit; ZLATNA: S-a în-
activitatea, iar magazinele au avut prilejul să stau de vorbă, mea cînd am locuit la Moscova ORAŞTIE: Urme pe zăpadă; Vrăjitoa tîmplat la Penkov; GALAN: Numai o
fost închise. observă Harriman, „au mani-, se întindeau pămînlurile colho rele din Salem; SEBEŞ: Fata cu cili. femeie; APOLDU DE SUS: Comunis
festat dorinţa arzătoare pentru zurilor, se ridică acum oraşele tara; PETROŞANI: Mingea; Romanţa tul.
cu case de locuit de cîte opt şi
zece etaje, bulevarde şi parcuri
pentru copii. Pretutindeni gă
seşti macarale care literalmente IRi A\ fO) II <[]>
lucrează zi şi noapte ridicînd
piesele prefabricate. Ritmul de Programul I: 7,30 Melodii populare lodii populare romîneşti; 23,00 Concert
construcţie este de 70.000 de a- romîneşti: 8,30 Muzică; 8,50 Jocuri de noapte.
partamente pe an“. populare romîneşti; 9,30 Un tăciune Programul 11: 14,07 Cîntece; 15,30
¦„Dar o schimbare mai însem şi-un cărbune; 10,30 Caleidoscop mu Muzică uşoară din ţări prietene; Yl6,15
nată poale decît casele, îmbră zical; 11,30 Muzică din operele • lui Din repertoriul acordeonistului ţMelu
cămintea şi alimentele este ati- Donizetti; 12,00 „Melodii, melodii, me Orian; 17,00 Cîntece despre mineri şi
lodii" — program de muzică uşoară; oţelari; 18,05 Ghid muzical; 19,00 Să
Arestari în Sudan 12,35 Mic concert de muzică populară Învăţăm limba rusă cîntînd; 20,20
romînească; 14,00 Concert de estradă; „Noapte bună, copii"; 21,15 Muzică
KHARTUM 2 (Agerpres). — 14,40 „Înainte tinereţe" — emisiune uşoară romînească; 22,00 Seară de mu
După cum relatează presa, 14 de cîntece;. 15,40. Concert de muzică din zică de cameră; 22,40 Cîntece lirice;
membri de frunte ai organiza opere; 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,30 23,30 Muzică populară romînească.
ţiei „Frontul antiimperialist“ din „Tinereţea ni-e dragă" — emisiune de
Sudan, .care a fost dizolvat de cîntece; 19,05 Muzică populară sovieti BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
către autorităţile . sudaneze, au că; 20,55 Muzică populară romînească;. 7,00; 11,00; 13,00; 15,00: 17,00; 19.00;
fost arestaţi şi transferaţi' într-o 21,45 Muzică uşoară; 22,30 Vechi mc 22,00; 23,52 (programul 1) 14,00; 16,00;
18,00; 21,00; 23,00 (prorramul II).
închisbare din oraşul Juba, în Timpul probabil în regiunea noastră
partea de sud a ţării.
Printre-cei arestaţi se află Vreme nestabilă, cu cerul va tre 19 la 23 grade, iar noaptea
trei jurişti de vază,' 5; ziarişti, riabil ziua şi măi mult senin între 9 la 12 grade. Vînt slab
•secretarul*- general al - lucrători noaptea. Vor cădea averse lo cu intensificări temporare din
\ In timp « ţelul suprem a) politicii externe a Uniunii Sovietice este re- ...Puterile imperialiste îşi intensifică eforturile pentru înarmarea atomică, lor de la căile ferate din Otba- cale de ploaie însoţite de mani sectorul nord şi nord-vest.
.olvarea unor probleme vitale-pentru pacea şi destinderea internijională...
pentru construirea în apropierea ţărilor socialiste a Instalaţiilor pentru ra- ra, profesori şi conducători sin festări electrice. Temperatura In următoarele 3 zile vremea
chete şi arme nucleare. dicali. uşor, .variabilă, ziua va oscila în- se îmbunătăţeşte treptat.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. leleto n : 188 : 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.l R. or. 236.820 din 6 holembrld 1949* — ŢIpirul J întreprinderea Poligrafică „1 M al" — Deva
