Page 80 - 1959-06

Fr Re'*g,!.oofl*&.
Anul XI Nr. 1401
Muncitori şi tehnicieni
fruntaşi In producţie
de la laminorul
[bluming din Hunedoara
Prezentăm In această rubrică cî-
' ţioa tovarăşi care contribuie ta in- < icelor 8 întreprinderi din Capitală s-a angajat să realizeze în
¦depllnirea sarcinilor ce revin sec-5
torului bluming ai Combinatului si-<
' derurgie Hunedoara.
D UM ITRU BĂRBOI
lă c ă tu ş
ŞTEFA N M O CIO FAN
in gin er
A L E X A N D R U . RAŢIU
m aistru
Un miner
povesteşte...
Fratele meu Victor este mi­
ner Ia Ghelar. Zilele acestea
m-am dus, ca de obicei, la el a-
casă. De astă dată l-am găsit
singur, gînditor. Aii s-a părut
trist şi l-am întrebat:
— La ce te gîndeşti, nea Vic­
tore ?
— La copilăria mea. Îmi a-
duc aminte — îşi urmează el
gîndurile — eram de vreo uns­
prezece ani. M-aşi li jucat şi eu
cu ceilalţi copii, dar tata era ne­
voit să mă ia cu el la lucru pe
moşia boierului Negruţă, ca să-i
dau o mină de ajutor. El secera
griul, iar eu îl strîngeam în
snopi. Cînd venea ora amiezii,
voiam să ne odihnim la umbra
unui copac, măcar cîteva clipe.
Venea însă vătaful. — „Scoală,
leneşule!“ îi spunea el tatii.
Tata se scula. începeam din
nou lucrul pînă seara, cînd se
înnopta.
La plată îl vedeai pe vătal lin­
gă casier. — „Vasile Jalbă!"
(Aşa îl chema pe tata). Casie­
rul îi înmîna cîteva hîrtii,
•— „Bine, domnule, dar... de ce
atîta de puţin ?“.
Vătaful însă după ce îl ame­
ninţa cu cravaşa se răstea Ia
fe Hynedo&;Lţ-i.'Awa
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VAI
Joi 25 iunie 1959 4 pagini 20 bani
cinstea zilei de 23 ş
Ü
Im p o rta n te e c o n o m ii L A M IN O R U L
la p re ţu l de cost de 650 mm.
înaintea pornirii
Colectivul depoului G.F.R. Smieria, răspunzînd la chemarea
Constructorii laminorului de
!acest an economii la preţul de cost'în valoare de 900.000 lei. profite de la Combinatul siderur­
!Luptînd pentru ducerea la bun sfîrşit a angajamentului, ei au gic Hunedoara au sporit ritmul
!obţinut deja succese frumoase. Astfel, numai în cursul lunii mai, lucrărilor necesare terminării
prin folosirea raţională a unor materiale scoase din magazie, a com- înainte de data stabilită a aces­ Cu o zi înainte de De ce am sporit cantităţile
!bustibilului pentru remorcare, a consumului de energie electrică tui mare agregat siderurgic. , term en ul sta b ilit, rne-
| şi altele, preţul de cost a fost redus cu 182.225 lei. . Pînă la 18 iunie a fost termi­ ic a n iz a to r ii din S.M .T . de produse contractate
nat reglajul Ia peste 70 !a sută >M ie r c u r e a au te r m in a t
La realizarea acestor economii o contribuţie de seamă au din cele 7.500 tone de utilaje şi i reparaţia m aşin ilor şi cu statul
!adus-o şi echipajele de mecanici. Mecanici ca Iosif Albu, Sîmion mecanisme electrice montate. Ma­
Miheţ, Petru Pienar, Virgil Gostae, Francisc Susan, Paul Erdei joritatea posturilor de comandă a g reg a telo r ca re se vor folosi în < Consiliul-; de conducere al gospodăriei colective, „Octom­
|şi alţii, împreună cu fochiştii lor, au redus norma tehnică la au fost luate în primire de mun­ apropiata cam p anie de recoltare şi(
citori în scopul însuşirii tehnicii treieriş. brie roşu“ din Simeria - (B iscaria), a discutat recent problema
combustibilul convenţional între 12— 19 la sută. de conducere a acestor mecanis­
me. Au fost puse în funcţiune In f o t o : In tr-o a lin ie r e p e r fe c tă ,) urgentării. lucrărilor de întreţi nere a culturilor şi organizării
S. M UNTEANU instalaţiile hidraulice necesare, i com b in ele (su s) şi b a to zele (jo s ),
precum şi primul redresor pen­ muncii în apropiata campanie de recoltare şi treieriş. Gu acest
corespondent tru acţionarea mecanismelor cu sîn t g a ta pentru a în cep e lucru.
curent continuu. prilej, s-a reliefat şi mai mult sprijinul acordat de către stat
? F o to : l. T E R E K .j
A fost de asemenea terminat tinerei noastre gospodării colec tive în ceea ce priveşte mecani­
Dacă în cursul primului trimestru al acestui an, la Intre- şi pregătit pentru încălzire cup­ -VVV"-
p'rin’derea de explorări Lupeni s-au înregistrat depăşiri la pre­ torul cu propulsie nr. 1, iar la zarea lucrărilor agricole, procurarea îngrăşămintelor chimice,
ţul de cost, în cel de-al doilea trimestru, ca urmare a apli­ SPORESC
cării unor măsuri tehnico-organizatorice, situaţia s-a îmbună­ cuptorul nr. 2 au lost executate asigurarea unor avansuri din contractări, împrumuturi pe ter­
tăţit. Astfel, în lunile aprilie şi mai, economiile înregistrate la c a n tită ţile Je cereale
preţul de cost însumează peste 747.700 Iei. Fruntaş în realiza­ lucrările de zidărie refractară şi men lung etc. !
rea de economii este sectorul Dîlja, care în cursul celor două co n tra cta te
luni a realizat o economie de 295.739 lei. se lac ultimele lucrări Ia insta­ Sprijinul multilateral primit din partea' statului rie-a asigu­
A nul acesta, recolta de grîu
La obţinerea acestui succes au contribuit în mare măsură laţiile de apă, aer şi gaz. se anunţă deosebit de bogată. rat în acest an o recoltă sporită. Gele 63 ha. cultivate cu grîu
colectivele sondelor conduse de maiştrii Adrian Jerca şi Du­ Aceasta a determ inat m ulte gos
mitru Piţigoi, care au economisit în perioada amintită 87.700 Pentru deservirea procesului podării agricole colective, în ­ au fost îngrăşate cu îngrăşămi nte chimice. Ga urmare, vom
lei şi, respectiv, 55.900 Iei. tovărăşiri şi ţărani m uncitori
cu gospodării individuale să avea o recoltă de 2.000—2.100 kg. la hectar. Şi celelalte cul­
G RIG O RE GOANŢA sporească cantităţile de g r iu
contractate iniţial. La îndem nul turi sînt frumoase, întrucît au fost însămînţate cu mijloace'
corespondent organizaţiilor de partid, colec­
tiviştii din Turdaş, Spini şi S i­
S iderurgiştii din Calan sp o resc de producţie au fost puse în m eria au contractat zilele tre­ mecanizate şi prăşite la timp.
funcţie 9 poduri rulante de mare cute su p lim en ta r 23.500, 4.000
şi, respectiv, l .500 kg. g ria din Drept răspuns la sprijinul primit, gospodăria noastră ă
noua recoltă. E xem plul colecti­
producţia capacitate. In ziua de 19 iunie viştilor a fost urm at şi de înto­ contractat să vîndă statului în acest an 12.000 kg. grîu, 7.000
vărăşită din Rom os care au în ­
a fost dată în funcţie strungăria cheiat noi contracte ce repre­ >. kg. porumb, 5.000 kg. cartofi, 2.000 kg. floarea-soarelui, kn-
de cilindri din cadrul laminoru­ zintă dublul cantităţii contrac­
Antrenaţi intr-o însufleţită în­ nului 618 tone fontă. In frun­ lui. ta te iri to a m n ă . ţ portante cantităţi de legume şi zarzavaturi şi alte produse. La
trecere socialistă în îritîmpkiarea tea întrecerii s-au situat brigă­
zilei de 23 August, colectivele zile a ll-o şi a IlI-a, cu 269 şi, \ încheierea contractelor, gospo daria a primit peste. 14.000 lei.
} din care 8.000 lei i-a împărţit colectiviştilor în p'rimul trimes-
secţiilor uzinei „Victoria“-Gălan respectiv, 204,5 tone fontă peste * tru. ca avans în contul zilelor-muncă.
obţin zi de zi însemnate reali­ plan. Legume şi zarzavaturi Consiliul de conducere al gospodăriei noastre ă constatat
zări în producţie. Numai în pe­ Frumoase succese a obţinut şi
\ că în comparaţie cu recolta de. grîu ce se anunţă a li bogată,
rioada 1— 21 iunie a.c., furnaliş- colectivul uzinei de semicocs. In ditt grădina S cantitatea contractată cu statul este prea mică. De aceea, a
tii care deservesc furnalul nr. intervalul 1 — 21 iunie inclusiv colectiviştilor I stabilit s-o majoreze .cu încă 1.500 kg. grîu. De asemenea.
II. — furn'piyj.?tineretului — . au., ei au .produs în afara, sarcinilor
* ;a hotărît ca într-o viitoare şedinţă să discute problema spo-
elaborat peste prevederile pla- de plan, aproape 1.000 tone se­ C o le c t iv iş t ii' d in " Ş im eria V e c h e aii* L'rirîi cantităţilor de porumb şi ficărea-soărelui' contractate cu
Creşfe înzestrarea micocs. intervalul recoltat p în ă acu m din g ră d in ă 4.1*2 statul, întrucît vom avea astfel şi venituri băneşti mai mari.
La turnătorie, în k g . ceap ă' v erd e, 2.416' k g . g u lii, 1.717 La floarea-soarelui s-a şi propus ca să se contracteze întrea­
ga recoltă pe care o vom obţine de pe cele două hectare însă-
tehnică 1— 20 iunie, planul a fost înde­ k g. ridichi, cca . 800 k g. varză de ''ară, [, mînţate la timp şi prăşite pînă acum de două ori. Aceasta, cu
a întreprinderii plinit în proporţie de 136,9 la peste 100 k g. ră d ăcin oasc etc. V olo atît mai mult cu cit statul ne dă în schimbul seminţelor de
sută. rificate, aceste leg u m e şi z a r z a v a tu l floarea-soarelui. importante cantităţi de ulei ce le vom împărţi
au adus gosp od ăriei un v en it de peste colectiviştilor în raport cit zile le-muncă efectuate.
IO SIF FEKETE
De eurînd, în gara Lupeni ă corespondent 7.500 lei.
sosit un vagon pe adresa în ­ ILEANA DEAC
treprinderii de explorări. In va­ p reşed in ta G .A .C . „O ctom bi!
gon erau două lăzi mari, cu-
prinzînd granioele a două son­ INOVAŢIE PREŢIOASA roşu" Sim eria —. B iscaria
de de ma.re capacitate. Gele două C olectivul secţiei Vasile N i c h i ţ or, d iţio n a circa 2.000
e le c tr o ¦b o b in a i d in m em bri cooperatori kg. sîrm ă anual,
sonde sînt prevăzute cu un grup cadrul cooperativei din secţia electro- productivitatea m un­
bobitiaj, s-au gîndii cii creşte cu 3 ta
electrogen care va alimenta mo­ „M unca colectivă" că num ai o m aşină sută, iar valoarea
m aterialului neferos
toarele electrice ale sondei, evi- din Sim eria, intim - de reizolat ' sîrm ă ( cupru ), recondiţio­
pina pînă de cutind nat se ridică la cir­
tîndu-se astfel zgomotul şi ne­ serioase g re u tă ţi la i-ar putea scoate
rebobinarea electro­ 'din im p a s. A stfel, ei ca 100.000 tei • a-
plăcerile pe care le aduc motoa­ m otoarelor. C ondu­ şi-au întocm it un Cu eît te apropii de capătul stră ­ pe d e g e te ; vreo 5 de toţi. In rest, zilei cîte 2 0 0 — 300 cm . cubi de la ­
cerea cooperativei cu p la n şi au trecu t la nual. zii I. C. F rim u , un su n e t m eta lic num ai fem ei. A şa că despre ele
rele cu explozie, şi în special greu reuşea să a- confecţionarea m a­ A stăzi, datorită se face tot m ai bine auzit. Cu tim ­ putem vorbi m ai m ult. m ele. Pentru toate a ceste realizări
provizioneze secţia şinii de c a a v e a u pul, a cesta se tran sform ă în tr-u n
cele care folosesc drept combus­ cu sîrm ă de bobi­ nevoie. M aşina se m aşinii de reizolat zb îrnîit continuu, a sem ăn ător ou ...L a prim a m a şin ă din h ală (o cît şi pentru d iscip lin a de care
nai, din care cauză com pune dintr-o m a­ sîrm ă, planul de zum zetul unui uriaş bondar. Lu­ p endulă de fa so n a t) lucrează can ­
tibil motorina. planul de producţie să de lem n pe care producţie al secţiei crurile se clarifică în să în d ată ce d id a ta de partid R ozina M olnar. dau d ovadă în m uncă, M aria H or­
se îndeplinea ane­ sîn t instalate toate este îndeplinit şi de­ în faţa ochilor îţi apar stiv e le de Cu ajutorul acestei m aşin i, ea taie
Randamentul acestor sonde voios, iar term enele piesele, inclusiv m o­ păşit cu regularita­ lem n fason at la diferite dim ensiu ni. lem nul de fa g care m ai tîrziu se nea a fo st prim ită in rîn d u rile or­
de execuţie nu erau torul electric. Cu a- te, term enele de re-
este cu mult mai mare decît a bobinare sîn t. res­ N e aflăm la secţia circu lare a g a n iz a ţie i U .T .M ., iar S ilv ia R adu
pectate, iar calita­ unităţii penlru in d ustrializarea lem ­
tuturor celorlalte sonde existen­ tea lucrărilor execu­ a fost d ecorată cu O rdinul M uncii
tate este apreciată
te la întreprindere şi care sînt de clienţi. c l a s a II l- a .
folosite la forajul de prospec­ !M. D O N O V I C I M ai sîn t în a cea stă secţie în că
ţiuni. * corespondent d ou ă m uncitoare ca re m erită toată
CL lauda. E ste vorba de circularista
nului din S eb eş. Ş eful secţiei, tîn ă - A na R adu şi A nuţa Ş chiau de la
ru l c a n d id a t d e p a rtid F lo r e a (li­
b erau, ex p lică cu lu x d e a m ă n u n ­ ferăstrăul p a n g lică . P rim a lu crea ­
te fa zele procesului de producţie.
respectate. ceastă m aşină, con­ N u uită în să să facă o rem a r c ă : ză în a cea stă se cţie de 10 a n i.
V ăzind această ductorul este reizo- — A ici b ă rb a ţii p o l fi n u m ă ra ţi tran sform ă în lăzi pentru exportul A ici a în v ă ţa t şi m eseria, urm înd
e l : „Ai dormit, n-ai secerat bine, situ a ţie , tov. W il- lat în bune condiţiuni. ^ în d iferite ţări al fructelor. T o v a ­ tim p de 3 ani cu rsurile şco lii de
ai lăsat spice pe ogor, ni...“ Şi (
cîte alte motive. „Fii mulţumit răşa M olnar se num ără p r in tr e c a l i f ic a r e g r a d u l I, II ş i III. C o ­
cu atît şi cară-te î".
helm Schm idt, Du- Cu ajutorul noii m u n cito a rele fru ntaşe ale fabricii. m u n iştii i-au ap reciat h ă rn icia pri-
De atunci au trecut mulţi ani
şi timpurile s-au schimbat. Bo­ m itru ?Mogosan m aşini se pot recon- D e a ici lem n u l trece la m a şin ile m in d -o de eu rîn d în rîn d u rile c a n ­
ierul, vătaful şi ceilalţi nu mai
există. Acum e altfel. In regi­ de fason at, unde i se dă o form ă d id aţilor de partid, iar pentru cin ­
mul nostru omul care vrea să
muncească trăieşte bine. cît m ai exactă. stea şi corectitu din ea de care dă
— Dar cum ai ajuns şei de D ar drum ul lem nului con tinu ă. dovadă, a fost aleasă asesoară
brigadă ? l-am întrebat eu.
A ju n gîn d la cele două circulare populară. C ît p riveşte pe A nuţa
—¦ Uşor. Am căutat să mun­
cesc cit mai bine. Oamenii m-au m înu ite de sp ecia listele secţiei, m un­ Şchiau, aceasta de - asem en ea, se
ajutat şi m-au apreciat. Am ur­
mat şcoala de calificare, m-am c ito a r e le M ari-a H o rn ea şi S ilv ia situ ea ză printre fru n ta şele secţiei,
străduit să scot la suprafaţă cit
mai mult minereu, să-mi cunosc R adu, lem n u l e ste sp in teca i in la ­ in plus, a fo st selecţio n a tă în e-
cit mai bine meseria.
m ele de cîte 3 — 4 m m . D e aici chipa de dansuri a fabricii.
Mi-ar mai fi povestit multe,
dar eu trebuia să merg Ia şcoa- totul este transportat la secţia în ­ — Lucruri asem ănătoare s-ar
lă.
cheieri. De m en ţion at că cele două putea spune despre toate cele 30
A doua zi l-am vizitat pe fra­
tele meu Ia locul de muncă. Aici sp e c ia liste de la circu lare m a n ifes­ de m un citoare ale secţiei n oastre
însă n-a mai avut timp să-mi po­
vestească nimic. S-a angajat tă o g rijă d eo seb ită atît faţă de — adai'.gă m aistru l F lorea O be-
doar să dea patriei mai mult mi­
nereu. Şi el se ţine de cuvînt. calitatea producţiei cit şi de pro­ rau — dar... Şi în a cest tim p arătă
11 voi găsi însă liber altădată b lem a econ om iilor. In acest sen s cu degetul către un cam ion în că r­
şi-mi va mai povesti.
ele au propus de eurînd ca la cir­ cat cu lăzi. S în t lă zile execu tate
D. JALBA
cu lare să se in sta leze pinze circu­ în a cea stă secţie şi care aşteaptă
să prim ească avizul m aistrului.
lare .su b ţiri, pentru ca prin tăiere
In a c e st tim p c ir c u la r e le m în u ite
să se piardă cit m ai puţin lem n. cu iscusin ţă de h arn icele m u n citoa-.
re continuă să taie noi lam e pen­
Şi propunerea lor a fost în făp tu ită. tru lăzi.
A cum secţia aduce un tnare aport
^ in rea liza rea , de econ om ii, fiecare
^ m u n citoare puţind da peste planul I. M A N E A
îşi aşteap tă oaspeţii
D um inică, în sa tu l P etren i, com una Dăcia, rea liza t ec o n o m ii Ia d e v iz u l in iţia l în valoare In castelul fostului baron Nop- teriorul şi exteriorul castelului.
raionul Jlunedocna, a avut loc inaugurat ea unui de 50.000 lei. cea Anton din satul Săcel se va Directoarea taberei, tovarăşa E-
nou local pentru şcoala elem ent ară. Prin m unca deschide în eurînd o tabără ca­ lisabeta Mujic, a luat toate mă­
¦In c l i e ş u : A s p e c t d e la fe s tiv ita te a d e in a u ­ re va găzdui pe timpul verii un surile pentru ca pionierii şi ele­
număr de 150 pionieri şi elevi vii care se vor odihni aici să
veniţi din toate colţurile ţării. se simtă cît mai bine.
In aşteptarea pionierilor şi ele­
V A SILE COCHECI
corespondent voluntară efectuată la această construcţie, s-au gu ra re a no u lu i local de şcoală diri P elreui. vilor s-au făcut reparaţii în in­ corespondent