Page 81 - 1959-06

P a gr. 2 drumul soniam s u r un Mr 401
r&nmtmnatssu aw
erenmmmamBBasseasMmmxuam TmaOmmamaamamBnaamamm

ASPECTE B l U P E MUME A U U U I SOVIETICE
0®8>®3©®@a®a®®a®©©©»©®®©«©@e®®®®®©®©@®©g>®®s®® ®®®©»@©®©@©©®©©®®»©©®s®®®©©@©©©â©g®©©®«.9©s08®©®ae®©,®«®«®»®«®»«9®«©«®®e««®®M>©®®»»3«®®©®®©®®®*®©®®9®®«®©®©»»®«®©®®e9®®©®««©®®®««®®®«»®9«

- EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR E C O N O M I E I N A Ţ I O N A L E A U . R . S . S . -

99 M e d i c u l Pentru prima dată Masirikinelle cucomandă program 1191 COlhOZ ... a
plecat la NewYork
pe o întreagă sală. Linia serveş­ altă linie automată expusă de U-
m ecan ic la expoziţie . Pavilionul „Construcţia de ma­ Un colhoz a plecat peşte Ocean,
şini" al expoziţiei de la Moscova te la producţia de cuzineţi pen­ zina „Krasnaia Etna" din Gorki. in. America, pentru a fi prezentat
cunoaşte o deosebită afluenţă. la Expoziţia sovietică de la New
tru aparatele tăietoare ale com­ Linia produce bilioane de diferite York împreună cu serviciile, casele
şt parcurile sale. Este vorba de
In standurile pavilionului Aici s-a acordat o deosebită aten­ binelor,: secerătoarelor şi cosi­ diametre. colhozul „Ukraina“ din satul Leso-
ţie problemelor automatizării vodî, regiunea Hmelniţki.
Intr-unei din sălile pavili­ atură este înzestrat cu aceleaşi proceselor de producţie. Vizita­ toarelor. Ma.şinile-unelte cu comandă
instalaţii care permit dirijarea torii pot vedea aici cele mai noi La expoziţia d e . la Moscova, în
o n u lu i A ca d e m ie i d e Ş tiin ţe f „Petrol, gaze“ a apărut pentru semaforului din mers. Pe pere­ maşini-unelte cu comandă pro­ La cererea vizitatorilor linia este program au fost realizate în in­ pavilionul „Ukraina“ se află un
tele din :faţa mesei se vede un gram şi linii automate, de pro­ stand asemănător celui pe care îl
a U .R .S .S . este m o n ta t u n a- f prima dată anul acesta instala­ obişnuit semafor de stradă cu ducţie. sovietică. Una din ele, pusă în funcţiune. După cîteva stitutele de cercetări ştiinţifice şl vor vedea peste puţin timp şi a-
trei lumini. realizată de un colectiv ăl Insti­ mericanii. Vor înţelege ei oare vi­
p a ra t de în ă lţim e a u n u i sta t tă ţia cromatermografică univer- tutului de cercetări ştiinţifice în minute lîngă ultima maşină a li­ în uzine. Dar ceea ce uimeşte nu aţa nouă care a venit aici, în acest
Cine i-a dat dispoziţie să dea sat obişmiit din Ucraina ?
de o m , p r e v ă z u t cu n u m e ro a - i sală „HT-3“. Cu ajutorul acestei drum liber? El a primit ordin domeniul tehnologiei construcţiei niei se formează un adevărat este numărul lor mare, ci înaltul
de la un aparat complicat, în­ Datorită măsurilor luate de Par­
se b u to a n e. U n v iz ita to r se \ instalaţii, de o formă sobră, se ţelept, cunoscut sub numele de de tractoare şi maşini agricole, munte de mici plăci foarte ascu­ nivel tehnic al celor cîtorva mun­ tidul Comunist pentru dezvoltarea
„SI<L-2“ sau în limbajul uzu­ agriculturii, satul Lesovodî este azi
1 a p ro p ie de ap a ra t şi cu a p i- { poate face analiza componenţi- ţite cu configuraţia indicată. citori electricieni care le deser­ de nerecunoscut. S-au construit
cvartale de locuinţe noi cu acope­
j to ru l o p era to ru lu i ii rela tea - t lor într-un flux de gaze. înainte de a se obţine o ase­ vesc. rişuri din ţiglă, s-au plantat alei
menea placă ea este supusă la o de plopi, un parc, ceva mai depar­
¦j z ă d e in d is p o z iţiile d e care Gazele Conţin o mare canti- ¦sfr te se zăresc fermele zootehnice'.
Colhozul are o fabrică proprie de
3 su feră , c o m u n ic in d u -i 3-4 ? tate de materie primă necesară serie întreagă de operaţiuni. Tot Pavilionul „Rezervele de mun­ cărămizi, un atelier de ţiglă, o fa­
brică pentru fasonarea lemnului.
3 sim p to m e . C apul electro n ic al [ industriei chimice. Este foarte aici se execută matriţarea, ascu­ că" ilustrează că învăţămîntul în Sub umbrişul pomilor se zăresc clă­
dirile noului spital, a şcolii, cre-
1 a p a ra tu lu i începe să lucre- Limportant să se. stabilească atît al — semaforul cibernetic. j de forma unui şarpe, se întinde ţirea faţetelor, rectificarea plană, producţie este principiul de bază şele, internatul. Dar toate acestea
T ze. D u p ă o sec u n d ă , p e ecra- t prezenţa cît şi cantitatea aces- constituie doar începutul.
căiirea la un curent de înaltă al şcolii profesionale sovietice. In
^ n u l _te_l_e v_iz o r u lu i a p a re răs- - tor materii prime pentru a pu- 'Americanii vor trebui să înţelea­
frecvenţă şi, în cele din urmă, acest pavilion se poate afla că gă şi limbajul sec al cifrelor, dia­
punsul scris prin care i se L tea fi apoi extrase şi transfor- gramelor şi statisticilor. In decurs
1 com unică vizitatorului boala [ mate în ţesături, cauciuc, mase ungerea şi numărătoarea plăci­ în 1958 elevii şcolilor rezervelor de ir an colhozul a achiziţionai de
3 la stat toate mijloacele tehnice ne­
lor. Linia este deservită numai de muncă au elaborat 1.092 tone cesare cultivării pămîntului (o su­
3 de care suferă. L plastice... -• prafaţă de aproape 3.000 hectare),
de trei ajustori. Productivitatea de oţel, au produs 5.500 maşini-* a \construit un garaj pentru maşini,
j A c e st „ m edic m e c a n ic “ poa- ' Instalaţia, realizată de între- noi ferme de cărămizi, a mărit şep-
ei este în măsură să asigure ne­ unelte aşchietoare de metal, au telul de vite, în fiecare an pune la
1 te d ia g n o stic a cu p rec izie 96 . prinderile Consiliului Economic,
cesarul de „tăişuri" de oţel al în­ construit 1.864 clădiri, au extras
} boli p rin cip a le de care su fe- ,• Naţional al regiunii Moscova,' tregii industrii constructoare de 1.163.000 tone de cărbune, au

3 ră de o b icei o a m e n ii. O a m e n ii { poate fi folosită atît direct în-

3 de ş tiin ţă au n u m it a cest a- [ tr-un flux de gaze, cît şi în la- maşini agricole din Uniunea So­ confecţionat haine în valoare de
1 p a ra t m a şin a d'e in fo rm a ţi.e . t. borator. Instalaţia poate fi fo-' vietică.
Ceva mai departe se află o 23.708.000 ruble.
1 cu fu n c ţio n a re ra p id ă ş i m e - L losită la polimerizare, la cerce-
1 morie asociativă. stisa-
ţările geochimice, în petrochi-

A lă tu r i de a p a ra tu l d esc ris L mie şi alte domenii. Tehnica modernă

se a flă o m in ă m eca n ică . Uri L Dacă înainte pentru efectua-

v iz ita to r a îm b ră ca t p e m in ă [ rea unei asemenea analize era a transporturilor

o b ră ţa ră m e ta lic ă a sem ă n ă - jj necesară o zi întreagă, în pre-

to a re cu brăţara u n u i ceas. [¦zent noul automat execută ace- In standul unde este expus de radio „JR — 3“ se poate
un panou cu fotografii care în­ face legătura cu cabinele loco­
, D e la a cea stă b ră ţa ră por- [ laşi volum de muncă în 6 mi- făţişează cele mai noi tipuri de motivei Diesel şi locomotivei e-
locomotivă se poate c iti: „Prin lectrice, instalate la intrarea în
3 n e ş te o s ir m ă s u b ţire sp re o [ nute. introducerea locomotivelor elec­ pavilion, se poate urmări cum
trice şi Diesel în perioada 1959— funcţionează un model de ma­
1 pîrghie care are form a unei t *

3 m îin i d e o m îm b ră c a tă in [• n ,

3 mănuşi.Vizitatorul a s tr in s „ P,e 0 strada. a unul ora? « °'

] d e g e te le şi. n u n a in m ă n u ş ă \ " f ° “ W f * P0 raP'6n ' Dar

1 a re p e ta t exact, m işca re a lu i. I Şoferul maşinii vede de departe 1965 se vor economisi 400 milioa­ cara pentru aşezarea unor pano­ îngrăşat 2.000 de porci, a introdus

? F u n cţio n a rea a c e stu i m eca- Jr că la o încrucişare de străzi dru- ne tone de combustibil calculat în uri de cale ferată de 25 metri, asolamcnie raţionale, a rezolvat

3 n is m e ste b a za tă p e fo lo sirea Jţmul este barat de ochiul roşu cărbune“. Cifrele arată şi ce se va cum se desfăşoară operaţiile de toate problemele privind îngrăşă-

3 b io cu ren ţilo r care a p a r în r al semaforului. Este suficientă realiza prin electrificarea a pes­ încărcarc-descărcare de pe o miniele şi furajele. Anul trecut ve­

3 m u ş c h ii o m u lu i la co n tra cta - [ însă o simplă mişcare a mîinii te 11.000 km. de cale ferată platformă cu container miniatu­ nitul în bani al colhozului s-a ci­
(alimentate cu curent alterna­ frat la 9.621.000 ruble.
1 re. C în d v iz ita to r u l a s tr în s t pentru ca lumina roşie să se tiv) : se va reduce cu 15-17 la ral,
— — ------------------------ -scsa9-
j] d e g e te le, m îin iai sa, l!e,, cele d,o u»ă [f, scttin. g?ă- si sa apara m locul ei sută costul lucrărilor şi de două
sirm e de contact de pe bră- ori consumul de metale nefe­
3 roase. Alte panouri prezintă în

3 ţ a r ă au ca p ta t b io cu ren ţii d in [ lu m m a verde’ ceea ce înseamnă. mod sugestiv creşterea traficu­ „Omul de fie r"
lui de mărfuri pe liniile deser­
1 m u ş c h i ş i i-a u tr a n s m is apa- [ că drumul e liber, vite de locomotive electrice şi
Diesel.
d r â tu lu i p e n tru a fi tra n sfo r- [ In pavilionul „Transportul în

] m atlam plificaţi. Electro- l U.R.S.S.“, goneşte, de astă A ÎL IE X IP O .I I T li IE s

3 im p u ls u r ile p r im ite a cţio n ea - dată nu asfalt ci 0 masă

3 ză- asupra sistem ului hidra- 7 , In pavilionul „electriticarea putere egală cu jumătate din pu­
U.R.S.S.“ vizitatorii sînt invitaţi terea Dneprogiies-ului. In faţa a-
3 ulic care p u n e în m işca re [_acoperita cu cristal, nu o maşi- de un robot care păşeşte ţanţoş cestei machete vizitatorul se con­
în faţa intrării Ia dreapta, la vinge că nu este departe timpul
1 . m îna mecanică. [ nă de pompieri, ci un model mi- Numeroase exponate sînt .pre­ stingă şi de jur împrejur. Fiecare cînd omul sovietic va transforma
vizitator poate să stea de vorbă pustiurile într-o sursă inepuiza­
In p a v ilio n u l A ca d e m iei de L niatural al unei asemenea ma- zentate în stare de funcţionare. cu „Omul de'fier" — e! răspun­ bilă de energie.
Ş tiin ţe a U .R .S .S . se p o t ve- L şini. Dar, automobilul — mini- De pildă, cu ajutorul instalaţiei de la orice întrebare referitoare
la exponatele pavilionului, îşi Alături se poate vedea o gea­
3 dea num eroase exponate re- [ m- P raful este unul dintre cei m ai periculoşi duşm ani ai m i­ spune chiar şi biografia. Robo­ mandură solară în funcţiune ca­
3 prezentînd noile sistem e tele- t nerilor. îm potriva bolilor m inerilor provocate de praf luptă tului i se poate oferi un buchet de re ajută pe navigatori să se ori­
flori ; el va întinde mîna şi va enteze în timpul nopţii deoarece
] mecanice. Deosebit de intere- t Oţel şi trandafiri oam enii de ştiin ţă din întreaga lum e. Lucrătorii ştiinţifici so- mulţumi. noaptea ea străluceşte pe marc
^ sântă este o schem ă de re- L vetici desfăşoară o vastă a ctivita te în dom eniul prevenirii şi la fel ca soarele ziua : în timpul
Robotul a fost realizat la sta­ zilei geamandura se încarcă cu
glare cu a ju to ru lu n u i o p tim i¦a: lte An|cui m(eortoua|seulfmlori,,e forme!„azăfru. tr a ta m e n tu lu i silic o ze i. I n s titu tu l de cercetă ri ş tiin ţific e p r i­ ţiunea tinerilor tehnicieni din Ci- energie solară.
kalov în colaborare cu consultan-
- z a o r a u to m a t, care p e r m ite ' museţea şi pr0 p0rllile sale, care împreună un minunat covor viu v in d ig ie n a m u n c ii ş i bolile p ro fe sio n a le d in o ra şu l K riv o i R o g ţi-speciaîişti în cibernetică şi ra- Mai departe se poate vedea
sa s e - a le a g ă ş i s i se m tr e ţ" ?întruchipează măreţul avint al diotehnică. Ei s-au îngrijit să-l macheta unei staţii cosmice inter­
n ă re g im u l o p tim d e fu n c ţia - gtadM creafo a'jci |otu| bu. colorat care ocupă o suprafaţă ( R .S .S . U cra in ea n ă ) elaborează m ăsurile ce asigură uşurarea înzestreze cu o voce plăcută, l-au planetare. Nu este departe tim­
de 15 ha. m uncii m inerilor. „educat" să nu fie capricios. pul cînd oamenii de ştiinţă sovi­
n a re a u n u i a g r e g a t. T o t aici b CL]ra •„ admirabMa unitate etici vor lansa pe o orbită fixată
In total, în această grădină La m in a „ Ţ enlralnaia", ca urm are a, succesului luptei îm ­ Fără îndoială că pavilionul acest original institut cosmic
este p r e z e n ta ta o m a ş in a p en - r dint, e muncâ si natura s usă „Electrificarea U.R.S.S." va îi care se va monta direct între Pă-
feU|| cum se tmbtnJ| îngigantică sînt reprezentate a- p o tr iv a p r a fu lu i, s-a o b ţin u t un. r e c o r d : c o n ţin u tu l d e p r a f de plin de vizitatori şi fără invita­ mînt, Lună şi Marte. Pe mache­
tru d e te c ta re a a v a n ilo r in ej pe locurile de m uncă ale m inerilor a scăzut sub două m iligra- ţiile robotului. tă se poate vedea aparatura sta­
in sta la ţiile d e releu . In n u - f m0(j f(fesc avionu, turboreactor proximativ 3.000 de denumiri m e pe m etrul cub de aer. ţiei şi o instalaţie de retransmi­
de plante folosite la crearea de Dacă într-o zi de arşiţă vizi­ sie a televiziunii „universale",
, . „- , ,/ t eu spicul de gnu, otelul ou tran- IN F O T O : S o m n u l în aer liber este una din m ăsurile cele tatorii acestui pavilion vor dori
3 că daf ?rjj zone de verdeaţă şi culturi sil­
schem a şi găseste defec- . m ai im portante de profilaxie.
1' tu l, în d e p lin in d a s tfe l m u n c a ( *Tn S w ir H _ La expoziţie s-au vice.
— — ----------------- it iii' mi inin ii muim 11 'amei^amiKiKBKim ^îaasm amm aiâataBmUBmMmmmmaimimcâăammmea ircn

a ze c i d e in g in e r i. Aparate.le , , , , 56 000 de k l de tran. Pentru a ne forma o oarecare Aparatul fototelegrafic

p e n tru m ă su ra re a n iv e le lo r ţ ^a(jri cafe se djstj„g , mod imagine asupra expoziţiei şi a

d e tip „ A v tu r , in s ta la ţiile ,-kasebil , coJw 5a & v e r d s J . 3 proporţiilor ei să dăm cuvînt .ţ - , B e r io z k a 6 1
cifrelor: expoziţia ocupă o su­ 1
p' e n tr u s u.d u r a cu u ltr a s u n e t, riLţ- awde„iatcl5e|f0sjt.,0u0i 0¦crdCaese!cdo6,ep'6a0,’c..0ia0sşm0i ,d5eţî8o0ri..r0ni0aA0ii, prafaţă de 211 ha. pe care se 9
înalţă peste 300 de clădiri —
p, re c u„m . si a lte, a p a ra te ilu s- V izitatorii expoziţiei se vor teres prezin tă aici postu l de ra­

trează m m od grăitor partí-

pavilioane şi alte construcţii cu o p ri d e s ig u r în d e lu n g in fa ţa d io „ R T M " . D ar d a că , d e p ild ă ,

un volum total de 2.000 metri e x p o n a te lo r d in p a v ilio n u l „Ra- u n v iz ita to r d o re şte să c o n su lte să-şi potolească setea, ei au la montată pe această staţie, pre­

cubi. d io e le c tr o n ic a " . U n d e o se b it iti- p r o s p e c tu l m a ş in ii, s in g u r u l e- dispoziţie un automat pentru vîn- cum şi cabinetele confortabile în
x e m p la r e x is te n t se a flă la d is ­ zarea de apă gazoasă, limonada, care vor lucra oamenii de ştiin­

p o z iţia in g in e r u lu i d e s e r v ic iu ; sirop. Pentru aceasta este sufi­ ţă lansaţi în cosmos.

In Uniunea Sovietică energia scopuri curative se întrebuin­ greu în cercetările lor. Istoria ştiinţifice. Insfîrşit, în acest ce-i de făcut ? Inginerul intro­ cient să introducă o monedă în Vladimir Paramonov esle unul
atomică este folosită pe scară ţează larg radiul, cobaltul şi a- acestor cercetări este oglindită sector al expoziţiei pot fi vă­ duce schem a intr-un m ic aparat. automat. Aparatul funcţionează dintre aceia care au aranjat stan­
largă în economia naţională, în urul. Rezultatele obţinute în ur­ aici în mod amănunţii, nu nu­ zute o serie ?je materiale ,în le­ P e s te 3, 5 m in u te va c ă p ă ta o[ pe principiul îotoelectronic. durile pavilionului „Ocrotb-ea să­
ştiinţă şi medicină. Un rol deo­ ma tratării unor boli cu ajuto­ mai în desene şi schiţe. Intr-U­ gătură cu gigantica capcană fo to c o p ie e x a c tă a te x tu lu i şi. nătăţii şi asistenţa medicală".
sebit de important îl au izoto­ rul izotopilor radioactivi sînt nui din pavilioane este prezen­ magnetică „Ogra“, cea mai desenului. In acelaşi pavilion există o El a executat un panou ne care
pii, aceşti valoroşi ajutori ai o- tată o instalaţie termonucleară mare din lume, folosită de a- sală unde sînt înfăţişate pustiuri, sînt înfăţişate experienţele de
mului. In prezent sînt cunoscuţi oglindite într-o serie de mate­ care funcţionează pe bază de semenea de oamenii de ştiinţă ¦C u m a. r e a liz a t a c e st lu cru ? mări şi .cosmosul. Tinerii arhi­ transplantare a organelor. Lu-
aproximativ 50 de izotopi na­ impuls cu cameră de gaze cu pentru găsirea căilor către sin­ Foarte sim plu! Cu ajutorul u n u i tecţi Andrei Kosinski şi Rostis- crînd la acest panou în culori tî-
turali, 1.000 de radioizotopi ar­ riale din standurile expoziţiei. descărcare directă — pionierul teza termonucleară. Alături de aparat fototelegrafic, denum it lav Gvozdev au reuşit să .prezin­ năru! pictor n urmărit cu atenţie
tificiali şi aproximativ 250 de tehnicii termonucleare. La a- aceste instalaţii se află ecrane „ B eriozka“. V izitatorii acestui te în mod sugestiv-tema folosirii experienţele făcuie în laborato­
izotopi stabili. O ramură spe­ In Uniunea Sovietică se fac ceastă instalaţie, la Institutul cinematografice pe care vizita­ pavilion îl pot vedea itl plină .energiei solare de către pm. Ex­ rul special de cercetări ştiinţifice
cială a industriei se ocupă cu experienţe pe scară industriala torii pot viziona filme de scurt fu n c ţiu n e . O rice v iz ita to r /roate plicaţiile sînt date do un automat de pe lîngă catedra de chirurgie
obţinerea izotopilor. Ca urma­ metraj, înîăţişînd instalaţiile în verifica buna fu n cţio n a re a a- care ţine jcc de ghid ' şi care operatorie a Institutului medical
re a folosirii izotopilor în eco­ în vederea realizării celui mai funcţiune. p a ra tu lu i; poate transm ite şi poate „vorbi" în cinci limbi. nr. 1 „I. M. Secenov" din Mos­
nomia naţională, în 1957 s-au cova.
In pavilioanele consacrate e- primi, pe loc telegram e, cppii Una din m'achetele acestei săli
reprezintă o substajie solară cu o
după schiţe, desene.

economisit în Uniunea Sovieti­ nergiei atomice sînt expuse ma­

că 1.500.000.000 ruble. teriale care oglindesc realiză­

In pavilioanele expoziţiei economic tip de centrală atomo- de energie atomică al Acade­ rile ştiinţei sovietice în dome­ C o le c t iv u l U z in e i | ÎW \
consacrate energiei atomice vi­ electrică. După cum se ştie, în miei de Ştiinţe a U.R.S.S. au niul protecţiei omului împotri­
zitatorii pot vedea numeroase a- 1954 a fost pusă în funcţiune fost obţinuţi pentru prima dată va radiaţiilor radioactive. O a- d e u tila je m in ie r e IW ^
parate, instalaţii şi scheme de o centrală atomoelectrică cu o neutronii emişi prin descărca­ tenţie deosebită este acordată
organizare a proceselor de pro­ putere de 5.000 k.W. Experienţa rea în gaze. Instalaţia funcţio­ mijloacelor de apărare a celor de înain tare d in
ducţie, care permit folosirea e- exploatării acestei centrale a nează, astfel îneît fiecare vizi­ care lucrează cu substanţe
nergiei nucleare pentru nevoile permis să se treacă la o a tator poate auzi pocnetul des­ radioactive. Este vorba de noi lasin o v a ta ia produ-
economiei naţionale. La expo­ doua etapă — la construirea cărcării în gaze, care a însoţii tipuri de îmbrăcăminte de pro­
ziţie sînt prezentate mostre de de mari centrale electrice această experienţă istorică. tecţie din mase plastice şi fi­ ce com bine, m in ie­
materii prime şi materiale folo­ industriale. In pavilioanele bre artificiale, de încălţăminte re, trolii puternice,
site pentru obţinerea energiei a- expoziţiei vizitatorii pot vedea in acelaşi pavilion este pre­ specială, costume pneumatice
tomice, precum şi numeroase a- machete de diferite tipuri de zentată macheta unei instalaţii etc. ven tilatoare m in ie­
parate folosite la prospectarea reactoare energetice, prototipul de alt tip — pentru obţinerea
şi exploatarea zăcămintelor de centralei atomice ce se constru­ spiralei stabile a plasmei — Ar fi greu de enumerat toate r e ş i a lic u tila j e , <•;
uraniu, zirconiu, beriliu, ca şi ieşte în R. Cehoslovacă, după un gaz nucleoelectronic deose­ exponatele acestor pavilioane,
materiale fără de care tehnica proiectul comun h! specialişti­ bit, în care oamenii de ştiinţă care oglindesc folosirea ener­ IN F O T O :
atomică este ele neconceput. lor sovietici şi cehoslovaci, pre­ îşi propun să realizeze reacţia giei atomice în scopuri oaşnî-
cum şi macheta spărgătoriihii termonucleară. Tot aici este ce în U.R.S.S. Ele ilustrează A sam blarea unui
Izotopii radioactivi sînt Folo­ de gheaţă atomic „Lenin" — prezentată macheta unicală a uriaşa experienţă, acumulată de
primul din lume. unei alte instalaţii pentru cer­ oamenii de ştiinţă, inginerii şi troliu de în ain tare.
siţi pe scară largă în practica cetări termonucleare - - insta­ muncitorii sovietici, care au
Oamenii de ştiinţă sovietici laţia „Alfa“ pe care se fac în pus atomul în slujba poporu­
medicală la stabilirea diagnos­

ticului şi a tratamentului. In au parcurs un drum lung şi prezent numeroase experienţe lui.