Page 82 - 1959-06

Nr. 1401 DRUMUL SOCIALISMULUI nzsttoHfr** '.*0. *<«s*r«si Pa?. 3 A

3ggT3««raa>iHimi ¦w i i w i w

VIIA m D E P A R I W & i 1 J J Fruntaş în producţie,, i* Guvîntul cititorilor

De ce s-a amînat plenara fruntaş In difuzarea

comitetului de partid al minei Lonea? presei In regimul burghezo-moşie- Pentru îmbunătăţirea hranei a
resc, oamenii -muncii bătrini, fosţ înfiinţătă o crescătorie de
•• care n-aveau familii să-i între­ porci. Numai în acest an aici

Pe lingă m arele lam inor

...In grădina din faţa sediu­ ...Timpul se scurge fără ca ganizaţiilor de bază. blum ing din Hunedoara ţină, erau sortiţi mizeriei. .Ni­ s-au crescut 7 porci.
lui comitetului de partid al mi­ rîndul tovarăşilor care aşteptau funcţionează un atelier de
nei Lonea se adunaseră vreo 20 deschiderea plenarei să se în­ Interesant de arătat este fap­ întreţinere cu o subsecţie meni riu se interesa de ei. Timpul, liber bătrînii şi-l pe­
comunişti: cîţiva membri ai co­ groaşe. Insîîrşit, secretarul co­ de fierărie, condusă de ti- In zilele noastre, bătrînilor trec fie ascultînd programul de
mitetului de partid, iar restul mitetului de partid i-ă poftit în tul că printre cei absenţi, care radio la cele două difuzoare in­
membri ai birourilor unor or­ sala de şedinţe şi a început a- } nărui şef de echipă Adal- , care nu au familii care să-i în­ stalate aici, fie citind o carte de
ganizaţii de bază. Şedeau de pelul: au făcut ca plenara să fie amî­ ) bert Pioker. Tînărul Pio­ grijească ÎL srau creat condiţii Ia biblioteca căminului, fie zia­
vorbă şi din cîrid în cînd arun­ omeneşti de viaţă în cadrul că­ re, reviste etc.
cau privirile către şosea, aştep- — Adalbert Lapşansky... nată, se află tovarăşi cu munci ker lucrează aici de la in- minelor. U n a sem e n e a cămin
tînd că doar, doar o mai veni — Prezent. $ stalarea şi am enajarea ate- funcţionează şi în .oraşul Petro­ Asupra condiţiilor de viaţă ale
cineva. — Mihai Dan... de răspundere: tov. Dan Mihai şani. Oricine-1 vizitează ‘ rămîne bătrînilor din acest cămin ve­
— ...Absent. s lierului, personal contri­ plăcut impresionat de curăţenia ghează nu numai conducerea ad­
Jntr-un birou din sediu, tova­ — Iuliu Gubaş. este gospodarul minei, Dumitru care domneşte aici, de grija deo­ ministrativă ci şi un comitet de
răşul Gheorghe Brustureanu, se­ — Prezent. buind la instalarea cioca­ sebită ce li se poartă bătrînilor. sprijin format din femei din ora­
cretarul comitetului de partid, — Ioan Compodi... Olteanu — preşedintele comite­ n u lu i cu aer co m p rim a t, la şul Petroşani.
recitea darea de seamă pe care — ...Absent. am enajarea cuptorului' în­ Celor bolnavi li se asigură a-
urma s-o prezinte în faţa plena­ — Dumitru Olteanu. tului sindical, Aurel Costinaş — sistenţă m e d ic a l De pildă, cu Prin condiţiile create de statul
rei comitetului lărgită cu mem­ că lzit ' cu g a z şi la doi ani în urmă Elisabeta Avram nostru democrat-popular, bătrî­
brii birourilor organizaţiilor de — Iosif Berei... tehnician, ş.a.m.d. a venit Ia cămin grav bolnavă. nii de aici au asigurată o viaţă
bază — un document destul de procurarea sculelor nece­ Erau puţine speranţe de salva­ liniştită.
cuprinzător asupra activităţii — Aurel Costinaş... După cum se vede tocmai to­ sare bunei funcţionări a re. Prin îngrijirea medicală a-
desfăşurate în decurs de 6 luni fierăriei. Piesele de schim b cordată, acum Elisabeta Avram • M ARIA IO RD ACH E D U M ITR E SC U
de către comuniştii de la mina — De ce n-au venit tovarăşii, varăşii cu munci de răspundere } forjate de şeful de echipă este sănătoasă.
Lonea pentru înfăptuirea sarci­ că doar au fost anunţaţi la corespondenta
nilor economice trasate de con­ timp ? — a întrebat nedumerit de la mina Lonea dau dovadă Adalbert Pioker, sînt de Vor fi date în folosinţă
ferinţele regională şi raională de secretarul.
partid şi pentru întărirea conti­ de o nepermisă abatere de Ia bună calitate. N iciodată a- m şcoli
nuă a vieţii interne de partid. In sală s-au auzit diferite scu­ gregatele lam inorului nu
Din cuprinsul Iui poţi afla că, ze, dar şi luări de atitudine. Unii disciplina de partid. Această in­ fii ...Ud F urcşoara va fi da t
sub conducerea organizaţiilor de dintre cei prezenţi arătau ba că au suferit din cauza ne- în folosinţă în toam na acestui
partid, minerii din Lonea au dat cutare absent este bolnav, ba că, disciplină are desigur cauze. Şi executării la tim p a diferi­ a n un. lo ca l d e ş c o a lă cu d o u ă
peste plan în primele 5 luni ale probabil, e plecat din localita­ telor com enzi, în special clase, iar in satele B ăreşti şi
anului 14.947 tone de cărbune te, ba că a cerut concediu. una dintre ele, dacă nu princi­
şi au realizat economii de a celor cerute pentru re­
1.259.000 lei pe seama creşterii — Şi eu sînt în concediu şi pala cauză, constă în faptul că paraţiile planificate.
productivităţii muncii, economi­ totuşi am venit — a arătat plin
sirii materialelor şi energiei şi de indignare minerul Adalbert faţă de abaterile membrilor de In afară de m unca pro­
îmbunătăţirii calităţii cărbunelui. Lapşansky. fesională, tov. A. Pioker
Mai poţi afla despre rezultatele partid cu munci de răspundere se ocupă, în cadrul grupei
obţinute în munca de primire în — Cît despre tovarăşul Dan
partid desfăşurată de organiza­ Mihai se ştie că obişnuieşte să nu s-a luat din timp atitudine, sindicale, cu difuzarea pre­ F II IL NI H) Il I II II IF II G ealacuta cite un local de şcoa­
ţiile de bază, despre felul cum a lipsească de la şedinţe. A lipsit sei, o b ţinînd, la fel, suc­ lă cu o clasă şi dependinţele
decurs învăţămîntul de partid, luni de zile de la şedinţele orga­ nu au fost traşi cum trebuie Ia cese frum oase. Nu există
despre munca comuniştilor din nizaţiei de bază din care face nici un m em bru de sindicat
conducerile organizaţiilor de ma­ parte — a arătat o tovarăşă. răspundere. Aceasta ar fi deci O c u rs ă obişnuită necesare. Aceste construcţii sînt
să. fh partea dării de seamă care din această grupă care să realizate prin contribuţia volun­
se ocupă de problemele vieţii in­ ? cauza amînării plenarei din 19 nu fie vizita t la locul de tară a cetăţenilor. De rem arcat
Plenara comitetului de partid m uncă şi abonat la una este activitatea deosebită a ce­
al minei Lonea pentru darea de iunie a.c. sau două publicaţii. Abo­ „O cursă obişniţită“ este un transporte la o mare depărtare, tă ţen ilo r d in satul. G ealacuta ca­
seamă pe 6 luni a fost amînată n a m e n te le sînt. a d u se m u n ­ film despre oameni, despre via­ o încărcătură de utilaj scump. re, m obilizaţi de deputatul co­
pentru că nu era statutară. Lip­ Indisciplina de care dau dova­ citorilor cu m u ltă reg u la ­ ţă, aşa cum este ea, cu succese Cele două maşini sînt încredin­ m unal P etru Ciun şi preşedin­
ritate, fără a exista recla­ şi înfrîngeri, cu ceasuri de fe­ ţate iui Anton şi Kiril, cu care tele com itetului de construcţie
dă unii membri ai comitetului m aţii din partea acestora. ricire şi cu lacrimi, cu. dragoste tovarăşii lui voiau să facă o ul­ Florea C ertejan, au adunat pî-
şi gelozie, un film despre via­ timă încercare. nă la această dată toate m a te­
de partid al minei Lonea şi din C. ST R U N G A R I] ţa oamenilor. Fiecare scenă, rialele necesare term inării şcolii.
corespondent fiecare secvenţă degajă o atmos­ Pe drum, în cursul unor îm­
birourile organizaţiilor de bază feră de forţă şi optimism. prejurări- grele, neobişnuite, Ki­ In m om entul de faţă m unca
ril are prilejul să-şi arate ade­ de construcţie este in plină d es­
are o influenţă negativă asupra Anton şi Kiril, şoferi în a- văratul său fond bun, serios.
ceeaşi mare autobază, sînt prie­ făşurare. C etăţenii C ostea G as-
multor laturi ale muncii de par­ teni. Totuşi Anton se opune dra­ Iar cei doi prieteni se întorc
gostei pe care Anea, sora lui o par, Ioan Topor, Traian Topor,
tid. Nu e de mirare că învăţă- poartă lui Kiril. Şi aceasta din împăcaţi.
cauză că Kiril îşi cam bate joc Filmul ruleaLă la cinemato­ Nic'olae P opa şi a lţii s-au d o ­
mîntul de partid s-a desfăşurat de muncă şi a distrus o maşină.
graful „Fiiimon Sîrbu“ din De­ vedit a fi cei m ai harnici.
la această mină cu lipsuri seri­
va, .începînd cu data de 25 iunie, TEOF1L PO PA
oase (unele cercuri s-au desfiin­

ţat îndată după ce au fost con­

stituite) şi că mulţi candidaţi de

partid sînt slab pregătiţi din

punct de vedere politic pentru că

a fost lăsată la voia întîmplării

educarea lor. Intr-o şedinţă, Anton cere ca pjnă îri ziua de 28 iunie a.c. corespondent

Faţă de această situaţie Comi­ prietenul lui să fie dat afară d i n ____ _

tetul raional de partid Petro­ liii activitateacomitetelordeseineislujbă.
Dar într-o zi la autobază so­
şani are datoria de a lua mă­ seşte o iînără, Xenia, care are

suri !

M. M. nevoie de două m aşinj,' ca să Comitetele de femei din raio­ culturilor legumicole. Tovarăşe

terne de partid şi de conducerea seau mai bina de jumătate din nul Alba desfăşoară o activitate ca Viorica Floriş şi A. Becan din

organizaţiilor de masă sînt scoa­ membrii comitetului, unii cu mo­ Oameni ăi zilelor noastre h r n rodnică. Mobilizate de comitete Alba Iulla, întreţinînd în bune
se la iveală destul de curajos, tive, alţii fără motive întemeia­ de femei Ia diferite acţiuni obş­ condiţiuni recolta, au valorificat

o seamă de lipsuri, sînt criticaţi te. Şi, după e.xemplul membrilor teşti, economice, culturale etc., prin cooperativă o mare canti­

acei membri ai comitetului care comitetului, lipseau şi o bună M îndria uzinei noastre femeile din raionul Alba aduc o tate de legume şi zarzavaturi.
nu şi-au făcut pe deplin datoria. parte din membrii birourilor or- importantă contribuţie, iată cîte-
Cînd a venit în uzină, Ioana suri şi din brigada artistică de de mare cinste ce i s-a acordat, va dintre aceste acţiuni. 0 Femeile din raion acordă a-
¦sesas)- Nicolaescu era o fetişcană. Să agitaţie, fiind socotită, şi pe acela de membră a Partidului tenţfe deosebită creşterii păsări­
8 La acţiunea de înfrumuseţa­ lor şi animalelor mici. Tovarăşe
Mă pregătesc să urmez cursurile serale re a comunei, întreprinsă de ca Ana Comşa din comuna

ale şcolii medii tot fi avut 17 ani..Absolvise, în bună dreptate, ca un element de Muncitoresc Romîn. Sfatul popular din Almaşu Mare, Stremţ, Ana Cioran şi Elena Co-
De fapt acest lucru l-a măr: au participat 150 de femei care man din Alba lulia au reuşit să
încă de cînd eram mică doream să învăţ o meserie. Ghidul meu era să anul 1953, cu calificative foarte bază a acestor formaţii care în au: prestat 1.050 ore de muncă crească între 100-150 pui.
devin o lextilistă pricepută, Să fiu-'apredată pentru munca depusă. După turisit şi Ioana, cu o justificată voluntară la amenajarea parcu­
ce am absolvit şapte "clase elementare, am mers la şcoala profesională bune o şcoală profesională de nenumărate rînduri au obţinui emo>ţţie îin gl*as, -'în 'cuvi"nt’e sim­ lui comunal. ° O activitate rodnică desfă­
textilă din Sibiu. Cind am terminat şcoala, adicăîn august 1958, am ple dar pline de căldură! şoară femeile şi în cadrul echi­
fost repartizată la fabrica de iricoiaje din Sebeş. Aici m-am străduit să pun ucenici din Satu Mare, .după ca- ..succese'-remarcabile. Drept, pre- * In comuna Stremţ cca. 30 pelor de control obştesc. Cu
în practică toate cunoştinţele acumulate, să devin fruntaşă în producţie. re a fost repartizată la noi, la ţuîre, îh adunarea generală a — Eu, tovarăşi, mă voi stră­ femei au muncit voluntar la prilejul unei consfătuiri organi­
dui să-mi duc la îndeplinire sar­ transportul pietrişului la locul zate la începutul lunii iunie s-a
Am aflat însă de hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­ U.R.U.M.P. ca sudoriţă. organizaţiei de bază în care s-a cinile ce-mi vor fi încredinţate. numit „Puţul sec“, participînd scos în evidenţă activitatea des­
niştri cu privire la îmbunătăţirea în văţănuntului seral şi fără frecvenţă de şi fa alte acţiuni gospodăreşti. făşurată de femeile care fac par­
cultură generată şi superior şi m-am hoiărît să învăţ. De aceea, cînd co­ ...De atunci s-au scurs destui discutat cererea sa, comuniştii Şi tovarăşa Ioana Nicolaescu te din echips’e de control obştesc.
misia de selecţionare din întreprindere a început să recruteze elevi din ani. Ioana e acum m am ă; are au votat în unanimitate primi­ îşi respectă angajamentul. ° O acţiune întreprinsă de co­
rîndul celor mai buni muncitori, mi-am exprimat dorinţa să urmez cursurile mitetele de femei din raionul ANA PAŞTEANU
de pregătire în vederea susţinerii examenului de admitere pentru cursurile doi copii. Pentru munca ei e a- rea ei în rîndul membrilor de ŞER B A N FR A N C ISC Alba este şi aceea a dezvoltării
şcolii medii, secţia serală. Şi am fost selecţionată. De atunci urmez aceste co resp o n d en tă
cursuri cu regularitate şi mă pregătesc serios. preciată de întregul colectiv de partid. Tovarăşii Constantin Ni- c o re sp o n d e n t

ELENA GOLDEA muncitori al uzinei. Şi are de cu, secretarul organizaţiei de ba­

T m uncitoare în secţia circulare ce. Pe lîngă faptul că este me­ ză, Ioan Romoşan şi Blanca

a fabricii „ S eb eşu l“ din Sebeş reu fruntaşă în întrecerea socia­ Zamora, toţi comuniştii prezenţi lIHlIltmiiniJ) lll!lllllll!IIN!llll!lll>ll!llll!llllllllll>IIIIIIINIIIII!l!|ll!||||||il|iHli|||||||||||||!|iiiimiimi!iimi!ll!illllillllllllllllillllll !i|il!||l!|||
listă, Ioana este model de com­ la adunare, şi-au manifestat con­
portare şi în familie. vingerea că tovarăşa Ncolaes1- COOPERATIVA „ MUNCA NOUA" Alba lulia Anunţ
cu, vrednica sudoriţă, va şti să execută
O contribuţie de seamă o a- lupte cu toată hotărîrea şi pri­
duce 'ea şi la îmbunătăţirea ac­ — reparaţiuni radio
tivităţii culturale în uzină. Fa­

ce parte din echipa de dan- ceperea ei pentru a merita titlul

QCKXJOOOOOOCXXXXXKXXXXXXXXXXX^ÎCOOCOQOOCXXXÎOOCOOOOÎXXXXXX>3fXXXXiDOOC^OCXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXX3CXXXXXXXXX) — instalaţii electrice interioare

In slujba uşurării muncii minerilor! — lucrări de tehnică şi operativă dentară m zincată (caza­ M iliţia oraşului D eva,
— lucrări de tapiţerie Biroul evidenţei populaţiei,
— jgheaburi şi burlane aduce la cu n o ştin ţă cetăţe­
— articole de uz casnic din tablă neagră

Cu ani în urmă, pe Ia înce­ parte încă mari rezerve de spori­ ne de rufe, stropitori, strecurători etc.). nilor oraşului urm ătoarele:
re a productivităţii muncii, iar — coşuri de zarzavat din răchită In cursul lunii iulie
putul primului cincinal, cînd s-a Scurt bilanţ al mecanizării minelor pe de altă parte trebuie întregită — site pentru mălai
trecut la mecanizarea în masă a Văii Jiului pentru a se crea premisele unei — reparaţiuni la biciclete 1959, toate buletinele de
transportului în abatajele mine­ uşurări şi mai substanţiale a — lucrări de artă fotografică identitate a căror valabili­
muncii minerilor. Şi într-o direc­ — articole de cofetărie şi patiserie tate a expirat şi expiră în
lor din Valea Jiului, nu rareori ţie şi în alta trebuie făcute efor­ —- încadrări de tablouri cursul anului 1959, inclu­
turi susţinute. — construcţii : zidărie, dulgherie, vopsitorie, pictură de Sir-< siv buletinele de identitate
puteai auzi pe cîte un miner şef riale pe care partidul şi guver­ tone cu vagoane de 10-12 tone a căror valabilitate expiră
de brigadă, chiar dintre cei frun­ nul Ie fac pentru înzestrarea teh­ capacitate. Trebuie de exemplu, îmbună­ me, lustruiri de mobilă etc. ta d a ta de 31 decem brie
taşi .• nică a minelor sînt făcute în 1959, se vo r preschim ba.
primul rînd cu scopul de a uşura Progresele realizate în dome­ tăţită şi extinsă metoda de ex­ —»r~* i—tf
— Nu-mi trebuie crăţer... Prea una dintre cele mai grele munci niul mecanizării minelor sînt ploatare prin abaţaje frontale, P ersoanele in cauză ur­
multă fierărie trebuie să băgăm industriale. Intr-adevăr pentru rod al ajutorului multilateral al m ează a se prezenta in a-
în abataj... Rîzna-i mai bună — uşurarea muncii minerilor din Uniunii Sovietice şi al puternicei metodă care permite o largă me­ V IZ IT A Ţ I cest term en, pentru pre-
că nu se defectează... Şi-apoi Valea Jiului s-au făcut eforturi dezvoltări a industriei noastre canizare şi totodată o utilizare ' schim barea buletinelor de
daca ne bagă crater se măreşte cîe-a dreptul uriaşe. De exemplu, constructoare de maşini. identitate, cu urm ătoarele
şi norma... numai în primul cincinal ş-au economicoasă a utilajelor. In j- magazjnele O.C.L. Produse Industriale din Deva, Brad, ] a cte:
cheltuit pentru mecanizarea mi­ Spre un nou progres acest sens este necesar să se stu­
Anii au trecut. Transportul în tehnic dieze, mai ales la mina Lupeni. ft'Orăştie, Cugiri Sebeş, Alba luna şi Zlatna, cüre sînt aprovi-} B Ă R B A ŢII:
abataje a ajuns să fie mecanizat lungimea optimă la care îrontar
lele, asigură cea mai mare pro­ 1 — buletinul de identi­
U, zionat*e . cVu; mărfuri. \ în sortimente variate şi diferite. ’ i-j
în proporţie de 83,0 la sută, iar nelor şi pentru înzestrarea pre- Ü — un bogat sortiment de imprimeuri de mătase şi bumbac ¦ tate v e c h i:
pe galerii de 97,6 la sută. Mine paraţiilor de cărbune cu agrega­ Mecanizarea minelor a dus,
cum sînt Lonea şi Uricafiiul, cate te moderne aproape o jumătate alături de stabilizarea cadrelor ductivitate şi un preţ de cost cît L cu cele mai noi modele. -j — certificatul de naşte­
în 1948 nu aveau nici un aba­ miliard de lei. de muncitori mineri şi de îmbu­
taj înzestra't cu craţere, astăzi au nătăţirea organizării procesului maţ redus. Mai trebuie îmbună­ — mare sortiment de-ţesături de lînă la preţuri convena-) re ( tip R .P .R .) ¦
atins nivelul celorlalte mine cu In anii care s-au scurs din cel de producţie, la, o creştere sub­ tăţite şi avansările în celelalte
o mecanizare mai veche, bineîn­ de-al doilea cincinal mecaniza­ stanţială a productivităţii mun­ lucrări miniere. [ bilet ç ] — livretul m ilita ri
ţeles că şi In aceste mine reali- rea minelor din Valea Jiujui a cii. în decurs de trei ani şi ju­ (• , — diferite articole de încălţăminte din piele şi pînză. — 2 fotografii ( tip bu­
zîndu-se un continuu progres teh­ înregistrat nu numai un conti­ mătate productivitatea muncii în Una din principalele necesi­ I
nuu progres cantitativ, ci şi minele' de cărbune din Valea tăţi ale progresului tehnic în le tin 3U c m .) .
( — un bdgat sortiment de-'confecţii de mătase, lină şi bum-^
P en tru copiii sub 14 ani,
mineritul carbonifer este mecani­ r bac, de sezon. * ' *"• •j se vor prezenta şi certifi­
c a te le ?le n a ş te r e .
zarea încărcării. La lucrările în r . -j., i
F E M E ILE :
nic. Acum, cînd dintr-o lucrare unui calitativ. Astfel, din anul fiului a crescut cu peste 30 la l — sortiment variat de galanterie, parfumerie, cosmetice etc. j
' — buletinul de identita­
se caută să se scoată craterul 1955 pînă’la începutul acestui an sută. Merită să fie subliniat fap­ steri! ea este rezolvată prin ma­ w J i*..' V t-rnJ i V—t W u J I—/ V I uJ wJ '—J y—ru-/ u t ¦--fL.
şinile de încărcat şi cărucioa­ te vech i:

pe motiv că funcţionarea lui nu numărul de craţere a crescut la tul că în 1958 şi în primele 5 rele cu bandă. în abataje, deşi A 'W V 'A / — certificatul de naşte­

minele din Valea Jiului cu ;58 luni din 1959 au fost extrase ex­ s-au făcut numeroase încercări, re (tip R .P .R .);
este deloc justificată din punct la sută, la locomotive electrice clusiv pe seama creşterii produc­
de vedere economic, minerii, au , — cu 35 Ia sută, al trbliilbr 6- tivităţii muncii aproape 200.000 problema nu este încă rezolva­ — certificatul de căsăr

tă. Aceasta şi dintr-o oarecare torie (tip R .P .R .) pentru

alte păreri: .. lecirice — cu 32 la sută. Princi­ tone de cărbune cocslficabil şi e- lipsă de preocupare a conduceri­ fem eile că să to rite:

— Lăsaţi-ne craterul... F,l ne . palul progres calitativ în ce pri- ¦ nergetic peste plan. Datorită lor minelor şi sectoarelor şi a 1 — 2 fotografii (tip bu­
le tin — 3/i c m .).
uşurează munca... Nu mai tre­ veşte mecanizarea minelor de creşterii productivităţii muncii şi combinatului carbonifer pentru

cărbune este electrificarea aproa­ experimentarea temeinică a noi­
buie să lopătezi la un metru şi pe .complectă a transportului pe a trecerii la sistemul îmbunătă­
ceva înălţime în rîznă, ci doar galerii şj la.suprafaţă, dotarea ţit de salarizare şi normare cîş- lor tipuri de maşini de încărcat

la două. palme... Mai bine dăm lui cu locomotive mai puternice tigul mediu al muncitorilor mi­ create în Valea Jiului.

Cu toate că problema mecani­

cîteva tone de cărbune în plus şi mecanizarea haldării sterilu­ neri din Valea Jiului este în zării încărcării în abataje s-a

ca să sc acopere cheltuielile cu 1 lui la majoritatea minelor. Aşa prezent mai mare cu peste 40 la pus de curînd, nu .va trece mult
sută decît la începutul anului
curentul electric... de pildă, locomotivele cu acu­ 1957. timp pînă cînd maşina va lua
mulatori de 2 tone au fost înlo­
Atitudinea nouă pe care o au cuite cu locomotive de 4 tone, Dar mecanizarea minelor din definitiv şi irevocabil lopata din

minerii faţă de mecanizare do­ iar la transportul de la mina mîna minerului. Şi atunci mun­

ca lui se va deosebi cu puţin

vedeşte cu prisosinţă că ei au Lonea pînă la preparaţia Petrila Valea Jiului nu şi-a spus ulti­ de aceea a strungarului...-

înţeles că marile eforturi mate- s-au înfocuit vagoneteie de 3 mul cuvînt. Ea conţine pe de o I. M IR Z A N/V'n/\Zs^ x/ X'N -N/n/N /V