Page 83 - 1959-06

Pag. 4
25 iUNtE
Ziua de luptă pentru retragerea
trupelor americane din Coreea de sud
M O SC O V A 24 (A g erp res). ţiului aerian, m itralierea te­
— T A S S transm ite urm ătoa­ ritoriului R.P.D . Coreene etc.
rea corespondenţă sub sem ­
nătura lui V asili H a rk o v :
D ata de 25 iunie readuce in
m in te ^ e n im e n te ale căror
învăţăm inte sint foarte in ­
structive. In această zi, a a-
nu lu i 1950, cînd zorile abia
începuseră să m ijească în Co­
reea, la paralela 38 s-au fă ­
cut auzite prim ele salve de
artilerie. A şa a început sîn-
gerosul război de 3 ani dez­
lă n ţu it 'de a u to rită ţile sud-
coreene sprijinite de Statele
U nite.
D upă 9 ani, ziu a de 25
iunie continuă să am intească
faptul că Coreea răm îne fo ­
carul cel m a i• periculos din
E xtrem ul O rient. N aţiunea
coreeană este scindată în
m od artificial.. A rm istiţiu l din
Coreea, obţinut cu preţul u-
nor im en se eforturi, nu s-a
transform at într-o pace trai-,
nică. D im potrivă, la sud de
paralela 38 se agită din nou
arm ele, de da ta aceasta cele
atom ice.
Acordul de arm istiţiu pre­
vedea ca după expirarea ter­
m enului. de 3 lu n i de la sem ­
narea lui, trebuie să fie con­
vocată o conferinţă politică a
părţilor interesate în vederea
rezolvării paşnice a proble­
m ei coreene. De atunci au
trecut nu 3 luni, ci aproape
6. ani. C o n ferin ţa n-a fo st în ­
să convocată şi problem a co­
reeană răm îne una dintre ce­
le. m a i a c u te p r o b le m e a că ­
ror rezolvare se im pune. De
altfel, fără ¦ reglem entarea
paşnică a problem ei coreene,
este de neconceput consoli­
darea păcii în E xtrem ul 0 -
rient.
Perioada de 6 ani care a
trecut de la încheierea a rm is­
tiţiu lu i vine să . confirm e cit
se poate de pregnant că par­
tea am ericană a m ers pe ca­
lea su b m in ă rii a cestu i a rm is­
tiţiu. Statele U nite au răspuns
îndeplinirii întocm ai a spiri­
tului ş i . literei acordului de
către partea coreeano-chine-
ză prin crearea de noi divi­
zii, introducerea arm ei atom i­
ce îri C o reea d e s u d c o n ­
struirea de baze pentru ra­
chete, . prin num eroase pro­
vocări în zona dem ilita riza ­
tă şi prin violarea spa­
Okinawa trăieşte zile grele
TOKIO 24 (Agerpres). —
)kinaw.a trăieşte zile grele, a
eclarat Minoru Motoraura, de-
sgatul muncitorilor din Okina-
,'a. la conferinţa de la Tokio
docherilor din ţările Asiei şi
ona Pacificului unui corespon-
ent al agenţiei Kikansi Tzusi-n.
0 la sută din pămînturiie a-
abile ale Okinawei au fost con-
iscate de comandamentul ameri-
an pentru nevoile trupelor de
cupaţie. Principalele ramuri S.U.A. au inteirzis călătoriile mina în mod serios această pro­
le industriei naţionale — in- între Japonia şi Okinawa, ca­ punere. După cum a afirmat
lustria zahărului, peştelui şi al- re este o parte inseparabilă a, Herter, în timpul Conferinţei de
e ramuri industriale sînt pa- ţării, atestă că se încearcă să Ia Geneva au fost fixate, punc­
alizate. Din cei 800.000 de lo- se ascundă planurile de tran­ tele unui acord posibil cu pri­
uitori ai insulei, 100.000 sînt. sformare a acestei insule într-o vire la statutul Berlinului. Her-
omeri -totali sau parţiali. Majo- bază atomică, într-o bază de a- j ter a spus că după părerea lui
îtatea covîrşitoare a celor care gresiune în Asia.
Note şi comentarii *Note şi comentarii
Precizare
După cum se ştie, N orstad a ceru}
de ¦curind transferarea unităţilor a-
v ia ţie i am erica n e, din F ran ţa în A n­
glia. A ceastă cerere a provocat o
m are n elin işte în rindul poporului e n ­
g le z .
Jn le g ă tu ră cu a c e a sta , O rm sb y
G ore, m in istru de stat pentru A fa­
cerile E xterne, a. căutat să lin iştească
o p in ia p ublică din A n g lia , d eclarîn d
că „transferarea avioanelor se face
în in teresu l N .A .T .O .“ şi că g u v ern u l
e n g lez „trebuie să accep te cererea
lui N orstad în legătu ră cu sta ţio n a ­
rea a v io a n elo r a m erica n e In A n g lia ” . „ N ew sw eek “ în leg ă tu ră cu a ceasta:
G rozavă precizare I A sta ca să nu
se creadă cum va că transferarea bom ­
bardierelor am erican e în A n g lia s-ar
face în in teresu l pop oru lui e n g le z f f
Impozite - nivel de trai
ridicat!?
R evistele a m erican e sin t pline de
e lo g ii la adresa „m odului de viaţă
am erican “ . Se fa ce o reclam ă d eşă n ­
ţată faptului că m uncitorii din în tre­
Redacţia şi id m iolslra|la ziarului str 6 Martie nr. 9. Telefon s 188; 189 1 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii G enerale P .T .l.R . jir. 230.320 din 0 noiem brie 1949, *3 Ţipa roi i întreprinderea Poligrafică .1 M ai" — Déva.
U nul din reprezentanţii
P entagonului, generalul Sae-
m an, a declarat zilele aces­
tea că forţele arm ate am eri­
cane vor răm îne în Coreea
„în viito ru l p re v izib il“. S p u ­
sele lui sin t întărite de co­
m andantul arm atei a 8-a a-
m ericane care, potrivit spuse­
lor sale, „nu vede po sib ilita ­
tea unificării paşnice a Co- '
reei". In aceste zile, corni- ’
siile C ongresului am erican
discută problem a sporirii a-
locaţiilor pentru pregătirile
de război in Coreea de sud.
Aceste declaraţii şi altele
asem ănătoare atestă că S.U .A .
caută să perm anentizeze scin­
darea Coreei, să lipsească po­
p o r u l co re ea n ele d r e p tu l lu i
legitim de a trăi într-un s fa t'
dem ocrat unic. Era un tim p
cînd propaganda am ericană
încerca să folosească drept
arg u m en t în favoarea sa sta ­
ţionarea în Coreea de nord
a voluntarilor chinezi care au
ajutat poporul coreean să r e s-.
pirigă agresiunea. Dar vo lu n ­
tarii chinezi s-au retras încă
de anul trecut din Coreea
de nord şi Statele U nite au
răm as şi fără acest argu­
m ent form al. Acum , pentru
a justifica staţionarea ilegală
a trupelor S .U .A ., în Coreea
de sud, propaganda am erica­
nă a născocii încă un „pre­
te x t" . Ea declară că volunta­
rii chinezi se află... lingă Co­
reea. Dar trupele am ericane
nu se află oare în Japonia
Ungă Coreea de s u d . şi în­
treaga flotă a 7-a am ericană
nu patrulează oare în apro­
pierea coastelor C oreei? N u,
acest aşa-zis argum ent al
propagandei am ericane este
cu. totul, n e fo n d a t. E l n u p o a ­
te ascunde faptul că S.U .A .
jertfesc interesele păcii şi
securităţii în E xtrem ul Ori­
ent strategiei tor atom ice.
A nul acesta popoarele m ar­
chează ziua de 25 iunie ca zi
de luptă pentru retragerea
trupelor am ericane din Co­
reea de sud. Şi pretutindeni
în această zi se va exprim a,
fără îndoială, solidaritatea cu
poporul coreean, se va cere
ca trupele am ericane să ple­
ce din Coreea pentru ca în
această regiune să dom neas­
că pacea şi liniştea.
au de lucru primesc mai puţin
de 1 dolar pe zi, ceea ce abia
!e ajunge pentru hrană.
Autorităţile militare america­
ne, a spus în continuare Mo-
tomura, au privat pe toţi mun­
citorii de drepturile democratice
cucerite în primii ani după ter­
minarea războiului. Ele interzic
activitatea organizaţiilor sindi­
cale, de tineret şi a altor or­
ganizaţii de masă. Faptul că
p rinderile S .U .A . sîn t acţion ari ai a-
cestora, că n ivelu l de trai al m un ci­
torilor este destul de ridicat, că sa la ­
riile sîn t atît de m ari ca să asigu re
ex isten ţa fam iliilor m un citorilor, că...
etc., etc.
D ar aceleaşi reviste sîn t nevoite să
recu n o a scă fisca lita tea e x c e siv ă din
S .U .A ., faptul că în afara taxelor şi
im pozitelor datorate gu vern u lu i fede­
ral, g u v ern ele lo ca le in trodu c din zi
în zi tot m ai m ulte ta x e şi im p o zite
pe v en itu r ile su b 1.000 d e d olari, a-
supra bunurilor de la rg co n su m şi
a articolelor in d ustriale etc. fa tă ce
relatează, de pildă, rev ista am ericană
„C înd răbdătorii con trib u ab ili p ar a
se obişnui (c h ia r fără v o ie ) cu for­
m idab ila sarcin ă (fisc a lă — N .R .) fe­
derală pe care o poartă, gu vern ele
sta telo r îi în ca rcă cu poveri supli*
m entare“.
In teresan tă creştere a nivelu lui de
trai 1 Ca şi cum creşterea im p ozite­
lor şi a tax elo r de tot felul pe care
sîn t n ev o iţi să ie p lă te a scă o a m en ii
m u M U E SOCJ'A EISM U EUJ
BËËft
Mişcarea grevistă Succesele fn mancă ale oamenilor
ia amploare
în !talia
ROMA 24 .(Agerpres). Mişca­
rea grevistă ia amploare in Ita­
lia. In timp ce greva marinari­
lor. care intră în cea de-a treia
săptămînă, imobilizează în po>-
turile italiene peste 100 vase,
la 23 iunie au declarat grevă
30.000 muncitori de la carierele
de marmură şi de la âlfe carie­
re, iar pentru zilele urmăioare
sînt prevăzute greve care ar ur­
ma să cuprindă peste 2.OOO.G:>0
de oameni. Aproape 1.000.000 de
muncitori metalurgişti au anun­
ţat că vor declara greva gene­
rală dacă în urma grevei lor de
48 de ore nu li se vor satisface
revendicările. De asemenea !a
23 iunie a avut loc o grevă do
o zi a peste 5.000 muncitori de
la întreprinderile aparţinînd mo­
nopolurilor de stat care şi ei au
anunţat că vor doclara grevă ge­
nerală dacă cererile lor nu vor
fi satisfăcute pînă săptămînă vi­
itoare. Infirmierele şi alte cate­
gorii ale personalului sâni !ar de
la diverse spilale, precum şi
perceptorii din regiunile rurale
au încetat lucrul pc timp de o zi.
Toate aceste greve sînt provo­
cate de disproporţia crescîndă
dintre costul vieţii şi salarii pre­
cum şi de înrăutăţirea condiţiilor
de muncă.
E x p u n e re a lu i H e rte r
la posturile de radio şi televiziune
WASHINGTON 24 (Agerpres) va li posibil în cazul cînd Uni- în c o m p a r a ţie cu p rim ul se m e str u al
TASS anunţă: Ea 23 iunie se- unea Sovietică se va declara a n u lu i tr e c u t), Cu to a te a c e s te a , in
cretarul de stat al S.U.A., Her- gata „să accepte continuarea e r e g iu n e a V o ro n ej, u n d e se d e z v o ltă
ter, a vorbit la posturile de ra- xistenţei Berlinului occidental cu s u c c e s c o n str u c ţia d e m a şin i, rit-
dio şi televiziune despre Sonfe- sub protecţia puterilor occideu- ! m ul d e d e z v o lta r e e s te şi m a i rap id
rinţa de la Geneva a miniştri- tale".
lor Afacerilor Externe.
Herter a afirmat că Ia Confe­
rinţa de la Geneva nu ^-a obţi­
nut „un progres însemnat" şi
că problema BerilinulUi poate fi
soluţionată definitiv numai în RIO DE JANEIRO 24 (Ager- orice nou împrumut va depinde
cadrul soluţionării problemei uni­
ficării Germaniei.
Secretarul de stat a arătat ditf
nou că după părerea SUA, ar fi
necesar ca, după reluarea lucră­
rilor, Conferinţa de Ia Geneva a
miniştrilor Afacerilor Externe, lari, scadentă anul acesta din terea costului vieţii şi vor crea
să înregistreze „un oarecare pro­
gres" pentru a se asigura pers­
pectivele organizării cu succes a
conferinţei şefilor de guverne.
Cu regret, a spus el, nu s-a ob­
servat deocamdată un asemenea
progres la Geneva.
In cuvîntârea sa Herter a lă­
sat să se înţeleagă că S.U.A.
cred, ca şi pînă acum, că vor im­
pune Uniunii Sovietice propune­
rile formulate în „planul lor
complex“. Sper încă, a spus el,
că Uniunea Sovietică va exa­
| un acord asupra acestor puncte
m u n cii din S .U .A . a r în s e m n a - creş. Iar de cîn d cu... ram p ele am erica n e
tere a n iv elu lu i de trai.
Cauză şi afect
C on stitu ţia ita lia n ă preved e printre
a ltele în v ă ţă m în tu l o b lig a to riu pentru
c o p iii în tr e 6 -1 4 a n i. P r e s a d in a*
ceasta ţară nu se dă în ap oi fn a
afirm a ca în Italia n iv elu l cultural
al m aselor este destul de ridicat, că
şc o lile sîn t a ccesib ile pentru toţi copiii
şi că în a cest sco p în b ugetul in ­
stru cţiu nii p u b lice este p revăzu tă o
sum ă con sid erabilă.
R ealitatea ? N e-o confirm ă raportul
prezentat deputaţilor în cam era ita­
lia n ă c h ia r d e c ă t r e u n ’d e p u t a t d e -
m ocra t-creştin , M aria B adalon», care
arată că în rîndul cop iilor în tre 6-14
ani num ărul analfabeţilor este de
406.320, în tim p ce cifra to ta lă a
a n a lfa b e ţ ilo r d in I t a lia s e r id ic ă Ia
peste 3.500.000.
Nu ştim dacă raportul a am intit
cum că o parte con sid erabilă a fon ­
durilor a lo ca te in stru cţiu n ii publice nu se bucură de d r e p tu r i. politic«:!
au luat pînă acum altă d estin aţie.
L r i • xU tlraed Le s iir x • ju ü iîu e le ş t ir i
sovietici fn cinstea plenarei
( . ( . al P. (. 11. S.
M O SCO VA 24 (A gerpres). - TA SS vielică în an sam b lu . A costa este re­
a n u n ţă : A stăzi se d esch id e la M osco­ zultatul introducerii largi a m ijlo a ce­
v a p lenara C om itetului C entral .a l lo r de a u to m a tiz a r e şi m e c a n iz a r e , al smite: La 23 iunie a.c., la am­
P .C .U .S ., ca re va disoirta problem ele depăşirii - sarcin ilor de creştere a pro­
au tom atizării şi m eca n iză rii producţiei. d u ctivităţii m uncii.
L ucrătorii din în trep rind erile şi o r g a ­
n iza ţiile de con stru cţii din în treaga M ari su c c e se a o b ţin u t in d u stria din
U n iu n e S ovietică îşi con sacră victorii­ R .S .F .S .R . In p rezen t zeci de în tr e ­
le în m uncă a cestu i ev en im en t. L a 23 prinderi din M o sco v a ad u c la c u n o ş-'
iunie ei au raportat despre în d ep lin i­ tinţă că şi-au în d ep lin it în a in te de
rea cu su cces 'a an g a ja m en telo r luate term en planul pe 6 luni. C olectivu l
în cin stea plen arei. d e Ia „ G la v m o s tr o î" , u n a d in c e le m a i Muzeului din Poznan, a mulţu-
im portante o rgan izaţii de construcţii
Industria U crain ei a în d ep lin ii în a ­ din U n iu n ea S o v ietică , a construit
in te de term en planul pe prim ul se­
m estru al acestui an. După cum se de la în cep u tu l a n u lu i la M o sco v a
a n u n ţă d in K ie v , în p r im e le fi lu n i a l e clădiri pe o su p rafaţă de 625,000 m e­
-a c e s t u i ân s-a u produs cu- 2.100.000 tri p atraţi. P în ă la sfîrşitu l (un ii, co n --
tone fontă şi oţel m ai m ult decit în struCiOrii v o r d a în fo lo sin ţă ' 125.000
perioada co resp u n ză to a re a anului tre­ m .p. p este plan .
cut. E xtracţia de g a ze naturale a cres­
cut cu un m iliard m etri cubi, extracţia M uncitorii de la u zin a „K rasnîi P r o ­
cărb u n elu i — cu trei m ilio a n e lonc. leta r“ din M o sco v a au dat peste sa r­
c in a d e p la n z e c i d e s t r u n g u r i. In
M ari su c c e se au fo st o b ţin u te în d o­ a ju n u l p le n a r e i, a ic i a fo st p u s în
m eniul en erg eticii, ai industriei u şo a ­
re, a lim e n ta r e şi în a lte ram u ri in d u s­ funcţiune un transform ator suspendat
triale. de 240 m etri care m ecan izează com ­
plect tran sp ortarea pieselor in secţia
Industria B ieloru siei a în d ep lin it de asam blare.
în ain te de term en planul pe prim ele
6 luni a le acestu i an. E ste c a ra cte­ A în d ep lin it în a in te de term en p ia­
ristic faptul că U crain a şi B ielorusia nul sem estrial şi h id rocen trala „L cnin"
fşi d ezv o ltă in d u stria Intr-un ritm de de pe V o lg a , cea m ai m are din lu ­
a p r o x im a tiv 1,5 ori m a i rap id d ecit m e. In co m p a ra ţie cu p erio a d a c o r e s­
se p reved e în cifrele de control ale punzătoare a anului trecut, hidrocen­
planului septena! pentni ind ustria so- trala a produs cu 750.000.000 kW h m ai
m ultă en erg ie electrică.
H idrocentrala de pe V olga este una
din cele m ai im portante întreprinderi
din reg iu n ea K u ib îşev, a cărei d ez­
voltare industrială se d esfăşoară în-
tr-un ritm extrem de rapid. (V olu m u l
p ro d u cţiei a crescu t cu 14 la su tă
— el fiind de 22 la su lă .
____ ,
Situaţia economicii din Brazilia
* *K^-f wr ti# vs*«¦f* n?» 9.*(p*ttjw * vn**,ţ?
pre-s). După cum relatează agen­ . de „bunăvoinţa“ Braziliei care
ţia United Press International, trebuie să accepte condiţiile im­
Brazilia nu va putea plăti băn­ puse de îondui! monetar interna­
cii de export şi import a S.U.A.. ţional. Kubitschek a declarat că
datoria de 100 milioane de do­ aceste condiţii vor duce la creş­
cauza grelei situaţii financiare tulburări cu caracter politic 'în
a ţării. Deficitul' balanţei comer­ Brazilia.
ciale a Braziliei pe anUi acesta
se ridică Ia peste 300 milioane Ocupîndu-se de conflictul din­
de dolari. Guvernul brazilian a tre guvernul brazilian şi fondul
făcut cunoscut că doreşte sa a- monetar internaţional, secretarul
mîne pe termen de 18 luni plata de stat-adjunct, Rubotton, a sub­
datoriei sa le,şi a cerut un nou liniat în cadrul unor audieri, ale
împrumut pentru finanţarea de­ comitetului pentru relaţiile exter­
ficitului curent. ne ale senatului american că a-
titudinea Braziliei pune „o pro-
După cum se ştie, preşedin­ blemă foarte seripasă“ pentru
tele Kubitschek a respins con­ Statele Unite.
diţiile puse de fondul monetar
internaţional, organizaţie sub Agenţia UPI arată că îri ul­
controlul direct al guvernului. timii ani „practică“ Statelor
S.U.A., pentru acordarea unui. Unite a fost de a' nu acorda
împrumut. Agenţia UPI arată că împrumuturi pentru echilibrarea
autorităţile americane au decla­ deficitelor de plăţi altor ¦state
rat oficialităţilor braziliene că decît dacă statul resoectiv a a-
jttns mai întîl la un acord cu
fondulmonetar internaţional. A-
cesta a fost cazul cu două îm­
prumuturi anterioare acordate
Brazilei şt cu alte împrumuturi
acordate recent Franţei, Argenti­
nei, statului'<ShHi şi Perului.
pentru rach ete a eea stă „d estin aţie“
Sukarno a sosit
v a solicita şl m ai m ult. la Hanoi
„Libertăţi democratice“ HANOI -24 (Agerpres). —
Agenţia de informaţii vietname­
A utorităţile de justiţie vesf-germ a- ză anunţă: Răspunzînd invita­
ne recu rg în u ltim a vrem e la tot m a i ţiei preşedintelui Republicii De-
num eroase sa m a v o ln icii, A stfel, zilefe • mocrate Vietnam, Ho Şi Min,
trecute, a ctiv istu l sin d ica l H , Brem er la 24 iunie a sosit la Hanoi
a fost con d am flat la 7 luni în ch iso a ­ într-o vizită de prietenie, pre­
re pentru „acţiu ni trăd ătoare îm potri­ şedintele Indoneziei, Sukarno,
v a sta tu lu i“. „V in a" a cestu i patriot şi- persoanele ca're-1 însoţesc.
co n stă în fap tu l că, din în să r c in a ­
rea organ izaţiei sa le sin d icale, a dus Pe aeroport, Sukarno a fost
t r a ta tiv e c u a c t iv iş t i s in d ic a li 'din , intîaipi-nat de preşedintele Re­
R. D . G erm an ă, a a c ţio n a t pentru publicii De mocrate-Vietnam, Ho
con tacte între o rg a n iza ţiile clasei Şi Min, de primul ministru Fam
m u n citoare din cele două sta te g er­ Van Dong, de Ton Dik Thang,
m ane. D e asem enea, a m ai fost con­ preşedintele Comitetului perma­
d am n at la un an în c h iso a r e . F. P a s-
c h k iw ic z , l o c u i t o r ,d in D ü s s e l d o r f , p e n - nent al Adunării Naţionale, şi
tru fap tu l că în 1953 a lu a t1p arte la de, alte persoane oficiale, precum
activitatea F rontului N aţion al ă! G er­ r şi de numeroşi reprezentanţi ai
m aniei D em ocrate. ‘ Vieţii publice din Hanoi,;
Ş i să m ai - spună cineva că oam e­
nii m u n cii din G erm an ia o ccid en ta lă
N. CQSTÎ N
-?’V W . -
Mr. 1401
Remiterea unor instrumente
populare romîneşti Muzeului
din Poznan
VARŞOVIA 24 (Agerpres).
Corespondentul Agerpres tran­
basada R.P.R. din Varşovia a
avut loc ceremonia remiterii u-
nor instrumente populare romî­
neşti ca : cobza, cimpoi, nai, bu­
cium, fluiere etc., dăruite Mu­
zeului naţional din Poznari. V.
Kaminski, directorul-adjunct al
Fidel Castro despre reforma agrară
dîn Cuba
HAVANA 24 (Agerpres). —
După cum relatează agenţiile de
presă, în cadrul unui miting ca­
re a avut loc la Santa Clara,
cu participarea a peste 8.000 ae
ţărani, Fidel Castro a rostii un
discurs în care a arătat că re­
forma agrară din Cuba va îi
înfăptuită în decurs de 3 ani, tar
pînă anul viitor, Institutul na­
ţional pentru reforma agrară va
furniza tot utilajul tehnic nece­
sar pentru a ajuta pe ţărani să
•ESH-
Guvernul american intensifică
pregătirile militare în Coreea de sud
WASHINGTON 24 (Ager­
pres). Agenţiile americane de
presă au anunţat că guvernul
american a hotărît să intensi­
fice considerabil pregătirile mi­
litare în Coreea de sud, alocînd
noi fonduri în acest scop. O te­
legramă a agenţiei Asociated
Press anunţă că S.U.A. iau mă­
suri asemănătoare şi în Filipi-
ne. Ajutorul militar pentru Fi-
lipine, arată agenţia, va fi a-
cordat în primul rînd- pentru în­
tărirea forţelor aeriene. Autori­
S.U.A. depun eforturi pentru crearea
unei forte de politie interamsricans
WASHINGTON 24 (Agerpres)
Statele Unite depun eforturi in­
sistente pentru crearea unei aşa-
zise „forţe de poliţie inter-'ame-
ricane“, puse sub egida Organi­
zaţiei Statelor Americane şi ca­
re să permită Statelor Unite să
intervină în afacerile interne ale
ţărilor Americii Latine. Crearea
unor asemenea forţe a fost
propusă de senatorul, american
George Sm atharîn faţa comisiei
pentru afacerile externe a sena­
tului S.U.A. sub pretextul „in­
vadării“ Nicaraguei, dar în fond
pentru a ajuta dictatorului So-
moza la înăbuşirea mişcării in­
surecţionale din Nicaragua.
Corespondentul din New York
al agenţiei italiene ANSA rela­
tează că „cercurile politice din
V IN E R I 26 IU N IE 1959
Spectacole cinematografice
D E V A : O cursă obişnuită i A LBA
IU L IA j S area păm întului > F ata că ­
p itanului i B R A D : N ăscu ţi în furtu­
nă i H A Ţ E G : C om u n istu l; H U N E ­
D O A R A : A tingea ; ILIA : S u rorile j
O R A Ş T 1 E : M ikolka cel v iteaz i
Căi g r e şite ; S E B E Ş : O m ul m eu drag!
P E T R O Ş A N I: In în tîm p in a rea ferici­
^Pn
P R O G R A M U L ' I : 6,15 Jocuri p op u ­
\l a r e r o m în e ş t i 7 ,1 5 M u z ic ă u ş o a r ă » fo n ic. P R O G R A M U L I I : 14.07 M u zică
8,30 M u z ic ă ; 9,10 M elod ii p opulare ro­
m în eşti j 10,10 M u zică s im fo n ic ă ) 11,03
M u zică d e estr a d ă j 12,40 (M uzică u-
şo a r ă o r c h e s tr a lă ; 13,05 M u zică din
o p e r e : 14,00 G în tece d e d r a g o ste şi
jo cu ri p o p u la r e r o m în e şti j 14 ,3 0 /Mu­
zică u şo a r ă ; 15,27 D in m u zica p op oa­
relor i 17,25 L ucrări sim fo n ic e rom î­
n eşti î 18,35 M u zică u şoară de B o-
g o slo v s k i şi K d m p a h e itz ; 19,05 C o n ­
cert de m u zică p op u lară rom în ească j
21,00 R om an ţe execu tate la fieră stră u ;
2 t ,15 A lb u m a r tis tic i 21,30 M u zică u-
şoară r o m în e a sc ă : 22,30 M u zică popu-
Timpul probabil în regiunea noastră
P entru ziua de 25 iunie >959, vrem e
n estab ilă cu cerul variabil ziua - şi
în sen in ă ri n oap tea. P loi lo ca le sub
form ă de a v erse în cursul zilei. T em -
peratura variab ilă, ziua va o scila în -
tre 2 4 — 30 g ra d e, iar n oap tea în tre
mit călduros Institutului romîn
pentru relaţiile culturale cu
străinătatea din R ,P. Romînă
pentru darul făcut care, a spus
el, va contribui la o mai bună
cunoaştere a poporului frate ro-
rnîn, a artei sale muzicale.
Au fost de faţă N. Z. Iones-
cu, însărcinat cu afaceri ad-in-
terim al R.P. Romîne la Varşo­
via.
lucreze pămîntul în condiţii ţrt
mai bune.
Castro a atras atenţia asupra
faptului că forţele imperialiste
sprijină activitatea conspirativă
împotriva regimului revoluţio­
nar cuban şi că guvernul dicta •
torial ai lui Trujillo, precum şi
alte clemenţe criminale, care
şi-au găsit adăpost in Republica
Dominicană, se pregătesc inteiis
pentru a ataca şi invada $uba.
tăţile americane au anunţat că
un număr de avioane moderne
de luptă cu reacţie au şi fost
livrate Filipinelor şi că un nu­
măr „considerabil mai mare“ va
fi livrat în cursul noului an fis­
cal care începe de la 1 iunie. O
declaraţie în acest ’ sens a fost
făcută şi în faţa Congresului a-
merican de către amiralul Har-
ry Felt, comandantul şef al for­
ţelor americane din Oceanul Pa­
cific.
Statele Unite au subliniat că
crearea unei forţe de poliţie in-
teramericane ar conveni în mod
deosebit guvernului de la Was­
hington“. Corespondentul 'arată
că în acest mod Washingtonul
speră să eludeze „interpretarea“
că ar săvîrşi o „agresiune im­
perialistă“ în Gazul unei inter­
venţii directe în afacerile interne
ale unei ţări latino-amerîcane.
„In consecinţă o forţă interă-
mericană care ar intra în acţiune
la ordinul Organizaţiei Statelor
Americane ar fi o soluţie bună
pentru Statele Unite“, — subli­
niază corespondentul, adăugind
că această forţă va ft compusă
în mare parte din efective şi mtu
teriale puse la dispoziţie de S ti-
tele Unite.
trii j P a tr u p a ş i î n riori S I M E R L A :
D -a le carnavalului j LO N E A T B ota-
g o z ; P A R O Ş E N I: Z ile furtu n oase j
B A R U M A R E : In frîn geret T E IO Ş j
I n im ă d e o t e l j Z L A T N A : N u m a i cr
fem eie : CAL A N : R ă sfă ţa tu l; A P O U '
D U D E S U S : C ălătorie peste trei
m ări.
lară r o m în ea scă ; 23.00 C on cert sim ­
s i m f o n i c ă ; 1 5 ,3 0 M u z ic ă u ş o a r ă ; 1 6 ,3Q
M uzică pop u lară din R .D . G erm a n ă ;
17,35 C în tece de d r a g o s te ; 18,35 M uj
zică cora lă c la s ic ă » 19,00 A ctualita-i
tea în ţă r ile s o c ia lis te * 19,30 Radiai-'
rep o rta j: A picultori din D eltă ; .21,15
„D in com oara folcloru lu i nostru“ :
G întecul d in M a ra m u reş; 21,45 C ron i­
ca ştiin ţific ă ; 22,35 C a n z o n e te ; 23,15
M elodii populare rom în eşti.
B u le tin e de ştir i : 5 ,0 0 , 6.00, 7,00)
11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,'
2 2.00, 2 3 ,5 2 (p r o g r a m u l t ) ; 14,00, 16,00,
18,00; 2 1 ,0 0 ; 2 3 ,0 0 (p r o g r a m u l I I ) :
;; - -•7 j : •,
7 — 14 g ra d e. V în t potrivit, cu iuten*
sifică ri tem p orare, din d irecţia e st şi
su d -est.
P entru u rm ă to a rele trei zile. vrem ea
sc h im b ă to a r e cu tem p eratu ra în creş-
tere.