Page 84 - 1959-06

V\u ne, ? n a r'
Anul XI Nr. 1402
cin aimtta
In luptă pentru
reducerea
preţului de cost
al metalului
, v/N /'W /N /v VW W ^
SUerargiştii combinatului din
Hunedoara acordă o agenţie 'iot
mai mare reducerii preţului de
cost al metalului. ¦Datorită mic­
şorării unor consumuri speciji-
ce. pe tona de metal şi înlocui­
rii unor 'cantităţi însemnate de
materiale scumpe cu altele mai
ieftine, siderurgişlii de la Hune­
doara au realizai luna trecută
o economie la preţul de cost
planificai pe combinat in valoa­
re de 6.780.000 lei.
Succesele cele mai de seamă
aparţin şi de data aceasta jur­
naliştilor de la secţia furnale
noi. Prin reducerea consumului
de -cocs, încărcătură metalică şi
alte consumuri, ei au economisit
In. luna mai peste 1.700.000 lei.
O mare parte din reducerile de
consumuri se daloresc folosirii
tn rriod raţional a volumului
util al furnalelor. ‘Astfel, s-a
produs zilnic cu consumuri o-
bişnuite, o cantitate mai mare
de fontă peste cea planificată
pe fiecare m.c. volum util de
furnal.
‘Muncitorii de la noua oţelă-
rie Martin au redus consumul
de fontă cu aproape 30 kg. pe
fiecare ionă de oţel.
ConUiuclnd experienţa bîştiga-
fă în lunile trecute, siderurgişlii U.R.U.M. Petroşani, secţia ca-
s de ta Hunedoara înscriu noi
ţ succese in cinstea zilei de 23
August. In prima jumătate a
acestei luni, de pildă, preţul de
cosi planificat a fost redus la
fontă cil 17,41 lei pe tonă, la
oţel cu 11,47 lei pe tonă şi la
cocs cu 4,54 [ei pe ionă.
fn 5 luni
260 propuneri
de inovajii
In primele 5 luni ale anului
acesta la cabinetele tehnice din ex­
ploatările carbonifere din bazinul
Valea Jiului au fost prezentate
260 de propuneri de inovaţii din­
tre, care 118 au şi fost aplicate
în procesul de extracţie a cărbu­
nelui. Aplicarea acestor inovaţii
aduce anual exploatărilor minie­
re din. Valea Jiului economii în
valoare de aproape 1.300.000 Iei.
ba mina Aninoasa, un colectiv
de ingineri şi tehnicieni a conce­
put un dispozitiv automat pen­
tru transportul cupelor la îttni-
cn'ar în urma căruia s-a realizat
o-economic anuală de 103.000 rezultatele decît pe aprilie. A-
lei. tunci am redus preţul de cost cu
E chipa con d u să de zidarul şa m o to r Carol Torok (la m ijlo c), lu crează
la zidirea celei de a IlI-a baterii de co cs a C om binatului sid eru rg ic H u ­
n ed oa ra . In lu n a m ai, a c e a stă ech ip ă şi-a d ep ă şit norm a cu 15 p rocen te,
dînd în a cela şi tim p lucru de calitate.
In , fo to : echipa, după term inarea lucrului.
P R O L E T A R I OIN TO ATE ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A l
Vineri 26 iunie 1959
zileide 23 Mecanizatori
Minerii din Lonea şi-au îndeplinit
planul semestrial
Muncind cu multă însuîleţire pentru a întîmpina ziua 'de 23
August şi Ziua minerului cu realizări cit mai frumoase în pro­
ducţie, colectivele exploatărilor Văii Jiului obţin realizări Însem­
nate în lupta cu sarcinile de pian. După ce colectivul exploatării
Uricani şi-a realizat sarcinile de plan pe semestrul I al anului
curent Ia data de 20 iunie, un alt colectiv de mineri raportează
reeditarea succesului. Este vorba de colectivul minei Lonea.
In cursul zilei de 23 iunie, acest harnic colectiv a dat ulti­
mele tone de cărbune din contul acestui semestru. La acest succes
s-a ajuns datorită întrecerii susţinute desfăşurate între sectoare
şi brigăzi pentru sporirea continuă a randamentelor. In fruntea
întrecerii s-au situat minerii sectorului V — deţinători ai troteu-
iui „Casca de aur a tehnicianului", care numai în intervalul
1-23 iunie inclusiv, au dat peste sarcinile de pian L‘425 tone
cărbune. Printre brigăzile de mineri care au obţinut ceie mai fru­
moase rezultate se numără şi cele conduse de tovarăşii Ştefan
Toacă şi Gheorghe Burcîn.
Concomitentei! sporirea producţiei, minerii din " Lonea au
muncit mult pentru reducerea costului tonei de cărbune. Drept
urmare, numai în primele 5 luni ale anului, ei au redus preţui
de cost cu 4,65 lei pe tonă. La această realizare s-a ajuns dato­
rită aplicării iniţiativei minerului loan Compody, precum şi ale­
gerii cu grijă a sterilului din cărbune, fapt pentru care exploata­
rea a beneficiat de însemnate bonificaţii pentru calitate.
Au redus la jum ătate
termenul de execuţie
Nu de mult, la uzina electrică videnţiat în mod deosebit este
Vulcan au fost date producţiei şi echipa condusă de comunistul
încă două agregate de cazane Toma Secula, care a terminat
ieşite din reparaţie capitală. Re­ cei 48 m.c. de zidărie de şamotă
paraţia a fost executată în cadrul în 6 zile, în loc de 12 cît era
uzinei, cu personalul de repara­ planificat. Cu acelaşi entuziasm
ţii al cazanelor şi cu ajutorul a muncit şi echipa de lăcătuşi
maistrului Ion Albu de la condusă de maistrul Traian Mol­
dovan.
zangerie.
Printre echipele care s-au e-
Helgada de la ©onda 5*400
Pe la începutul lunii am cău­ 37.246 lei. E ceva. De fapt, cu
tat cu tot dinadinsul să-l întîl- oameni ca Constantin lacobescu,
nesc pe maistrul sondor Adrian loan Găman, sondori şefi de
Jerca. Lucrează ia sectorul de granic, Alexandru Petcu, Victor
foraj Dîlja, din cadrul Intreprin- Bîrdeanu, motorişti, Constantin
derii de explorări Lupeni. L-am Tivic, Constantin Neagoe, sondori,
întîlnit venind de pe şantier. nu se poate să nu realizezi eco­
Era ca de obicei, bine dispus. nomii. In brigada mea toţi sînt
Discuţia s-a înfiripat repede. oameni, unui şi unul. Vedeţi, la
— Cum mai merge treaba, to­ noi faptele vorbesc.
varăşe Jerca ? La ce sondă lu­ Intr-adevăr aşa este. In bri­
crezi acum ?
gada tovarăşului Jerca domneşte
— La 5.400. N-aţi auzit de disciplina cea mai desăvîrşită,
5.400, a lui Jerca ? oamenii iubesc munca şi nu vor
cu nici un chip să rămînă în
— Pînă acum nu — mă fac urma celorlalte brigăzi. Pentru
a nu pricepe. Şi cu planul cum acest lucru maistrul Adrian Jer­
stai ? ca merită toate felicitările.
— Pe mai i-am depăşit numai
cu... 10,65 procente.
— Dar la economii ?
— Aici e mai greu. Nu ştiu
Pornind spre Valea Geoagiului pe
şoseaua naţională Deva—Orăşlie sau
pe şoseaua din dreapta Mureşului prin
Deva—Simeria—Uroi—-Rapol-i—Bobitna,
şi coniinuînd apoi pe pîrîul Geoagiu­
lui în sus, ajungem în comuna Gc-
oagiu, localitate situată pe cursul de
jos al pîriului Geoagiu, la confluienfa
acestuia cu Mureşul. La numai 4 km.
de Geoagiu, într-un loc pitoresc, în­
conjurat de păduri, la o altitudine de
352 m. se află situată staţiunea G-e-oa-
giu-Băi.
Pe drumul ce duce din comună la
staţiunea Geoagiu-Băi, le înconjoară
din ţoale părţile dealuri ondulate ce
rîd ' în .soare. Este mult soare, aici,
pe drumul acesta ce şerpuieşte prin­
tre coline, drum pe care pînă la eli­
berare se îndreptau spre staţiune doar
cei ce exploatau munca.
Datorită situaţiei geograjice favo­
rabile, staţiunea este ferită de curenţi,
avind o climă plăcută, reconfortantă,
cu aer curat şi ozonat. Pe meleagu­
rile Geoagiului se găsesc urme, ale
omului primitiv preistoric, iar ro­
manii ¦au¦avut aici,— ca şi la-Colan
— '.staţiuni de 'băi. 'Apele din Geoa-
¦giu-'Băi- şînţ• cunoscute încă¦din tim­
pul romanilor sub denumirea de
„Therme Germisara" — sau după u-
nii autori — „Germisara cum thermis
Dioneis“. Aceste afirmaţii sînt con­
firmate şi de obiectele arheologice ca-
Teatrul de stat
„Valea Jiului“
în Capitală
De cîteva zile Teatrul de stat
„Valea Jiului“ din Petroşani se
află în Capitală; unde prezintă
patru din spectacolele stagiunii
curente.
Piesa lui Aurel Baranga şi N.
Moraru „Anii negri“, în regia lui
4 pagini 20 bani Constantin Dinischiotu, sceno­
grafia lui Al. Olian, a fost pre­
zentată în seara zilei de 22 iu­
nie în sala C.G.S. Poemul feeric
„Inşir-te, mărgărite“ de Victor
Eftimiu, spectacol montat în re­
gia tov. Ion Petrovici, pictor sce­
fru n taşi de la nograf Al. Olian, s-a jucat în
ziua de 23 iunie, iar miercuri,
l S.M.T. M iercurea ] 24 iunie, tot în sala O. C. S.
colectivul teatrului a prezentat
L Bucuria datoriei împlinite se ci- ^ piesa „învăţătoarea“ de Brody
[¦ teşte pe faţa tinerilor mecanizatori •]
Sândor.
de la S.M.T. Miercurea prinşi de 1 In zilele de 26-30 iunie, tea­
^ fotoreporter in obiectivul aparatu- 1
( lui. Şi pe bună dreptate, ei au cu ţ trul minerilor din Valea Jiului
C ce se minări: îndeplinirea planii- -j
va prezenta în sală Studio a Tea­
lui de reparaţii la tractoarele, com-~] trului Naţional „I. b. Saragiale“
^ binele şi utilajele necesare in cam- J din Capitală spectacolul cu pie­
(_ pania de primăvară. In folograjiile ^
L de mai jos prezentăm cîţiva din cei sa „Cavalerul fără grai" de
Lţ maiharnicimecanizatori de ia 1 5 Heltai Jeno, regia spectacolului
iiind semnată de tov. Ion Pe­
c(. S.M.T.Miercurea. i2 trovici, iar decorurile şi costu­
mele executate după schiţele
Elenei Forţu.
C. D UM ITRU
corespondent
Sa pregătim dm flip magazile
pentru depozitarea şi păstrarea
recoltei
Anul acesta , recolta de cereale se
a n u n ţă a fi d in c e le m a i b o g a te . D u p ă sim ea de 150 cm ., pentru ca în p rim ă­
ev a lu ă rile făcute, s-a apreciat- că ea va
SIM IO N M IH AESCU d ep ăşi cu m ult p rod u cţia p lan ificată.
• şef de brigadă In G .A .C . B e n ic, d e "pildă, se a p recia ză
o b ţin erea a 2 .300 k g . g rîu b o a b e ta
u* * hectar, în G .A .C . S în tan d rei 2.500 k g .
grîu boabe la h ectar etc.
S e cu vin e deci, ca o rg a n ele de con ­
ducere a le gospodăriilor colective să se
în grijească în că de pe acum de a si­
gurarea m a g a ziilo r în ca p a cita te cores­
p u nzătoare, în care să poată păstra în
bune con d iţii produsele, ev itîn d u -se de-
g rad area a cesto ra prin în cln g ere. P ier­
derile p rovocate prin înclrfgere sau ata c
de diferiţi dăunători (m o lii, g ărgăriţe,
N. ROVENŢA şoareci e tc ), nu se pot ju stifica decît
prin n eg lija r ea a sig u ră rii ş i p regătirii
corespondent spaţiilor de depozitare corespunzătoare.
S p aţiile de depozitare s e vor 6ocotî
în fun cţie de ca n tita tea de produse ce secţiile a g rico le raion ale. E ste necesar,
se va în m a g a z in a , ţin în d u -se se a m a şi
de felul cum este tim pul cînd se face
ŞERBAN BĂRBAT recoltarea. D a că vrem ea e p lo io a să şi
¦ m ecan ic • p rodusele au m ultă um iditate, v a fi ne­
cesa r un sp a ţiu m a i m are că ci stratul'
mm. b de d ep ozitare trebuie să fie m ai subţire
(2 0-30 cm .), pentru a se putea lopăta
\; % şi a erisi. D a că tim pul e căld u ros şi
u scat boabele vor avea m ai puţină u-
mi m iditate, iar dep ozitarea se v a putea
face în tr-u n strat m ai g ro s (p în ă la
60 cm . în prim ele zile şi apoi, pe m ă ­
sură ce se con tinu ă u scarea, se va pu­
S EA R A LIT ER A R A
Gu prilejul împlinirii a 70 de
ani de la moartea marelui nos­
tru poet, Mihail Eminescu, la
clubul comitetului sindical al lu­
crătorilor din justiţie-Deva, a a-
vut loc o frumoasă manifestare
culturală închinată acestei ani­
versări.
GR. GOANŢA Cu această ocazie tov. procu­
corespondent D UM ITRU P U T E A
tr a c to r ist
n)in lmiiiu±e{iie eecpiiuiii ii6a±lm
Geoagiu-Băi
— IERIŞI AZI —
re se găsesc astăzi parte la faţa lo­ te de noapte, se dedau la chefuri şi
cului, parte la muzeul regional din orgii.
Deva.
Aminiindu-şi de acele vremuri de
In întunecatul ev mediu — feuda­ mult apuse, foarte just au caracferi-.
lism — băile au fost părăsite. Tir- zai localnicii mai în ,virstă ca Cic-
ziu, in ultimele decenii ale secolului măian Simion, Anghel loan, losives-
al XIX-lea, adminis­ cu Octavian şi al­
traţia ausiro-ungară Din carnetul ţii — că scopul
a încercat să pună şederii Ia Geoagiu-
în valoare izvoa­
rele iămăduiioare reporterului Băi a unora ca
ale acestei staţiuni Vlad Aurel —
şterse de vreme. fost ministru in gu­
Din aceste timpuri, ale „revalori­ vernul nafldrud-ţârâtusi, Sever Bocu,
ficării“ siaţiunii de către administra­ — alt fost ministru în mai multe
ţia ausiro-ungară şi pînă la actul de guverne ale regimurilor trecute, co­
naţionalizare din 11 iunie 1948, sta­ loneilor Igna şi Opriţa, fraţilor Mi-,
ţiunea a trecut din mina unui stăpîn hăilă, generalului Macişi, Brăneşţi-
in mina altuia, apatţinînd de fiecare lor, nu era de a-şi îngriji sănătatea
dală -unui pumn de îmbuibaţi. Pe te­ zdruncinată de prea multă muncă, ci
rasele ,. vilelor şi în restaurantul sta­ de a organiza chefuri dezmăţate fără
ţiunii, neguştori şi bancheri, avocaţi a fi stînjeniţi de privirile celor care şi odilina celor ce muncesc.
şi ofiţeri , superiori, reprezentanţi ai trudeau din greu pentru ca ei să hu-
clasc-lor exploafaioare din ţoale păr­ zurească. Şi după ce „osteneau“ între
ţile regiunii şi din alte regiuni ale cupele înspumate de şampanie sau
ţării, se intîlneau şi jucau poker noap- de vinuri alese, din Ţelnd, Şard, ‘A-
tea a ju n g e în lunile de iarnă la g ro­
vară să fie m icşo ra t din n o u ).
M a g a ziile şi d ep ozitele trebuie să fie
g o lite de p ro d u sele ră m a se din recolta
a n ilor trecuţi, după care se vor revizui,
a tît în in terior c ît şi în exterior, de la
a c o p e r iş ş i p în ă la fu n d a m e n t, Tăcîn-
du-H -se şi reparaţiile n ecesare. S e vor
a stu p a g ă u rile şi crăp ătu rile fă cu te în
zid şi p ard oseală de către şob olan i şi
şoareci. D upă a ceea se vor m ătura bine
p ard oseala şi pereţii, stllpiî, grin zile,
ferestrele e tc ., iar g u n o iu l rezu ltat va
fi a rs, că ci în el se g ă s e s c m u lte la rv e
şi ouă de diferite m olii, p ăian jen i şi
g ă r g ă r iţe .
D upă ce s-a făcut curăţenia, se va
proceda ia d ezinfectarea tavanu lu i, pe­
reţilor ş i' d u şu m elelor. D ezinFectanfŞ*
ca re dau rezu lta te bune se g ă se sc ia
de asem enea, să se dezinfecteze u tila­
jul fo lo sit în m a g a zii ca de exem plu :
cîn tarele, sa cii, so n d ele, diferite v a se,
lăzi etc.
in m a g a ziile şi d ep ozitele de cereale
unde au fost păstrate produse infectate
eu in secte (g ă rg ă riţe) este n ecesar ca
Ing. T1TUS PO PO VIC I
şefu l L aboratorului reg io n a l pentru
con trolu l sem in ţelo r — A lba lu lia
(Continuare în pag. 2-a)
ror Petru Damian a făcut o ex­
punere asupra vieţii şi operei
poetului, iar tov. Tatiana Asan-
dei, Cornelia Maglaşiu, Liviu
Gandrea şi Vasile Onica au re­
citat poezii din opera marelui
poet.
DUM ITRU HOGEA
s _ ./
corespondent
poTd: ş.a. şi „chintele roiale“, -porneau
din nou spre- casele lor. pentru a re­
începe „munca grea“ de ioate zilele.
Astfel, , izvoarele tămăduitoare ale Ge­
oagiului. rămîneau pentru ei, necunos­
cute ¦şi. curgeau ¦mai departe, odată
cu- timpul care avea să d-ucă pe, apa
gîrlei ¦şl lista de pokerişti şi dezmă­
ţaţi - din vilele . staţiunii.
In ; Timp ce astfel se petreceau lu­
crurile în trecut la Geoagiu-Băi, mun-,
citorli. din Orăşiie pentru care era
foarte apropiată staţiunea, îşi petre­
ceau duminicile nu aici .— cum ma­
rea\ lor majoritate face astăzi. — ci
ia ¦Sibişel, unde, organizaţi pe gru-
purtţ pe familii sau ounoşi-inţe, tre­
buiau să se mulţumească doar cu ae­
rul curat ş i . cu apa rece a pîrîului
cristalin de munte.
'Abia cînd: poporul, nostru muncitor
s-a ¦eliberat de sub asuprirea jugului
burghezo-moşicresc, vîniul înnoitor tran­
sformator care a cuprins întreaga ţa­
ră s-a abătut şi prin staţiunea Ge-
oafeiu-Băi, care ca multe alte staţiuni
din ţară,- a fost transformată din loc
de - petrecere şi desfătare pentru bur­
ghezie, tn -instituţie sanitară curaiivo-
profilacticâ, pentru îngrijirea sănătăţii
Mulţimile de oameni ai muncii au
D. ST. LAZARESCU
(C o n tin u a re in p ag. 2 -a )
Humeld Idaiiel Nt-
c‘olescu este cunoscut[
^ de aproape toţi munci­
torii de la U.R.V-M.
Petroşani. Aceasta, dţt.-
iorită hărniciei ei în . meseria de,
sudorifă, a conştiinciozităţii şi ‘dis­
ciplinei în muncă. Zilnic ea îşi de­
păşeşte norma de producţie în me­
die cu 40—45 la sută, jăcind lucrări
de bună calitate.
In clişeu: Tov. Ioana Nicoleşcu
F o to : I. T E R E K
onT»/
informaţiile zilei
• Miercuri s-a ţinut la Sime-
ria, în sala clubului G.F.R., ple­
nara Comitetului raional P.M.R.
Hunedoara, Participanţii au as­
cultat darea de seamă asupra
activităţii comitetului raional
P.M.R. în perioada de la con­
ferinţa raională pînă în prezent.
• Astăzi are loc Ia Deva se­
siunea sfatului popular regional.
Sesiunea va analiza proble­
ma construcţiilor executate de
T.R.C.L.H. La sesiune vor fi pre­
zentate de asemenea Coraportul
comisiei de industrie locală şi
raportul comisiei permanente să­
nătate. . . . ;
® Ieri a început la Deva, faza
regională a concursului culturai-
artistic al pionierilor, şcolarilor
şi elevilor şcolilor medii din în­
treaga regiune. Organizat de
Comitetul regional Ü.T.M. şi sec­
ţia de învăţămînt şi cultură a
sfatului popular regional, con­
cursul este un bun prilej de a-
firmare a noi talente. Concursul
se încheie astăzi.
0 Teatrul naţional „I. L. Ca-
raginle“ din Bucureşti va pre­
zenta astăzi în sala cinemato­
grafului „Fiiimon Sîrbu“ din
Deva comedia în 6 tablouri
„Sălbaticii“ de S. Mihailov, tra­
ducere de Maria Nicolau şi-Radu
Beligan. Din distribuţie fac par­
te printre alţii Matei Gheorghiu,
Mihai Folino, Victor Moldovan,
laureat al premiului de stat, şi
alţii. Regia aparţine lui Radu
Beligan.
Artiştii bucureşteni au prezen­
tat ieri acelaşi spectacol la Hu­
nedoara. . ' y.*
• Duminică, 28 iunie, O.S.T.A.
prezintă la Grădina de vară din
oraşul Deva pe cîntăreaţa de
culoare Elisabeth Charles. Va ti
prezentă şi orchestra de jaz Wi-
chary (R. P. Polonă) care a ob­
ţinut premiul I Ia concursul in­
ternaţional ai archestrelof de jaz
dc Ia Budapesta din 1958. So­
lişti: Carmen Moreno, René Gla-
neau, Ian Walasek.
IN PAGINA IU-A
întrecerii între
G. A. C. - un
avînt sporit
RtaicS- anchetă —