Page 85 - 1959-06

f®ag* 2
Cercyrile de economie
concreta în sprijinul producţiei
In a cest an, pe lin gă p rin cip alele în ­
treprinderi din raion u l P etro şa n i fu n c ­
ţionează un num ăr de 40 cercuri de e-
co n o m ie con cretă. E le cu p rin d un nu­
m ăr în sem n a t de m u n citori fru ntaşi în
producţie, in gin eri şi teh nicieni, m em bri
şi can d id aţi de partid, precum şi o a ­
m eni ai m un cii din a ctiv u l fără de par­
tid. in a ceste cercuri, cu rsa n ţii în v a ţă
m arxism -lenirtism , se în arm ează cu cu­
n oaşterea legilor econ om ice ale so cia ­
lism u lu i. P rin discutarea con cretă a
problem elor leg a te de procesul de pro­
d u cţie şi prin p rop u n erile pe ca re le
fa c conducerilor ad m in istrative, a ceste
cercuri îşi adu c con trib uţia la rezolva­
rea m ultor problem e m en ite să con tri­
buie la realizarea şi d ep ăşirea sa rcin i­
lor de producţie.
F aţă de anul trecut, în a cest an acti­
v ita te a cercu rilo r s -a îm b u n ă tă ţit Sim ­
ţitor. in p rogram area şi a leg erea tem e­
lor s-a ţinut Cont de sp ecificu l în tre­
prinderii ; referatele p rezen tate în faţa
c u r s a n ţilo r 'Fiind m a i d o c u m e n ta te şi
m ai le g a le de sa r cin ile ce izv o ră sc din
hotărîrile partidului şi gu vern u lu i. S-a
ţinut seam a de faptul că, în lum ina
h otărîrii p len arei C.C. al P .M .R . din
noiem brie 1958, u n a din sa r cin ile cele
m ai im portante a le întreprinderilor este
creşterea p roductivităţii m uncii şi redu­
cerea preţului de cost.
C ercul de eco n o m ie con cretă d e la
m lrtâ L upeiii, de p ild ă, şi-a fix a t ca
p rincipală sarcin ă d iscutarea acelor pro­
blem e care in flu en ţează realizarea sar­
cin ilor de producţie şi reducerea pre­
ţului de cost. A cest cerc a a v u t în u l­
tim ele luni o a c tiv ita te rod n ică ' prîîi
p rop u n erile pe care le-a făcu t. In urm a
propunerilor făcute de tov. H abina Er-
n est şi Iacob G ozm an, teh nicieni, m em ­
bri ai cercului, de a se m ări profileîe
î n a b a t a j e le c a m e r ă d e l a s e c t o r u l I, seo ri ca ra cteru l urtor co n sfă tu iri de
s-a ob ţin u t un ra n d am en t m ai m are în
sp ecia l în grupa con d u să de m inerul
F eher V asile.
O contribuţie de seam ă în realizarea
de econom ii a a d u s-o cercul de eco n o ­
m ie concretă de la term ocen trala P a -
roşen i, cerc con d u s de p rop agan d istul
G heorghe M iliţescu . F iin d pusă în d is­
cu ţie problem a realizării de econom ii
p rin tr-o m a i bună o rg a n iza re a lucru­
lui, la propunerea cercului, con d u cerea
întreprinderii a in trodu s lucrul în trei
schim buri şi jum ătate, ceea ce a făcut
posib ilă reducerea efectivului cu 29
postu ri. D atorită A cestu i lucru anual stru ctaj se face şi un p reţios schim b de
s e r e a liz e a z ă 1 3 5 .0 0 0 le i e c o n o m ii.,, , .. e x p e r ie n ţ ă - â n t r e p r o p a g a n d iş t ii c e r c u r i- mai dt'ent feîtă Acldn ‘îşi fdţT'/ŞitOfid
C ercul de econ om ie c o n c r e tă -'de Ma * -fy d in ' d iferite lo calităţi. '
F ilatura Lupeni se num ără, de a se m e­
n ea, printre cercurile' cu rezu lta te bune.
F recven ţa în a cest cerc este de 80-106
la su ta, m em brii cercu lu i sîn t a ctiv i şi
d ezb at prob lem ele p u se în d iscu ţie. In
u ltim u l tim p au fo st p rezen tate referate
cu tem e ca : „H ozrasciotul şi aplicarea
a cestu i sistem de o rg a n iza re a în tre­ din raion u l P etroşan i îşi ad u c o con tri­
prinderii la co n d iţiile concrete" , „R ea­ buţie p reţioasă la rezo lv a rea unor pro-'
lizarea plan ulu i teh nic a l în trep rind erii“, blem e im portante a le producţiei. S a r­
„Im p ortan ţa reducerii deşeurilor pentru cina co m itetelor de partid este de a a-
scăd erea preţului de cost" şi a ltele.
In urm a dezbaterii acesto r problem e tor cercuri, de a con trola activitatea
s-a u făcut propuneri con crete conducerii lor şi de a urm ări rezu lta tele ce se
a d m in istra tiv e cu sco p u l de a e lim in a obţin în p rod u cţie în urm a propunerilor
lip su rile ex isten te. In urm a p ropune­ făcu te. A stfel, a ceste cercuri vor deveni
rilor făcute de m em brii cercului, s-a în m ăsură tot m ai m are un ajutor pre­
o b ţin u t r e d u c e r e a d e ş e u r ilo r în tr im e s ­ ţ io s în lu p ta p e n tr u în d e p lin ir e a ş i d e ­ piardă timp preţios pentru a căuta bu­ ş o f e r la a c e a s tă fa b r ic ă .
trul 1 a .c. cu 4,6 Ia su tă, fa ţă d e cel p ă şirea p la n u lu i de p rod u cţie.
p la n ifica t, ceea c e 'a alfus întreprinderii
3 U ^ O X X 5 a 0 0 C 0 ÎX ^ X X X îC > C X X X IL ^ X X X X 3 C X X X X X X X X X 3 0 0 0 0 0 0 0 0 C
n E OA GIU
UT
(Urmare Rin pag, l-a)
¦.început, să cunoască dmmul spre vi­
lele acesteia care le aparţineau de
Rrept — spre vilele care s-au înălţat
Rin truda şi sudoarea muncii lor. Da.
de atunci, staţiunea Geoăgiu-Băi a
devenit a poporului.
Azi, în drum spre Geoagiu, în vi­
lele confortabil amenajate ş i 'sub gri­
ja atentă' şt plină de răspundere a
conducerii staţiunii, în frunte cu dr.
Bot Ludovic, medic-director, mtîldeşti
alături, de oameni ai muncii din Cu-
gir şl Orăştie, mineri din Valea /tu­
tui,' siăerurgişii şi constructori din
cetatea oţelului — Hunedoara, mun­
citori din Unităţile gospodăriilor agri­
cole de stat şi mulţi alţi oameni ai
muncii din loăiă regiunea noastră, cît
şi din alte părţi, veniţi sâ-şt refacă
sănătatea,
'Azi, în lobul huzurului şi orgiilor
celor avuţi, care exploatau pînă la
singe poporul, staţiunea adăposteşte
veselia sănătoasă, optimistă şi vigu­
roasă a oamenilor muncii Veniţi la
odihnă şi rîsul fericit, cristalin al
copiilor lor.
In locul manilor finé, pomăddle
şi „obosite“ de aüia poker, apa bazi­
nelor este azi bâtufă de palmele aspee
ale muncitorilor, iar paşii acestora cu­
treieră împrejurimile pitoreşti até sta­
ţiunii. .• , . .
Ca factori terapeutici ai staţiunii
Geoagiu-Băi, slăU la bază izvoarele
mezo-lermale b.icarbonale, calcaroase,
jeruginoasé, magneziené şl. radioacti­
ve că o 'UmpUffllSfă Re 29-^53 grade
venituri su p lim en tare în valoare de
20.000 lei.
E x em p le oa c e le de n ia i SUs s-a r pu­
tea da m ulte. F aptul că m ajoritatea
cercurilor de eco n o m ie con cretă din V a­
lea Jiului d esfăşoară o a ctiv ita te rod n i­
că, se reflectă şi în program ele elab o­
rate de ele. L a m in a U rican i, de pilda,
în p lan ul cerculu i fig iîrea ză problem e
Ca : „ M ă su r i t e h n ic o -o r g a n iz a to r ic e p e n ­
tru preîntâm pinarea stra n g u lă rilo r în
transportul la su prafaţă", „C ăile de re­
d u c e r e a p r e ţ u lu i d e c o s t a l c ă r b u n e lu i'1.
C ercul de la preparaţia P etrila, în luna
februarie a pus în d iscu ţie problem a
m ăririi debitului de sp ă la re a cărb u n e­
lui. La şan tieru l de con stru cţii din P e­
trila în lu n a m artie s-a d iscu tat tem a :
m ăsuri pentru o m ai bună şi jud icioasă
ap rovizion are cu m ateriale a şantierelor
şi a reducerii con su m u lu i sp ecific de
m ateriale, în ved erea red ucerii preţului
de cost pe sortim ente. La U R llM P e­
tro şa n i, una din prob lem ele d iscu tate
în cerc a fost aceea a reducerii rebu­
turilor la turnătorie ca factor principal
în red u cerea preţului de co st la p iesele
turnate.
In a ctiv ita tea u n or cercuri de é co n o ­
m ie concretă s-au m an ifestat şi unele
lipsuri. L a cele de la m in a L onea,
O .C .M .M . P etro şa n i, A telieru l de zon ă
C .F .R ., d iscu ţiile la în cep u t erau m ai
m ult teoretice şi ab stracte, n elegate de
p rob lem ele con crete a le producţiei.
La a lte cercuri, cum ar fi de ex em ­
plu cele de la m ina V u lcan , şan tieru l
de con stru cţii P etro şa n i, la u n ele şe d in ­
ţe se proceda tocm ai in vers. In Ioc ca
discu ţiile să se desfăşoare pe baza în ­
su şirii p realab ile a tezelor teoretice,
legate de problem a resp ectivă, ele s-âu
d esfăşu rat la un n ivel scăzu t, tratîn-
du-se num ai aspectul tehnic, avîn d de­
p r o d u c ţie .
In urm a a n a lizei făcu te de com itetul
raion al de partid asupra desfăşurării
în văţăm în tu lu i de partid, s-a atras a-
ten ţia com itetelor de partid asupra a-
cesior lipsuri, arătîhdu-se totodată şl
că ile de înlăturare a lor. P e baza in ­
d ica ţiilo r p rim ite, cab in etul de partid
a instruit tem ein ic propagan d iştii asu­
pra felului cum trebuie să -şi d esfăşoare
a ctiv ita tea a ceste cercuri, ce fel de pro­
blem e să fie d iscu tate, ce m aterial bi­
b liografic să fie recom an d at pentru stu ­
diere. In cadrul a cesto r şed in ţe de in ­
A ceasta a dus la o îm bunătăţire sim ­
ţitoare a a ctiv ită ţii cercurilor de eco n o ­
m ie con cretă din în trep rind erile raio­
nului P etroşan i.
D in cele arătate rezultă că m ajori­
tatea cercurilor de econ om ie concretă
corda un sprijin m ai su b stan ţial a ces­
N1COLAE POPO N
- B
I E R I SI A Z
şi nămolul care se întrebuinţează
sub formă de băi de nămol Ia vană,
avînd o acţiune binefăcătoare asupra
organismului, afiliind la vindecarea
multor boli.
Izvoarele îşi găsesc întrebuinţarea
sub formă de cură internă şi cură
externă. Din aceste izvoare cu ape
calde sînt atimentaie şi cele două
bazine mari de innot ale ştrandului.
Printre izvoarele termale principale,
trebuie să amintim izvoarele „Roza­
da“ şi „Diana“ care, pe lingă com­
poziţia chimică catcaroasă, feruginoa-
să Şi termicizaiă, sini unele dintre
cele mal radioactive din ţară (după
ultimele analize radioactivitatea lor
este egală Zii 3,51 m.i, ).
Afecţiunile iralaie la Geoagiu-Băi
sînl variate. Astfel, prin cură internă
se pot irdia : afecfianl gasiro-intesti-
riale, (gaslriie cronice, hiperacide), a-
fecţiuni ale ficatului' şi căilor biliare,
afecţiuni inflamatorii alé Căilor urina­
re etc, Prin cura externă, stib formă
de băi", cu şl fără nămol, se pot trata
bolile apdralulul locomotor, formele
reumatice articulare şi poliarticulare,
tiimbagllle, sciaticile, nevralgiile, reu-
niâUsmii! muscular, anchilozele, pe-
riósTUele şi afecţiunile CfOhice ale a-
pătatului genital feminin. ¦
' Dar nu nuniai valoarea curativă a
apelor ăirăge ta Geoagiu ande an din
ce în ce mai mulţi oameni ap muncii.
Cura de apé sau băile, se îmbină ar­
monios CU ceea ce se numeşte „cura
de aer“ şi „odihna activă“, Climatul
de aici este un climat RéSsebit de
ţ & m ii: .
fe llÉ flI t
L Membrii comitetului
C de cetăţeni pentru
h construcţia şcolii ele-
UL mentare din satul Pe-
treni, raionul Hunedoa-
L ra, au depus multă muncă la pro- ţ
[ cutarea materialelor necesare con* 1
t strucţiei şi mobilizarea cetăţenilor ^
( la muncă voluntară. S-au ejectuat -I
C astfel peste 10.000 ore de muncă ţ
r voluntară.
L In âlişeu: Membrii comitetului de j
[ cetăţeni pentru . construirea şcolii )
[ elementare din Petreni.
ne
S E Z IS E A Z A
Cînd lipseşte
conştiinţa datoriei
In-ziua de 15 iunie a.c., aflindu-mă
in trecere prin ordini Haţeg şi dis­
părând de timp, am dorii să-mi aranjez
părut. Ajunsă in centrul oraşului, pri­
virea. mi-a !ost atrasă de două recla­
me indii, viu colorate, expresive, care
ie invitau parcă să intri In atelierul de
coafură al cooperativei meşteşugăreşti
„Retezatul“. Am fost bucuroasă pentru lo c u r ile d e m u n că .
un moment. Cînd să deschid Insă uşa
atelierului, dădui de un afiş scris pe. b ricii „ C h im ic a “' în c a r e sd a flă r e p a r ­
o jumătate de coală de hirtie, care tiz a ţi e le v i. C o n s ta tă m c u s a t is f a c ţ ie
anunţa următoarele; „ATELIERUL că. în to a te s e c ţiile , a c e ş tia lu c r e a z ă c
ÎNCHIS, CĂUTĂM COAFEZE!“.
Desigur că in faţa acestui anunţ, nu
m-am simţit tocmai bine. Dar am a-
flat mai tirziu adevărul. Anunţul, a
fost afişai nu din. motivul arătat mai
sus, ci pentru că cele patru coafeze
care lucrează aici, împreună cu casie­
ra, erau la ora aceea (8,30 dimineaţa)
la cinematograf. Şe făcea proba fil­
mului proaspăt sosit în localitate'.
Pe viitor e bine ca tovarăşii din'
conducerea cooperativei 'să urmărească
lucrătoarele de 'la atelierul dP Wctfiftă
al cooperativei meşteşugăreşti' „Rete­
zatal". " •
MARIA BRATU
O cerere legitimă
'Aproximativ 120 de cetăţeni din ¦Că­
lău îşi pun 'întrebarea: „De -ce în lo­
calitatea noastră nu se aduc butelii
de aragaz?“.
Deşi conducerea cooperativei' „Mun­ - în sc h im b , o in iţia z ă c u m u ltă g r ijă în
citorul" Călan a fost sezisată in repe­ • o p e r a ţiile d e b o b in a r e a m o to a r e lo r
tate rînduri — prin iov. loan Roman ’ e le c tr ic e .
— de ¦necesitatea aprovizionării coope­
rativei cu aragaz, nici pută in prezent, rica R e n te a , a p le c a tă p e s te c a p o t a u n ei
n-a reuşit să rezolve această legitimă m a ş in i, n e sp u n e c u m în d r ie c ă lu c r e a -
cerere a cetăţenilor. Această stare de ¦z ă îm p r e u n ă c u c o le g ii ei la rep a r a r e a
"lucruri face ca mulţi "muncitori să c a m io n u lu i p e c a r e lu c r e a z ă ta tă l ei,
telii de aragaz in alte localităţi.
TEOFIL SINCA
A I de mere „Red delicios“ şi o întreagă
I-
reconfortară, care are efecte ionizan­
te, întăritoare asuprp , organismului.
Este ’suficient. să depăşeşti' zona izvoa­
relor, a slaţiiuiii, pentru a ie bucura
de darurile cu care natura a înzes­
trat din belşug această parte a fru­
moasei şi [bogatei noastre regiuni.
Cită. satisfacţie şi dorinţă de mun­
că şi viaţă îţi oferă excursiile pe care
le poţi întreprinde în jurul staţiunii I
Pentru obişnuiţii acestor meleaguri sini
bine cunoscute drumurile pline de far­
mec, cărările parfumate ale pădurilor,
care duc spre „Peştera Ciniăuhil“, din
dealul Măgura la „Cascadă“, la ,;Siî-
na Cimâiilui şi a băilor“, ta „Săcărim-
bu",.la „Vîrful Gurgtilaia" (peste 1.000
m. alt.), ca şi la cheile de la Băcîia,
Ardeu şi Cib. Excursie ' plină de amin­
tiri neiiiiaie se poate face şi la sia-
ţiuhea pomicolă din comuna Geoagiu
— aflată la cca. 4 km. de băi —
staţiune menită să contribuie din plin
ia refacerea şi dezvoltarea săClbrtilai
bogat pomicol al acestei regiuni, sec­
tor cate in anii regimului burghezo-
moşieresc a cunoscut âii de an declin,
Viziiind staţiunea experimentală,
poţi vedea concret rczutlaiele aplică­
rii miciurinismului şi agrotehnicii îna­
intate la condiţiile regiunii noastre.
Aid poţi vedea noi şi variate soiuri
de fructe, Colecţii din toate speciile
şi soiurile. Staţiunea are o colecţie
de peste 300 soiuri, iar în anul acesta
ă realizat pînă în prezent pesie 40.006
de hibridări pentru crearea de noi so­
iuri. Iubitorii pomicultura pot vedea
atei soiuri Re frjicte, rare ca Re pjtctă,
Dlil M U L SO CIALISM U LU I
Elevi ia p ra c tic ă
în întreprinderi
D a c ă te o p r e ş ti Îrt a c e s t e z i l e d i m i ­
neaţa pe strada din faţa şco lii m edii
„A urel V laicU “ din O răştie te surprin­
d e a n im a ţia d e o se b ită p e c a r e o iri-
tîln eşti. Gei p este 800 e le v i fiu m ai vin
-j în uniform e şco la re cu ob işn u itele g en ţi
sub b raţ, g ră b iţi să a ju n g ă în. c la s e
în a in tea sunetului clop oţelulu i. D e data
aceasta, îm brăcaţi în h ain e de practica,
ei aşteaptă nerăbdători să plece în în ­
j facultatea de istorie, Institutul de
tr e p r in d e r i.
In curîrtd, stra d ă se u m p le de m a şin i.
E levii se g ră b esc să urce în cele două
autobuse a le fabricii „C him ica", în cele
două autocam ioan e ale gosp od ăriei de
stat, în m a şin ile întreprinderilor „D îgi-
t a lis “, „11 Iu n ie “ etc. In g r u p e m ai
m ici, pleacă elev i şi spre a lte în tr e ­
prinderi, c a : fabrica „ V id ra “, S.M .T .,
O colu l silv ic. Ziua de p ractică în pro
ducţie a început. A g ita ţia de pe stradă
se linişteşte.
D ar să -l vedem cum se coftiportă la
P o rn im prin c e le 14 se c ţii a le fa
fectiv, participă în tr-o form ă sa u alta
la procesul de producţie.
P e faţa elevei C ornelia P aştiu, care
în cea rcă să lu creze Ia un str u n g „ lo s il
; R a n g h e ţ“, c ite şti în co rd a rea . A dm iri
dexteritatea cu care elevu l E m il C araş
că execu tă o op era ţie de filetare. P e '
.elev u l V lad C ălin — secretarul .birou
lui o rg a n iza ţiei U .T .M . a c la se i a IX -a
A, a p roap e că nu-1 m a i recu n o şti îm
brăcat în salop etă şi cu ochelari de'
eţevi ai cursului de pregătire în vede
rea adm iterii în şco a la serală, care se
, ocupă cu m ultă grijă d e îndrum area
practică a elev ilo r de la cu rsu rile de
zi. P e elev a N a ta lia M iclu ţia din cla sa
a X -a o g ă sim în tr-o p auză, ajutînd
, pe electricianul P etrescu A urel în rezol­
varea unor p roblem e de aritm et'că
pentru cursurile de d u p ă-m asă. A cesta,
La g a ra ju l în trep rin d erii, elev a F io
In toată fabrica, rem arci grija p ă ­ posib ilitatea să se facă o aerisire per­
rin tea scă cu ca re îi îndriiftiă p e elevi m a n en tă .
JO O O <X X X îO O O C C X X X X X X iO O O O O O f
colecţie de „Renele“, la vişini, soiu­
rile „Horlenzia“ şi „Crişana", colecţii
întregi de căpşuni, piersici ş.a.
Sub îndrumarea şi cu sprijinul per­
manent al organelor de partid şi de
stai, prin munca neobosită a întregu­
lui colectiv al staţiunii, a exp'erimen
taţilor ingineri Slanciu Gheorghe
Pasc Eliseie, Samoilescu loan, Prică
Dumilru şl a altora, în frunie cu di
rectorul staţiunii, inginerul Manunghe
viei Emanoii, întreaga staţiune s
transformă din an în an într-un mi
nunat parc, unde pomicultura se îm
bină armonios cu agricultura, flori
cultura şi cil frumoasele cîmpuri di
daciice unde cei peste 120 elevi ai
şcolii horticole de pe lîngă staţiune
îşi însuşesc cele mai înaintaie metode
de muncă şi cele mai avansate cu­
noştinţe.
Dar nu numai împrejurimile sînt
căutate de vizitatori. Staţiunea care
se dezvoltă, înfloreşie an de an, prin
grija atentă a partidului şi guvernu­
lui nostru, constituie o pertă a fru­
museţilor. naturale ale acestui minu­
nat colţ al . regiunii noastre şi un
bogat . izvor ele sănătate şi reconfor­
taré.
Astfel, in cursul ultimilor cîţiva ani,
staţiunea Geoagiu-Băi a fost electri­
ficáis, s-a făbut tepdrarea şl amena­
jarea în mod ştiinţific a băilor de
nămol, repărăţia capitdtă şi captarea
izvoarelor „Rozafia“ şl „Diana“ care
alimentează celé 6 bazine închise. S-a
făcut amenajarea pâlcului şi îndigui­
rea pîrîiilul ce clirge dé-a lungul par­
cului. Numai în cursul ultimului an,
s-a amenajat un sanalófitl balnear cu
60 dé paiuri permanente, pe lingă cele
150 paiuri sezoniere existente. Pentru
complectarea iraiameniitjiii balnear,
unii con d u cători de secţii şi m aiştri.
D e asem en ea, m ajoritatea m uncitorilor
pe lîn g ă care sîn t repartizaţi elevii, la să
p osib ilitate acestora să lu creze sin ­
guri la m a şin i, eX plicîitdu-le cu fabddre
ce trebuie să facă. A şa proced ează Lu-
chiart G h to rg h e, B o g d a n lo a n , M ilan
A urel, F ătu V a sile, M um ătă lo a n etc.
In se c ţia turnătorie a în treprinderii
„I. O. F rim u“, urm ărim curioşi cum
u n g r u p d e e le v i lu c r e a z ă lâ p reg ă tirea ' silvicultură, tehnologia produselor ali­ dacă e cazul/
tu r n ă r ii u n o r b u c ş e p eritru c ă r u ţe , e x e mentare, 'instalaţii şi utilaje, drumuri
cutîrtd cu d estu lă în d effiîn are operaţii
Care se cred ea că nu p ot ii efectu a te
d e c ă tr e e le v i. L a în tr e p r in d e r e a „11 rinară, îinbunătăţiri funciare, mecani­
I u n ie “, n i s e d e c la r ă c ă Iu cr în d la s o r ­ zarea agriculturii.
tarea şi stivu irea produselor finite, e le ­
v ii în lo c u ie s c c u s u c c e s m u n c a m a i acordate de Sfatul popular regional
m ultor m uncitori.
S p rijiniţi de corpul d idactic şi m un­
citorii din întreprinderi, elevii m un cesc
cu m u lt olan pentru în su şirea bazelor
producţiei m oderne, lea g ă zi de zi c u ­
n o ştin ţele teoretice de practica co n stru ­
irii so c ia lism u lu i în patria n o a stră .
Prof. V LA D O V ID 1U
d ir e c to r u l ş c o lii m e d ii „A u rel V laicu " -secţia secretariat a Comitetului execu­
O răştie
Să pregătim din timp magaziile
pentru depozitarea şi păstrarea recoltei
(Urmare din pag. l-a)
în a in te de în m a g a zin a rea noii recolte
să se p roced eze la d istru gerea in sec te­
lor prin g a za re cu suifură de carbon.
S ulfura de carbon fiind su b stan ţă toxi­
că şi uşor in flam ab ilă, m an ip u larea ei
se v a face cu m ultă grijă şi în special
de către p ersoan e instruite.
D u p ă d ezin fecta re, m a g a z ia v a fi ţi­
nută în ch isă tim p de 4-5 zile apoi i
se vor d eschid e u şile şi ferestrele pen­
tru aerisire. '-A
O dată reparată, curăţită şi d ezin fec­
ta tă m a g a z ia , p ereţii ei v o r fi sp o iţi
atît în in terior cit şi în exterior cu lapte
de var, so lu ţie p rep arată din 20 k g .
b u lgări la 120 litri apă, iar p ard oseala
se va sp ăla cu solu ţie de sod ă ca u sti­
că (1 5 k g . so d ă c a u stic ă la 83 litri
a p ă ). In cazu l cin d m a g a ziile con ţin
m ucegaiu ri, ia so lu ţia de lap te de var
se va a d ău ga piatră vîn ătă.
Pe lîn g ă u şile şi ferestrele obişnuite,
m a g a z ia v a fi d o ta tă cu u şi şi ferestre
făcu te din p la să de sîrm ă ca re vor da
cabinetul medical a fost dotat cu apa­
rate noi dintre cele mai moderne pen­
tru raze ultrascurte, ultraviolete şi
Roentgen.
S-a făcut sistematizarea şi repara
>ţia capitală a ştrandului cil cele două
bazine deschise, s-au construit cabine
noi acoperite, moderne, solare, depen­
dinţe noi sanitare, boxe pentru răco­
ritoare, pavilion pentru jocuri distrac­
tive etc. Tot pentru folosirea timpului
in mod plăcut şi distractiv, s-a ame­
najat un cinematograf, un club etc.
Pentru a asigura deservirea celor
veniţi la staţiune în condiţiuni mai
bune s-a făcut amenajarea capitală
a restaurantului „Dacia“ pe lingă care
s-a deschis şi o cantină pension, care
asigură an meniu variat şi la preţuri
accesibile.
Cel care vizitează astăzi Geoagiu-
Băi, pé drept cuvînt poate afirma că
ştrandul staţiunii este unul din ştran­
durile moderne din ţara noastră, asi-
gtirind reconforlareai distracţia unui
număr de cea. 1J500 persoane zilnic.
Iată de de, plecînd de la Geoagiu-
Băi — ca de altfel din oricare staţiu­
ne balneO-Clinlalerică din ţara noastră
— simţi un imbold şi mai puternic de
a munci: şi a lupia pentru a face iot
mai frumoasă şt măi bogată patria
noastră scUmpâ, pentru a apăra cu
forţe spofite pămlnlul ei rodnic, mun­
ţii şi dealurile ei împădurite, bogăţii­
le şi frumuseţile ei făta seamăn, Iată
Re ce, văzînd peste iot minunatele
realizări alé omului liber, creşiC în
tine că un val Re bucurie mlndria
că eşti un cetăţean al unei ţări libe­
re şi prosperé, că eşli Un factor activ
ai construcţiei socialiste, că munca ia
este o contribuţie la lupia pe care mi­
lioane de oameni ai muncii din ioaie
coifurile lumii ó duc peniru pace, pen­
tru o viaţă luminoasă şi fericită.
Nr. »492
Cu privire la acordarea burselor pentru
institutele de mvăţămint superior de
către comitetul executiv
al Sfatului popular regional
- Priă grija partidului şi a guvernului, la 10 august a.c. $i t6t fi ÎMOilţe
in scopul continuei îmbunătăţiri a com­ de următoarele acte:
poziţiei sociale a studenţilor, in fiecare
an se acordă un număr sporit de burse a) certificat de naştere;
¦sfaturilor populare şi întreprinderilor
pentru a fi ocupate prin concurs de b) diploma de maturitate pentru ab­
cei ce doresc să-şi complecieze studii­ solvenţii şcolilor de cultură generată,
le prin învăţământul superior. diplomă de 'tehnician pentru absolven­
ţii şcolilor medii tehnice, diplomă de
In anul acesta, Comitetul executiv examen de stat pentru absolvenţii ŞCO-
al Sfatului popular regional Hune­ lilor pedagogice, certificat de absol­
doara, acordă burse pentru următoa­ vire pentrll absolvenţii facultăţilor" mun­
rele facultăţi şi institute de învăţă­ citoreşti, diplomă de absolvire şi ade­
mânt superior 7 facultatea de inatenia-. verinţă tip de examen de diferenţă
tică—fizică, facultatea de chimie, fa­ conform instrucţiunilor M.l.O. nr.
cultatea de ştiinţe nalurale-biologie, 39.681/1957 pentru absolvenţii şcolilor
fâcultatea de ştiinţe naturale-geogra­ de maiştri şt pentru maiştri care au
fie, facultatea de geologie-geografie, absolvit şcoli organizate pe Ungă ma­
facultatea Re ştiinţe juridice, faculta­ rile întreprinderi care au fósi echi­
tea de filozofie, facultatea de filologie
cit urriiătoărele secţii: secţia romtnâ, valate cil şcolile tehnice de maiştri.
nisă, franceză, engleză, germană,
limbi clasice, secţia limba maghiară, c) adeverinţe eliberate de întreprin­
defi sub semnătura directorului, iar
Ştiinţe Economice V.1. Lenin Bucii-
teşll, facultatea de medicină, stoma­ pentru¦ cei cu domiciliul ia sate de
tologic, farmacie, cultură fizică, tea­
tru, arie plastice, coservatorul de mu­ comitetele executive ale sfaturilor popu­
zică, facultatea de mecanică, chimie
industrială, electrotehnică, construcţii, lare locale sub semnătura preşedinte­
lui prin cúre să Se dovedească ocu­
paţia Rin trecut şi prezent (ce munci
au îndeplinit, ce avere au posedat sau
posedă) a părinţilor şi a Candidaţilor,
R) certificat de sănătate, eliberai
şl poduri, arhitectură, agricultură şt de policlinica studenţească, tar acoto
zootehnie, agricultură, medicină vete­
uiide nu există, de spiialele unificate
de adulţi. Acest certificat trebuie să
Pot candida la concursul Re burse cuprindă obligatoriu următoarele exa­
mene medicale:
fii 'de muncitori şi ţărani muncitori — microradiografia sau radio­
scopia pulmonară,
ăi căror părinţi lucrează în regiune,
in întreprinderi socialiste, industriale — reacţia Wassermann,
sau agricole, In gospodării agricole — un examen clinic (boli interne,
colective precum şi acei care lucrează ORL, ojiătmotogte, chirurgie, heuro- .
în cooperative fără să fi fost patroni. logie))
e) absolvenţii şcolilor 'medii tehnice'
Cererile de înscriere se depun la . şi ai şcolilor tehnice vor prezenta do-'
vadă de repartizarea în invăţâmlntul
tiv al Sfatului popular regional pînă . superior sau dovada efectuării stagiu­
lui în cîmpill muncii /
• f) recipisa de plată a sumei de 5
lei pentru înscrierea ta concursul de
P entru a se evita am estecu l diferitelor ‘btlrse j
produse — grîu cu secară, cu orz, o v ă z
etc. — este n ecesa r ca m a g a zia să fie g) două !olografii 619.
com p artim en tată. R ecolta ob ţin u tă din
loturile sem in cere, recu n oscu tă în Ian Candidaţii reuşiţi la concursul de
ca să m în fă de so i, va fi o b lig a to riu
depozitată separat, evitîn d u -se p osib ili­ burse vor încheia cu Comitetul exe­
tatea de a m estec cu alte specii şi so­
iuri şi a sig u r în d u -i-se sp aţiu l n ecesar cutiv al Sfatului popular regional con­
pentru păstrare în bune condiţiuni.
tracte prin care se vor angaja ca la
P regătirea in a g a ziiio r şi depozitelor
pentru păstrarea recoltelor este o lucra­ terminarea studiilor să lucreze cel
re im portantă şi trebuie făcu tă cît m ai
repede.
PU B LIC puţin 6 ani în posiurite ce li se acor-
llIN dă. La încheierea contractului se va
cere şi consimţămvnJul părinţilor can--
dictaţilor. .v
Informaţii suplimentare, se pot primi
la secţiile de învăţămint şi cultură
‘ ale sfaturilor populare raionale,.
ITA TE
c
| i •••
t l TOR
SEBEŞ
str. M ihai V itcazn /
telefon 324.
produce:
poşete, sacoşe, saci de
echipament, gentuţe,
cordoane etc. într-o
gamă bogată de mode­
le şi culori.
Livrează imediat şi
primeşte comenzi.
COOPERATIVA „DRUM NOU“
Hunedoara
execută prin unitâfiîe sale, pentru deservirea populaţiei, urmă-<
toarele prestafiuni:
CONFECŢII PENTRU BARBAŢI, FEMEI ŞI COPII,
după ultimul jurnal — încălţăminte de comandă şi repăra{îuni|
— instalaţii electrice interioare, reparaţiuni radio ; lucrări de<
spălătorie; lucrări de artă fotografică.
GOSPODINE
In sezonul de vară aveţi ocazia să vă aprovizionaţi CU(
diferite articole de uz casnic de la magazinele de menaj apar-
tinînd O.O.L. Produse industriale din localităţile Devă, Brad,(
Orăştie, Cuglr, Sebeş, Alba, ZIaina şi anume t
• sortiment bogat de vase emailate şl aluminiu»
• sortiment variat din articole de tablă albă zlncată, nea­
gră $1 litografiată.
• maşini pentru nuci, mac, universale, carne, spălat ruîe.j
stors fructe, lămpi de gătit cu petrol, presă peni. i cartoli, pre­
se pentru roşii, planşete pentru +aieţei, diferite tacimuri, marej
sortiment de articole de sticlărie etc.
^ Vizitaţi cu încredere magazinele O.G.L’. Produse Industriale ?
l/ v V ^ V v V ' ' J ' V , ' V vV ' V ' V ' v * V ' V i V ' V * V A n / \ y w —>