Page 86 - 1959-06

VlonecAr\
Anul XI Nr. 1402
3 ^ cinsteazilei 23
In luptă pentru
reducerea
prefului de cost
al metalului
Siderarglştii combinatului din
Hunedoara acordă o atenţie 'toi
mai mare reducerii preţului de
cost al metalului. ¦Datorită mic­
şorării unor consumuri specifi-
ce pe tona de metal şi înlocui­
rii unor 'cantităţi însemnate de
materiale scumpe cu altele mai
ieftine, sideturgiştii de la Hune­
doara au realizat luna trecută
o economie Ia preţul de cost
planificai pe ,combinat în valoa­
re de 6780.000 lei.
Succesele cele mai de seamă
aparţin şi de data aceasta Jur­
naliştilor de la secţia fumate
noi. Prin reducerea consumului
de •cocs, încărcătură metalică şi
alte consumuri, ei au economisit
Ut. luna mai peste 1.700.000 lei,
O mare parte din reducerile de
consumuri se daioresc folosirii
tn mod raţional a volumului
util al furnalelor. 'Astfel, s-a ^
produs zilnic cu consumuri o-
bişnuite, o cantitate mai mare
de fontă peste cea planificată
pe fiecare m.c. volum util de
furnal.
Muncitorii de la noua oţelă-
rie Martin au redus consumul
de fontă cu aproape 30 kg. pe
fiecare tonă de oţel.
Continuînd experienţa cîşttga-
tă în lunile trecute, siderurgiştii
s de la Hunedoara înscriu noi
\ succese ' în cinstea zilei de 23
August. In prima jumătate a
acestei luni, de pildă, preţul de
cosi planificat a fost redus la
fontă ca 17,41 lei pe tonă, la <
oţel1cu 11,47 lei pe tonă şi la
cocs cu 4!54 lei pe tonă.
în 5 luni
260 propuneri
de inovajii
In primele 5 luni ale anului
acesta la cabinetele tehnice din ex­
ploatările carbonifere din bazinul
Valea Jiului au fost prezentate
260 de propuneri de inovaţii din­
tre care 118 au şi fost aplicate
în procesul de extracţie a cărbu­
nelui. Aplicarea acestor inovaţii
aduce anual exploatărilor minie­
re din Valea Jiului economii în
valoare de aproape 1.300.000 lei.
Ua mina Aninoasa, un colectiv
de ingineri şi tehnicieni a conce­
put un dispozitiv automat pen­
tru transportul cupelor la îuni-
cu'ar în urma căniiă s-a realizat
o economic anuală de 10.8.000
lei.
E chipa con d u să de zidarul şa m o to r Carol Torok (la m ijlo c), lu crează
la zidirea celei de a IlI-a baterii de co cs a C om binatului sid eru rg ic H u­
n e d o a r a . In lu n a m a i, a c e a s tă e c h ip ă ş i-a d e p ă şit n o rm a cu 15 p ro cen te,
dînd în a cela şi tim p lucru de calitate.
In : f o to : ech ip a, după term in area lu cru lu i,
f-vy.H
P R O L E T A R I DIN TOATE Ţ Ă R IL E . UN1ŢI-VAI Teaftul de stat
„Valea “J
în Capitală
De cîteva zile Teatrul de stat
„Valea Jiului“ din Petroşani se
află în Capitală; unde prezintă
patru din spectacolele stagiunii
curente.
Piesa lui Aurel Baranga şi N.
Moraru „Anii negri“, în regia lui
Vineri 26 iunie 1959 4 pagini 20 bani Constantin Dinischiotu, sceno­
grafia lui Al. Olian, a iost pre­
zentată în seara zilei de 22 iu­
nie în sala C.G.S. Poemul feeric
Mecanizatori ] „Inşir-te, mărgărite“ de Victor
Eftimiu, spectacol montat în re­
L fruntaşi de la ] gia tov. Ion Petrovici, pictor sce­
nograf Al. Olian, s-a jucat în
Minerii din Lonea şi-au îndeplinit tS.M.T. Miercurea ] ziua de 23 iunie, iar miercuri,
planul semestrial 'l 24 iunie, tot în sala G. C. S.
L Bucuria datoriei împlinite se ci- colectivul teatrului a prezentat
Muncind cu multă însuileţire pentru a întîmpina ziua de 23 piesa „învăţătoarea“ de Brody
August şi Ziua minerului cu realizări cit mai frumoase în pro­ [• teşte pe faţa tinerilor mecanizatori •} Sândor.
ducţie, colectivele exploatărilor Văii Jiului obţin realizări însem­
•V'V'v'S/W'v- nate în lupta cu sarcinile de plan. După ce colectivul exploatării L de la S.M.7. Miercurea prinşi de 1 In zilele de 26-30 iunie, tea­
Uricani şi-a realizat sarcinile de plan pe semestrul I al anului trul minerilor din Valea Jiului
curent Ia data de 20 iunie, un alt colectiv de mineri raportează ^ fotoreporter in obiectivul aparatu- 1 va prezenta în sală Studio a Tea­
reeditarea succesului. Este vorba de colectivul minei Lonea. trului Naţional „I. Ii. Garagiale"
( lui. Şi pe bună dreptate, ei au cu din Capitală spectacolul cu pie­
In cursul zilei de 23 iunie, acest harnic colectiv a dat ulti­ sa „Cavalerul fără grai“ de
mele tone de cărbune din contul acestui semestru. La acest succes L cc se mîndri : îndeplinirea planii- -j Heitai Jeno, regia spectacolului
s-a ajuns datorită întrecerii susţinute desfăşurate între sectoare iiind semnată de tov. Ion Pe­
şi brigăzi pentru sporirea continuă a randamentelor. In fruntea [• lui de reparaţii la tractoarele, corn- ") trovici, iar decorurile şi costu­
întrecerii s-au situat minerii sectorului V — deţinători ai trofeu­ L «... _,. ... _____ __ X mele executate după schiţele
lui „Casca de aur a tehnicianului", care numai în intervalul Elenei Forţu.
1-23 iunie inclusiv, au dat peste sarcinile de plan 1/425 tone
cărbune. Printre brigăzile de mineri care au obţinut cele mai fru­ C. D UM ITRU
moase rezultate se numără şi cele conduse de tovarăşii Ştefan
Toacă şi Gheorghc Burcîn. corespondent
Concomitent cu sporirea producţiei, minerii din Lonea au Sa pregătim din timp magaziile f .N-umele Ioanei NI-
muncit mult pentru reducerea costului tonei de cărbune. Drept c’olescu este cunoscut_
urmare, numai în primele 5 luni ale anului, ei au redus preţul pentru depozitarea şi păstrarea \ de aproape ioţi munci­
recoltei torii de la U.R.U.M.
Petroşani. Aceasta, da­
torită hărniciei ei In. meseria, de,
sudoriţă, a conştiinciozităţii şi 'dis­
ciplinei în muncă. Zilnic ea îşi de­
păşeşte norma de producţie în me­
die cu 40—45 la sută, ţăcind lucrări
de cost cu 4,65 lei pe tonă. La această realizare s-a ajuns dato­ Sl.M lO N M IH A R SC U A nul a cesta , recolta de cereale se tea a ju n ge în lunile de iarnă la gro­ de bună calitate.
rită aplicării iniţiativei minerului loan Compody, precum şi ale­ ¦ şef de brigadă a n u n ţă a fi d in c e le m a i b o g a te . D upă sim ea de 150 cm ., pentru ca în p rim ă­ In clişeu: Tov. Ioana Nicolescu
gerii cu grijă a sterilului din cărbune, fapt pentru care exploata­ ev a lu ă rile făcute, s-a apreciat- că ea va vară să fie m icşo ra t din n o u ).
rea a beneficiat de însemnate bonificaţii pentru calitate. mm d epăşi cu m ult p roducţia p lan ificata. F o to : I. T E R E K
In G .A .C . B e n lc, d e "pildă, se a p recia ză M a g a ziile şi d ep ozitele trebuie să fie
A u re d u s la ju m ă ta te o b ţin erea a 2 .300 k g . g rîu b o a b e fa g o lite de p rod u sele ră m a se din recolta m atm j
term enul de execuţi© h eclar, în G .A .C . S în tan d rei 2.500 k g . a n ilor trecuţi, după care se vor revizui,
g rîu b oab e !a h ecta r ete. a tît în in te rio r c it şi în ex terio r, d e la Informaţiile zilei
acop eriş şi pînă la fundam ent, făcîn -
Nu de mult, la uzina electrică videnţiat în mod deosebit este S e cu vin e deci, ca o rg a n ele de con ­ du-H -se şl reparaţiile n ecesare. S e vor • Miercuri s-a ţinut la Sime-
Vulcan au fost date producţiei ducere a le gospodăriilor colective să se a stu p a g ă u rile şi crăp ătu rile tă cu te în ria, în sala clubului G.F.R., ple­
încă două agregate de cazane şi echipa condusă de comunistul în grijească în că de pe acum de asi­ zid şi p ard oseală de către şob olan i şi nara Comitetului raional P.M.R.
ieşite din reparaţie capitală. Re­ gurarea m a g a ziilo r în ca p a cita te cores­ şoareci. D upă a ceea se vor m ătura bine Hunedoara, Participanţii au as­
paraţia a fost executată în cadrul Toma Secula, care a terminat p u nzătoare, în oare să poată păstra în p a rd o sea la şi pereţii, stilp iî, g rin zile, cultat darea de seamă asupra
uzinei, cu personalul de repara­ bune condiţii produsele, ev ltîn d u -se de- ferestrele e tc ., iar gu n o iu l rezu ltat va activităţii comitetului raional
ţii al cazanelor şi cu ajutorul cei 48 m.c. de zidărie de şamotă g ra d a rea a cesto r a prin în cin g cre. P ier­ fi ars, căci în ei se g ă se sc m ulte la rv e P.M.R. în perioada de la con­
maistrului Ion Albu de la d erile p rovocate prin în cirîgere sau a ta c şi ouă de diferite m olii, p ăian jen i şi ferinţa raională pînă în prezent.
U.R.U.M. Petroşani, secţia ca- în 6 zile, în loc de 12 cît era de diferiţi dăunători (m o lii, g ărgăriţe, g ă r g ă r iţe .
zangerie. şoareci e tc ), nu se p ot ju stifica declt
planificat. Cu acelaşi entuziasm prin n eg lija r ea a sig u ră rii ş i pregătirii D upă ce s-a făcut curăţenia, se va
Printre echipele care s-au e- spaţiilor de depozitare corespunzătoare. proceda la dezinfectarea tavanului, pe:
a muncit şi echipa de lăcătuşi reţilor' ş i' d u şu m elelor. D ezln fecia n fţy
S p aţiile de depozitare se vor socoti c a re dau rezu lta te bune se g ă s e s c la
condusă de maistrul Traian Mol­
dovan. *
N. ROVENŢA
corespondent • Astăzi are loc la Deva se­
siunea sfatului popular regional.
in funcţie de ca n tita tea de produse ce secţiile a g rico le raionale. E ste necesar, Sesiunea va analiza proble­
se va în m a g a zin a , ţin în d u -se sea m a şi de asem en ea, s ă se dezinfecteze u tila ­
H íg a d a de la senda 5*400 de felul cum e ste tim pul cînd se face jul fo lo sit în m a g a zii ca de e x e m p lu : ma construcţiilor executate de
recoltarea. D acă vrem ea e p loioasă şi cîntarele, sa cii, son d ele, diferite va se,
Pe la începutul lunii am cău­ 37.246 lei. E ceva. De tapt, cu ŞERBAN BĂRBAT produsele au m ultă um iditate, v a fi ne­ lăzi etc. T.R.C.L.H. La sesiune vor li pre­
tat cu tot dinadinsul să-l întîl- oameni ca Constantin Iacobescu, m ecanic cesar un sp aţiu m ai m are căci stratu l
nesc pe maistrul sondor Adrian loan Găman, sondori şeii de de d ep ozitare trebuie să fie m ai subţire In m a g a ziile şl d ep ozitele de cereale zentate de asemenea Coraportul
Jerca. Lucrează !a sectorul dc granic, Alexandru Petcu, Victor D U M ITRU P U T E A (20-30 c m .), pentru a se putea lopăta unde au fost păstrate produse infectate
foraj Dîlja, din cadrul întreprin­ Bîrdeanu, motorişti, Constantin tr a c to r ist şi a erisi. D a că tim pul e căld u ros şi cu in secie (g ă rg ă riţe) este n ecesar ca comisiei de industrie locală şi
derii de explorări Lupeni. L-am Tivic, Constantin Neagoe, sondori, u sc a t b o a b e le v o r a v e a m a i p u ţin ă ti­
întîlnit venind de pe şantier. nu se poate să nu realizezi eco­ i— —r,—ty— u-/ —<>—I m iditate, iar depozitarea se v a putea In g. TIT U S PO PO V IC I raportul comisiei permanente să­
Era ca de obicei, bine dispus. nomii. In brigada mea toţi sînt face în tr-u n stra t m ai g ro s (p în ă la şeful L aboratorului region al pentru
Discuţia s-a înfiripat repede. oameni, unul şi unul. Vedeţi, la 60 cm . în prim ele zile şi apoi, p e m ă ­ controlul sem in ţelor — A lba lu lia nătate. ; /¦' , *
noi faptele vorbesc. sură ce se con tinu ă u scarea, se va pu­
— Cum mai merge treaba, to­ (C on tin u are tn pag. 2-a) c Ieri a început la Deva, laza
varăşe Jerca ? La ce sondă lu­ Intr-adevăr aşa este. In bri­ regională a concursului cultural-
crezi acum ? gada tovarăşului Jerca domneşte S EA R A LIT ER A R A artistic al pionierilor, şcolarilor
disciplina cea mai desăvîrşită, şi elevilor şcolilor medii din în­
— La 5.400. N-aţi auzit de oamenii iubesc munca şi nu vor Gu prilejul împlinirii a 70 de ror Petru Damian a făcut o ex­ treaga regiune. Organizat de
5.400, a lui Jerca ? cu nici un chip să rămînă în ani de la moartea marelui nos­ punere asupra vieţii şi operei
urma celorlalte brigăzi. Pentru tru poet, Mihail Eminescu, la poetului, iar tov. Tatiana Asan- Comitetul regional U.T.M. şi sec­
— Pînă acum nu — mă fac acest lucru maistrul Adrian Jer­ clubul comitetului sindical al lu­ dei, Cornelia Maglaşiu, Liviu ţia de învăţămînt şi cultură a
a nu pricepe. Şi cu planul cum ca merită toate felicitările. crătorilor din justiţie-Deva, a a- Gandrea şi Vasile Onica au re­
stai ? vut loc o frumoasă manifestare citat poezii din opera marelui sfatului popular regional, con­
GR. GOANŢA culturală închinată acestei ani­ poet. cursul este un bun prilej de a-
— Pe mai l-am depăşit numai versări.
cu... 10,65 procente. ;i DUM ITRU HOGEA firmare a noi talente. Concursul
Cu această ocazie tov. procu­ se încheie astăzi.
— Dar la economii ? corespondent S . , ,,
— Aici e mai greu. Nu ştiu ° Teatrul naţional „1. L. Ca-
rezultatele decît pe aprilie. A- corespondent
tunci am redus preţul de cost cu ragiale“ din Bucureşti va pre­
zenta astăzi în sala cinemato­
grafului „Filimon Sîrbu“ din
Deva comedia în 6 tablouri
„Sălbaticii“ de S. Mihailov, tra­
(D in InuniLU iille, re q iiu iii ti&aitre. ducere de Maria Nicolau şi-Radu
Beligan. Din distribuţie fac par­
Pornind spre Valea Geoagiu!ai pe pnld.' ş.a. şi „chintele roiale“, porneau te printre alţii Matei Gheorghiu,
şoseaua naţională Deva—Orăştic sau
pe şoseaua din dreapta Mureşului prin Geoagiu-Băi din nou spre ¦casele lor pentru a re­ Mihai Fotino, Victor Moldovan,
Deva—Simeria—Vroi— Rapoll— Bobîlna, începe „munca grea“ de toate zilele.
şi continuînd apoi pe. pirîul Geoagiu- laureat al premiului de stat, şi
lui în sus, ajungem în comuna Ge­ Astfel,', izvoarele tămăduitoare ale Ge­
oagiu, localitate situată pe cursul de alţii. Regia aparţine lui Ra,du
jos al pîriului Geoagiu, la confluienţa oagiului. rămîneau pentru ei, necunos­
acestuia cu Mureşul. La numai 4 km.
de Geoagiu, intr-un loc pitoresc, în­ cute şi. curgeau. mai departe, odată Beligan.
conjurat de păduri, la o altitudine de cu¦timpul care avea să ducă pe, apa
352 m. se află situată staţiunea Geoa­ — IERIŞI AZI - girlei-şi lista, de pokerişti şi dezmă­ Artiştii bucureşteqi au prezen­
giu-Băi.
tat ieri acelaşi spectacol la Hu­
Pe drumul ce duce din comună ta
staţiunea Geoagiu-Băi, ie înconjoară ţaţi - din vilele . staţiunii. .. nedoara. ' y*
re se găsesc astăzi parte la faţa lo- te de noapte, se dedau la chefuri şi In Timp ce astfel se petreceau lu­
cului, parte la muzeul regional din orgii. crurile în trecut la Geoagiu-Băi, imn-, • Duminică, 28 iunie, O.S.T.A.
prezintă la Grădina de vară din
Deva. Amintindu-şi de acele vremuri de citorli din Orăşiie pentru , care era oraşul Deva pe cîntăreaţa de
foarte apropiată staţiunea, îşi petre­ culoare Elisabeth Charles. Va fi
In întunecatul ev mediu — feuda- mult apuse, foarte just au caracteri-. ceau duminicile nu aici .— cum ma­ prezentă şi orchestra de jaz Wi-
chary (R. P. Polonă) care a ob­
lism — băile au fost părăsite. Tir- zat localnicii mai în .vîrstă ca Cic- ţinut premiul I Ia concursul in­
ternaţional a! archestrelof de iaz
ziu, in ultimele decenii ale secolului măian Simion, Anghel loan, Iosives- rea-. lor majoritate face astăzi — ci dc la Budapesta din 1958. So­
la - Sibişel, unde, organizaţi pe gru­ lişti: Carmen Moreno, René Gla-
din toate părţile dealuri ondulate ce al XIX-lea, adminis­ cu Octavian şi al­ neau, Jan Walasek.
traţia ausiro-ungară ţii — că scopul
rîd ' în .soare. Este mult soare, aici, a încercat să pună şederii la Geoagiu- pării pe familii sau cunoştinţe, tre­
Inlaevlia­loare izvoa­ Băi a unora ca
pe drumul acesta ce şerpuieşte prin­ rele tămăduilbare Din carnetul Vlad Aurel — buiau să se mulţumească. doar cu ae­
rul curai ş i . cu apa rece a pinului
tre coline, drumpe care pînă ale acestei staţiuni reporterului cristalin-, de munte.
berare se„ îndreptau spre staţiune doar
cei ce exploatau munca. Abia cinci. poporul, nostru muncitor
Datorită situaţiei geografice favo­ şiersc de vreme. fost ministru in gu­ s-a ¦eliberat de sub asuprirea jugului
burghezo-moşieresc, vîntul înnoitor tran­
rabile, staţiunea este ferită de curenţi, Din aceste timpuri, ale „revalorl vernul mţiondl-ţărănist, Sever Bocu,
avînd o climă plăcută, reconfortantă, ficării“ staţiunii de către administra- — alt fost ministru în mai multe sformator care a cuprins întreaga ţa­
cu aer curat şi ozonat. Pe meleagu­ ţia ausiro-ungară şi pînă la actul de guverne ale regimurilor trecute, co- ră s-a abătut şi , prin staţiunea Ge­
rile Geo,agiului se găsesc urme. ale oagiu-Băi, care ca multe alte staţiuni
omului primitiv — ¦ preistoric, iar ro­ naţionalizare din 11iunie 1948, sta- loneilor Igna şi Opriţa, fraţilor Mi-, IN PAGINA III-A
manii -.au• avut aici, — . ca şi la-Colan
— 'staţiuni de \băi. 'Apele din Geoa­ ţiu-nea a trecut din mina unui slăpin hăilă, generalului Macişi, Brăneşli- din ţară,- a • fost transformată din loc întrecerii între
giu-Băi sinf. cunoscute încă¦din tim­ de petrecere şi desfătare pentru bur­
în mina -altuia, aparţinlnd de fiecare lor, nu era de a-şi.îngriji sănătatea G. A. C. - un
daiă unui pumn dé îmbuibaţi. Pe ie- zdruncinată de prea multă muncă, ci ghezie, tn instituţie - sanitară curativo- avînt sporit
rasele ,¦vilelor şi înrestaurantul sta- de a organiza chejuri dezmăţate fără profilacfică, pentru îngrijirea sănătăţii — Raid-anchetă —
pul romanilor sub denumirea de ţiunîi, neguşiori şi bancheri, avocaţi a ji stlnjenifi de privirile celor care şi odihna celor ce muncesc.
Mulţimile de oameni ai muncii au
„Therme Germisăra" — sau după u- şi ojiţeri , superiori, reprezentanţi ai trudeau din greu pentru ca ei să hu-
nii autori— „Gertnisara cum thermis claselor exploatatoare din ioale păr- zărească. Şi după ce „osteneau“ între D. ST. LAZARESCU
ţile regiunii şi din alte regiunialecupele înspumate de şampanie sau
Dionels“. Aceste afirmaţii 'sînt con­ ţării, se întîlncau şi jucau poker noap- de vinuri alese din Ţelna, Şard, A -
firmate şi de obiectele arheologice ca- (C o n tin u a re in p ag. 2 -a )