Page 87 - 1959-06

í* a g . 2 DM MUL SOCIALISMULUI Nr. 1402
i » igaánjaBPBBI |[¦ n in w á im iiw — I

Cercyrile de economie Cu privire la acordarea burselor pentru

concreta în sprijinul producţiei institutele de învăţămînt superior de
către comitetul executiv

In a cest an, pe lin g ă p rin cip alele în ­ venituri su p lim en ta re în v a lo a re de al Statului popular regional
treprinderi din raion u l P etro şa n i fu n c ­ 20.000 lei.

ţion ează un num ăr de 40 cercuri de e- E x em p le ca c e le de m a i SUs s-a r pu­ Prin grifă partidului şi a guvernului, la 10 august a.c. şi VOI fi inSofite

con om ie concretă. E le cuprind un nu­ tea da m ulte. F aptul că m ajoritatea în scopul continuei îmbunătăţiri a com­
poziţiei sociale a studenţilor, în fiecare
m ăr în sem n a t de m un cito ri fru ntaşi în cercurilor de eco n o m ie concretă din V a­ an se acordă un număr sporit de burse de următoarele acte:
¦sfaturilor populare şi întreprinderilor a) certificat de naştere;
prod u cţie, in g in eri şi teh n icien i, m em bri lea Jiului d esfă şo a ră o a ctiv ita te rod n i­ pentru a fi ocupate prin concurs de
cei ce doresc să-şi complecteze studii­ b) diploma de maturitate pentru ab­
şi can d id a ţi de partid, precum şi o a ­ că, se reflectă şi în p rogram ele ela b o ­ le prin învăţământul superior. solvenţii şcolilor de editură generală,
diplomă de 'tehnician pentru absolven­
m eni ai m un cii din a ctiv u l fără de par­ rate de ele. La m ina U rican i, de pildă, In anul acesta, Comitetul executiv ţii şcolilor medii tehnice, diplomă de
al Sfatului popular regional Hune­ examen de stat pentru absolvenţii şco­
tid. In a c e s te cercu ri, cu rsa n ţii în v a ţă în p lan ul cerculu i flg iîrea ză p roblem e doara, acordă burse pentru următoa­ lilor pedagogice, certificat de ¦absol­
rele facultăţi şi instituie de învăţă- vire pentru absolvenţii facultăţilor mun­
m a r x is m - le n in is m , s e în a r m e a z ă c u c u ­ Ca : „ M ă s u r i t e h n i c o - o r g a n iz a t o r ic e p e n ­ mînt superiori facultatea de matenia-; citoreşti, diplomă de absolvire şi ade­
tică—fizică, facultatea de chimie, fa- verinţă tip de examen de diferenţă
n o a şterea leg ilo r eco n o m ice a ie so c ia ­ tru p reln tîm p in arca stra n g u lă rilo r în culiqtea de ştiinţe nalurale-biologie, conform instrucţiunilor M.I.G. nr.
facultatea de ştiinţe naturale-geogra- 39.68Ü1957 pentru absolvenţii şcotilor
lism u lu i. P rin d iscu tarea con cretă a transportul la su prafaţă", „C ăile de re­ jie, facultatea de geologie-geografie, de maiştri şl périttu maiştri care au
facultatea de ştiinţe juridice, faculta­ absolvit şcoli organizate pe lingă ma­
problem elor leg a te de procesul de pro­ ducere a preţului de co st a l cărbunelui". tea de filozofie, facultatea de ftioldgie rile întreprinderi care au Joşi echi­
cil următoarele secţii: secţia romlnă,
ducţie şi prin propunerile pe care le C ercul de la p rep araţla P etrila, în luna L Membrii comitetului rusă, franceză, engleză, germană, valate cil şcolile tehnice de maiştri.
fa c conducerilor ad m in istrative, a ceste februarie a pus în d iscu ţie problem a limbi clasice, secţia limba maghiară,
cercuri îşi ad u c contribuţia la rezolva­ m ăririi debitului de sp ălare a cărb u n e­ Í de cetăţeni pentru facultatea de istorie, Institutul de c) adeverinţe eliberate de întreprin­
Ştiinţe Economice V.I. Lenin Bucu­ deri sub semnătura directorului, iar
rea m ultor problem e m en ite să con tri­ lui, La şan tieru l de con stru cţii din P e­ t construcţia şcolii ele- Elevi ia p ra c tic ă reşti, facultatea de medicină, stoma­
tologie, farmacie, cultura fizică, tea­ pentru¦cei cu domiciliul la sate de
b u ie la rea liza rea şi d ep ăşirea sa r cin i­ trila în lu n a m artie s-a d iscu ta t t e m a : L mentare din salul Pe­ în întreprinderi tru, arte plastice, coservaiorul de mu­
zică, facultatea de mecanică, chimie comitetele executive ale sfaturilor popu­
lor de producţie. m ăsuri pentru o m ai bună şi jud icioasă treni, raionul Hunedoa- industrială, electrotehnică, construcţii,
F aţă d e a n u l trecut, în a c e st an a cti­ ap rovizion are cu m ateriale a şantierelor lare locale sub semnătura preşedinte­
L ra, au depus multă muncă la pro- ţ
lui prin Căre să se dovedească ocu­
v ita te a cercu rilo r s-a îm b u n ă tă ţit Sim ­ şi a reducerii con su m u lu i sp ecific de L cutarea materialelor necesare con- ţ
ţitor. In p rogram area şi a le g e r e a tem e­ m ateriale, în ved erea red ucerii preţului paţia ctin trecui şi prezent (ce munci
t strucţiei şi mobilizarea cetăţenilor } D a că te op reşti îtl a ceste z ile d im i­ unii con d u cători de secţii şi m aiştri.
neaţa pe strada din faţă şco lii m edii D e asem en ea, m ajoritatea m uncitorilor au îndeplinit, ce avere au posedai sau-
lor s-a ţinut cont de sp ecificu l în tre­ de cost pe sortim ente. La U R U M P e­ ( la muncă voluntară. S-au efectuat „Â tlrpl V la ic u “ d in O ră ştie te su rp rin ­ pe lin g ă care sîn t repartizaşi elevii, la să
prinderii ; referatele p rezentate în faţa tro şa n i, un a din p ro b lem ele d iscu tate d e a n im a ţia d e o s e b ită p e c a r e o îrt- p osib ilitate acestora să lucreze sin ­ posedă) a părinţilor şi a Candidaţilor,
C astfel peste 10.000 oté dé muncă j tîln eşti. Gei p este 800 elev i hti m ai vin gu ri Ia m a şin i, exp licîn d u -Ie cu răbdare
în uniform e şcolare cu ob işn u itele g en ţi ce trebuie să faeă. A şa procedează Lu-
cu rsa n ţilo r fiind m al d o cu m e n ta te şi în cerc a fo st a c eea a red u cerii rebu­ vdluntără. su b braţ, g ră b iţi să a ju n g ă în. c la s e ch ian G heorghe, B o g d a n lo a n , M ilan
în a in tea sunetului clop oţelulu i. D e data A urel, F ătu V a sile, M um ătă lo a n etc.
m ai le g a te de sa r cin ile ce izv o ră sc din turilor la turnătorie ca factor principal ^ In Clişeu: Membrii comitetului de -j aceasta, îm brăcaţi în h ain e de practică,
ei aşteaptă nerăbdători să plece în în ­ In se c ţia turnătorie a întreprinderii
hotărîrile partidului şi gu vern u lu i. S-a în red u cerea preţului de co st la p iesele [ cetăţeni pentru construirea şcolii j ,,I. G. F rim u “, u rm ărim cu rio şi cum
ţinut seam a de faptul că, în lum ina turnate.
f elementare din Petreni. j

h otărîrii p len arei C.C. al P .M .R . din In a ctiv ita tea unor cercuri de econ o­

n o ie m b r ie 195.8, u n a d in s a r c in ile c e le m ie c o n c r e tă s-a u m a n ife s ta t şi u n e le Cititorii ne

m ai im portante a le în trep rind erilor este lipsuri. L a cele de la m in a L onea,

creşterea p ro d u ctiv ită ţii m u n cii şi red u ­ O .C .M .M . P etro şa n i, A telieru l de zon ă S E Z IS E A Z A tr e p r in d e r i. u n g r u p d e e le v i lu c r e a z ă la p reg ă tirea - silvicultură, tehnologia produselor ali­ dacă e cazul/

cerea preţului de cost. C .F .R ., d iscu ţiile la în cep u t erau m ai Ond lipseşte In curînd, strada se um ple de m aşin i. turnării u nor b u cşe pentru căruţe, exe mentare, instalaţii şi utilaje, drumuri d) certificat de sănătate, eliberat
conştiinţa d a t o r i e i E levii se g ră b esc să Urce în cele două cu tîn d cu d estu lă în d em în a re operaţii şt poduri, arhitectură, agricultură şi de policlinica studenţească, tar acolo
C ercul de econ om ie concretă de la m ult teoretice şi ab stracte, n eleg a fe de autobuse a le fabricii „ C h im ica“, în cele Care se cred ea că nu p ot fi efectu a te zootehnie, agricultură, medicină vete­ mide nu există, de spitalele unificate
In-ziua de 15 iunie a.c., aflîndu-htă două autocam ioan e ale gosp od ăriei de de către elevi. La în trep rind erea „11 rinară, îmbunătăţiri funciare, mecani­ de adulţi. Acest certificat trebuie să
m in a L upeiii, de p ild ă, şi-a fixat ca p rob lem ele con crete a le producţiei. In trecere prin oraŞul Haţeg şi dis- stat, în m a şin ile întreprinderilor „D igi- Iu n ie“, ni se d eclară că lucrînd la s o r ­ zarea agriculturii. cuprindă obligatoriu următoarele exa­
pilnînd de timp, 'am dorit să-mi aranjez ta lis “, „11 Iu n ie“ etc. In gru p e m ai tarea şi stivu irea produselor finite, e le ­ mene medicale :
principală sarcin ă discutarea acelor pro­ La a lte cercuri, cum ar fi de ex em ­ părut. Ajunsă în centrul oraşului, pri­ iniei, pleacă elev i şi spre alte în tr e ­ vii în lo cu iesc cu su cces m unca m ai Pot candida la concursul ‘de burse
virea. mi-a fost atrasă de două recla­ prinderi, c a : fabrica „ V id ra “, S.M .T ., m ultor m uncitori. acordate de Sfatul popular regional — microradiografia sau radio­
b lem e ca re in flu en ţea ză rea liza rea sa r­ plu cele de la m ina V u lcan , şan tieru l me mări, viu colorate, expresive, care O colu l silv ic. Ziua de p ractică în pro fit de muncitori şi ţărani muncitori
ie invitau parcă să intri in atelierul de ducţle a început. A g ita ţia de pe strada
cin ilo r de producţie şi reducerea pre- de construcţii P etroşan i, la u n ele şe d in ­ coafură al cooperativei meşieşugăreşli se linişteşte.
„Retezatul“ . Am fost bucuroasă pentru
ţujui de cost. A cest cerc a a v u t în u l­ ţe se p roced a to cm a i in v ers. In loc ca un moment. Cină să deschid insă uşa D ar să -i vedem cum se com portă la
atelierului, dădui de un afiş scris pe. locurile de m uncă.
tim e le lu n i o a c tiv ita te ro d n ică ' prffi d isc u ţiile să se d e sfă şo a r e pe b a za în ­ o jumătate de coală de hirtie, care
P o rn im prin c e le 14 se c ţii a le fa
p rop u n erile pe care le-a făcu t. In urm a su şirii p rea la b ile a tezelo r teoretice, bricii „ C h im ica “ în ca re sd află rep a r­ Sprijiniţi de corpul did actic şi m un­ ai căror părinţi lucrează în regiune, scopia pulmonară,
tizaţi elevi. C on statăm cu sa tisfa cţie citorii din întreprinderi, elevii m uncesc în întreprinderi socialiste, industriale — reacţia Wassermann,
propunerilor făcute de tov. H abinâ Er­ leg a te de problem a resp ectivă, ele s-au cu m u lt olan pentru în su şirea bazelor sau agricole, în gospodării agricole — un examen clinic (boli interne,
producţiei m oderne, lea g ă zi de zi c u ­ colective precum şi acei care lucrează
n est şi Iacob G ozm an, teh nicieni, m em ­ d esfăşurat la un nivel scăzu t, fratîn- n o ştin ţele teoretice de practica co n stru ­ în cooperative fără să fi fost patroni. ORL, oftalmologie, chirurgie, neuro-.
irii so c ia lism u lu i în p atria n oastră. logie);
bri ai cercului, de a se m ări profileîe d u -se num ai asp ectu l tehnic, a v în d de­
e) absolvenţii şcolilor 'medii iehhlce-
în a b a ta j e le c a m e r ă d e la s e c to r u l I, se o r i c a r a c te r u l u n o r c o n s fă tu ir i d e

s-n ob ţin u t un ra n d am en t m ai m are în producţie.

sp ecia l în grupa con d u să de m inerul In urm a a n a lizei făcu te de com itelui Prof. V LA D O V ID IU Cererile de înscriere se depun la , şi ai şcolilor tehnice vor prezenta do-

Feher V asile. raion al de partid asupra desfăşurării d irecto ru l ş c o lii m e d ii „A u rel V laicu " -. secţia secretariat a Comitetului execu­ vadă de repartizarea în inoăţămlniut

O contribuţie de seam ă în realizarea în văţăm în tu lu i de partid, s-a atras a - anunţa următoarele; „ATELIERUL că. în to a te s e c ţiile , a c e ş tia lu c r e a z ă e O răştie tiv al Sfatului popular regional pînă superior sau dovada efectuării stagiu­
de econom ii a a d u s-o cercul de econ o­ ten ţia com itetelor de partid asupra a-
m ie concretă de la term ocentrala P a- cestor lipsuri, arătîn d u -se totod ată şi ÎNCHIS, CĂUTĂM COAFEZEI11. feefiv, participă în tr-o form ă sau alta lui in clmpitl muncii;
roşen i, cerc con d u s de p rop agan d istul că ile de în lătu rare a lor. P e b aza in ­
G heorghe M iliţescu . F iind pusă în d is­ d ica ţiilo r prim ite, cab in etul de partid Desigur că în faţa acestui anunţ, nil la p r o c e su l d e p r o d u c ţie . Să pregătim din timp magaziile ¦ ţ) recipisa de plată a sumei de 5
cu ţie problem a realizării de econom ii a in struit tem ein ic propagan d iştii asu ­
p rin tr-o m ai bună o rg a n iza re a lucru­ pra felului cum trebuie să -şi d esfăşoare m-am simţit tocmai bine. Dar. am a- P e faţa elevei C ornelia P aştiu, care
lu i, Ia p r o p u n e r e a c e r c u lu i, c o n d u c e r e a a ctiv ita tea a ceste cercuri, ce fel de pro­
în treprinderii a in trodu s lucrul în trei blem e să fie d iscu tate, ce m aterial bi­ flat mai tirzip adevărul. Anunţul, a în c e a r c ă s ă lu c r e z e Ia u n s tr u n g „ f o s il pentru depozitarea şi păstrarea recoltei lei pentru înscrierea la concursul de
schim buri şi jum ătate, ceea ce a făcut b liografic să fie recom an d at pentru stu ­ 'biirse f
p osib ilă reducerea efectivulu i cu 29 diere. In cadrul a cesto r şe d in ţe de in ­ fost afişat nu din. motivul arătat mai R a n g h e ţ “, c ite şti în c o r d a r e a . A d m iri
g) două fotografii 619.
sus, ci pentru că cele patru coafeze d e x te r ita te a c u c a r e e le v u l E m il C a r a ş (Urmare din pag. l-a) P entru a se ev ita am estecu l diferitelor
produse — grîu cu secară, cu orz, ovăz
care lucrează aici, împreună cu căsie- că execu tă o op eraţie de filetare. P e etc. — e ste n ecesa r ca m a g a z ia să fie Candidaţii reuşiţi la concursul de
ra, erau ta ora aceea (8,30 dimineaţa) elev u l V la d C ă lin — se c r e ta r u l. birou co m p artim en tată. R ecolta o b ţin u tă din
în a in te de în m a g a z in a re a noii recolte loturile sem in cere, recu n oscu tă în lan burse vor încheia cu Comitetul exe­
ca să m în ţă de so i, va ti o b lig a to riu
la cinematograf. Şe făcea proba fil­ • lu i o r g a n iz a ţ ie i U .T .M . a c la s e i a IX -a să se p roced eze la d istru g erea in sec te­ depozitată separat, ev itîn d u -se p osib ili­ cutiv al Sfatului popular regional con-
tatea de a m estec cu alte specii şi so ­
mului proaspăt sosit în localitate. A, ap roap e că nu-1 m a i recu n o şti îm lor prin g a za re cu sulfură de carbon. iuri şi a sig u r în d u -i-se sp aţiu l n ecesar tracle prin care se vor angaja ca la
pentru păstrare în bune condiţiuni.
p ostu ri. D atorită A cestu i lucru a n u al stru ctaj se face şi un p reţios sch im b de Pe viilor e bine ca tovarăşii din1 brăcat în sa lop etă şi cu och elari de' Sulfura de carbon fiin d su b stan ţă toxi­
P regătirea m a g a ziilo r şi depozitelor
s e r e a liz e a z ă 135.000 lei econ om ii.., , „ ex p er ie n ţă -.în tr e p r o p a g a n d iştii cercuri- conducerea cooperativei să urmărească că şi uşor in flam ab ilă, m an ip u larea ei pentru păstrarea recoltelor este o lucra­ terminarea studiilor să lucreze cel

- 0C e r c u l d e e c o n o m ie c o n c r e t ă - 'd e * Ia * din d iferite loca lită ţi. niai d'tent fe'M ‘'chin 'îşi fdh‘''"!&StdVă' se va face cu m ultă grijă şi în special re im portantă şi trebuie făcută cît m ai puţin 6 ani în posturile ce li se acor'-
repede.
F ilatu ra Lupeni se num ără, de a sem e­ lucrătoarele de "la atelierul d f ffîfifitffr­ eţevi. ai •cu rsu lu i d e p reg ă tir e în v ed e ’ de către p ersoan e instruite. dă. La încheierea contractului . se va
n ea, printre cercurile cu rezu ltate bune. ai cooperativei meşteşugăreşti „Rete­ rea adm iterii în şco a la serală, ca re se
F recv en ţa în a cest cerc este de 80-tO tî A cea sta a d u s la o îm b u n ă tă ţire sim ­ zatul'1. . ocupă cu m ultă grijă de îndrum area D upă d ezin fecta re, m a g a z ia v a fi ţi­ cere şi consimţămînjul părinţilor can­
la su tă, m em brii cerculu i sîn t a ctivi şi ţitoare a a c tiv ită ţii cercurilor de eco n o ­ practică a elev ilo r de la cu rsu rile de
dezbat problem ele p u se în d iscu ţie. In m ie con cretă din în trep rind erile raio­ MAR1A BRATU nută în ch isă tim p de 4-5 zile apoi i didaţilor, .¦ v
u ltim u l tim p au fo st p rezen tate referate
cu tem e ca : „H ozrasciotul şi aplicarea nului P etroşan i. se vor d eschid e u şile şi ferestrele pen­ Informaţii suplimentare se pot primi
acestu i sistem de organ izare a între­ D in cele arătate rezultă că m ajori­
p rin d erii Ia c o n d iţiile c o n c r e te " , „ R e a ­ O cerere legitimă zi. P e elev a N a ta lia M iclu ţia din cla sa tru aerisire. ri la secţiile de invăţămint şi cultură
lizarea planului tehnic a i în trep rind erii“, tatea cercurilor de econ om ie concretă
„Im p ortan ţa reducerii deşeurilor pentru din raion u l P etroşan i îşi a d u c o con tri­ 1Aproximativ 120 de cetăţeni din • Că­ a X -a o g ă sim îtifr-o pauză, ajutînd O dată reparată, curăţită şi d ezin fec­ ale 'sfaturilor populare raionale,
scăd erea preţului de cost" şi altele. buţie p reţioasă la rezo lv a rea unor pro-' lău îşi pun 'întrebarea>: „De -ce în lo­ ; pe electricianul P etrescu A urel în rezo l­
blem e im portante a le producţiei. S ar­ calitatea noastră nu se aduc butelii ta tă m a g a z ia , pereţii ei v or fi sp o iţi
In urm a dezbaterii a cesto r problem e cina com itetelo r de partid este de a a- de aragaz?“. varea unor problem e de aritm et'că
s-a u făcut propuneri con crete conducerii corda un sprijin m ai su b stan ţial a ces­ pentru cu rsurile de d u p ă-m asă. A cesta, atlt în interior cit şi în exterior cu lapte PUBLICITATE
ad m in istra tiv e cu scopu l de a elim in a tor cercuri, de a con trola activitatea de var, so lu ţie p reparată din 20 k g.
lip su rile ex isten te. In urm a propune­ lor şi de a urm ări rezu lta tele ce se Deşi conducerea cooperativei' „ Mun­ . în s c h im b , o in iţia z ă c u m u ltă g r ijă în b u lgări la 120 litri apă, iar p a rd o sea la
rilor făcute de m em brii cercului, s-a obţin în prod u cţie în urm a propunerilor citorul'Călan a fost sezisaiă în repe­ ¦o p e r a ţiile d e b o b in a r e a m o to a r e lo r
ob ţin u t reducerea deşeurilor în trim es­ făcute. A stfel, a ceste cercuri vor deveni se va sp ăla cu soluţie de sodă ca u sti­ mm
în m ăsură tot m ai m are un ajutor pre­
ţio s în lupta pentru în d ep lin irea şi d e­ tate rinduri — prin iov. loan Roman ’ e le c tr ic e . că (1 5 k g . so d ă c a u stic ă la 83 litri

— de necesitatea aprovizionării coope­ La g a ra ju l în trep rin d erii, elev a F io a p ă ). In cazu l cin d m a g a ziile con ţin

rativei cu aragaz, ,nici piuă în prezent, rica R en tea, a p leca tă p este ca p o ta unei m u cegaiu ri, la so lu ţia de lap te de var H W N € lY © R lli;
n-a reuşit să rezolve această legitimă m aşini, n e spune cu m îndrie că lu crea ­ se va ad ău ga piatră vîn ătă.

cerere a cetăţenilor. Această stare de z ă îm p r e u n ă c u c o le g ii ei la rep a ra re a Pe lin gă u şile şi ferestrele obişnuite,

lucruri face ca mulţimuncitori să c a m io n u lu i p e c a r e lu c r e a z ă t a tă l ei, m a g a z ia v a fi d o ta tă c u u ş i şi fe r e s tr e

piardă timp preţios pentru a căuta bu­ şo fe r la a c e a s tă fa b r ic ă . făcu te din p la să de sîrm ă care vor da

tru l I a .c . cu 4,6 Ia su tă , fa ţă d e c e l p ă şir e a p la n u lu i d e p r o d u c ţie . telii de aragaz în alte localităţi. In toată fabrica, rem arci grija p ă ­ posib ilitatea să se facă o aerisire per­

p la n ifica t, ceea c e 'a a îîu s în treprinderii N1COLAE PO PO N TEOFJL SINCA r in te a sc ă cu ca re îi îndruTnă p e ele v i m a n e n tă .

SÜ?XX3CCQQOOOOOC^X)CXX!OOQOOQQOC3QOQOOOQOCXXXXXSaOQOOQC X X X X X X X X X X ^ O O t K X J ^ ^ C ^ X J O C C - r j O C O O C O C X X X X X X X X X X X X i O O C X X X ) .x î o o o o c o o o o d c c o o c c x x s o o o o o t SEBEŞ

n E OAGI U —B A I de mere „Red delicios“ şi o întreagă cabinetul medical a fost dotat cu apa­ str. M ihai V iteazn i
colecţie de „Reneie", la vişini, soiu­ rate noi dintre cele mai moderne pen­ telefon 324.
rile „Horienzia“ şt „Crişana", colecţii tru raze ultrascurte, ultraviolete şi
I E R I SI A Z I - întregi de căpşuni, piersici ş.a. Roentgen. produce:
poşete, sacoşe, saci de
(Urmare din pag. l-a) şi nămolul care se întrebuinţează reconfortant, care Ore efecte 'ionizan­ Sub îndrumarea şi cu sprijinul per­ S-a făcut sistematizarea şi repara­ echipament, gentufe,
sub formă de băi de nămol la vană, te, întăritoare asupra , organismului. manent al organelor de partid şi de ţia capitală a ştrandului cil cele două cordoane etc. într-o
începui să cunoască dramul spre vi­ avînd o acţiune binefăcătoare asupra Este 'suficient. să depăşeşti' zona izvoa­ stat, prin munca neobosită a întregu­ bazine deschise, s-au construit cabine gamă bogată de mode­
organismului, afuiînd la vindecarea relor, a' staţiunii, pentru a ie bucura lui colectiv al staţiunii, a experimen­ noi acoperite, moderne, solare, depen­ le şi culori.
lele acesteia care le aparţineau de multor boli. de darurile cu care natura a înzes­ taţilor ingineri Slanciu Gheorghe, dinţe noi sanitare, boxe pentru răco­
trat din belşug această parte a fru­ Pasc Eliseie, Samoilescu loan, Pricâ ritoare, pavilion pentru jocuri distrac­ Livrează imediat şi
'drept — spre vilele care s-au înălţat Izvoarele îşi găsesc întrebuinţarea moasei şi bogatei noastre regiuni. Dumitru şi a altora, în frunte cu di­ tive etc. Tot pentru folosirea timpului primeşte comenzi.
sub formă de cură internă şi cură rectorul staţiunii, inginerul Maiuinghe- în mod plăcut şi distractiv, s-a ame­
din truda şi sudoarea muncii lor. Da. . externă. Din aceste izvoare cu ape Cită. satisfacţie şi dorinţă de mun­ vici Emanoil, întreaga staţiune se najat un cinematograf, un club ele.
calde sînt alimentate şi cele două că şi viaţă îţi oferă excursiile pe care transformă din an în an într-un mi­ Pentru a asigura deservirea celor
de atunci, staţiunea Geoagiu-Băi a bazine mari de innot ale ştrandului. le poţi întreprinde în jurul staţiunii I nunat parc, unde pomicultura se îm­ veniţi la staţiune în condiţiuni mai
Printre izvoarele termale principale, Pentru obişnuiţii acestor meleaguri sînt bină armonios cu agricultura, flori­ bune s-a făcut amenajarea capitală
devenit a poporului. trebuie să amintim izvoarele „Roza- bine cunoscute drumurile pline de far­ cultura şi cu frumoasele cîmpuri di­ a restaurantului „Dacia“ pe lingă care
lia“ şi „Diana" care, pe lingă com­ mec, cărările parfumate ale pădurilor, dactice unde cei peste 120 elevi ai s-a deschis şi o cantină pension, care
Azi, în drum spre Geoagiu, în vi­ poziţia chimică catcaroasă, feruginoa- cate duc spre „Peştera CimăulUi", din şcolii horticole de pe lingă staţiune asigură un meniu variat şi la preţuri
să şi termicizată, sini unele dintre dealul Măgura la „Cascadă", la „Sti­ îşi însuşesc cele mai înaintate metode accesibile.
lele confortabil amenajate şi ' sub gri­ cele mai radioactive din ţară (după na Cimăidul şi a băilor", ta „SăCarîm- de milncă şi cele mat avansate cu­
Ultimele analize radioactivitatea lor bu",.la „Vîrful Gurgtiiala" (peste 1.000 noştinţe. Cel care vizitează astăzi Geoagiu-
ja atentă ‘şl plină de răspundere a este egală 'CU 3,51 m.6.). rn. alt.), ca şi la cheile de la Băcîia, Băi, pe drept cuvînt poate afirma că
Ardeii şi Cib. Excursie' ptthă de amin­ Dar nu numai împrejurimile sînt ştrandul staţiunii este unul din ştran­
conducerii staţiunii, în frunte cu dr. Afecţiunile tratate la Geoagiu-Băi tiri neuitate se poate face şi la sta­ căutate de vizitatori. Staţiunea care durile moderne din ţara noastră, asi-
sini variole. Astfel, prin cură internă ţiunea pomicolă din comuna Geoagiu se dezvoltă, înfloreşte an de an, prin glirînd reconfortarea, distracţia unui
Bot Ludovic, medic-director, iniîbieşli se pot trata: afecţiuni gastro-inlesti- — • aflata la cca. 4 km. de băi — grija atentă a partidului şi guvernu­ număr de cca. 11500 persoane zilnic.
nale, (gastrife cronice, hlperacide), a- staţiune menită să contribuie din plin lui nostru, constituie o perlă a fru­
alături, de oameni ai muncii din Cu- fecţUM ale ficatului1 şi căilor biliare, la refacerea şi dezvoltarea seclbtului museţilor. naturale ale acestui minu­ Iată de Ce, ptecind de la Geoagiu-
afecţiuni inflamatorii ale Căilor urina­ bogat pomicol al acestei regiuni, sec­ nat colţ al . regiunii noastre şi un Băi — ca de altfel din oricare staţiu­
glr şi Orăştie, mineri din Valea Jiu­ re etc, Prin cura externă, sub formă tor care In anii regimului burghezo- bogat izvor de sănătate şi reconfor­ ne balneo-Cliniaterică din ţara noastră COOPERATIVA „DRUM NOU“
de băi:, cu şl fără nămol, se pot trata moşieresc a cunoscut ăn de an declin, taré. — simţi im imbold şi mai puternic de Hunedoara
lui,' siăerurgişti şi constructori din bolile aparulutul locomotor, formele a muncii şi a lupta pentru a face tot
reumatice articulare şi poliarticulare, Vi'ziiîiid staţiunea experimentală, Astfel, în cursul ultimilor cîţiva ani, mai frumoasă Şl măi bogată patria execută prin unităţile sale, pentru deservirea populaţiei, urmă­
cetatea oţelului — Hunedoara, mun­ lilmbaglile, sciaticile, nevralgiile, reu­ poţi vedea concret rezultatele aplică­ staţiunea Geoagiu-Băi a fost electri­ noastră sclimpă, pentru a apăra cu toarele prestatiuni:
matismul muscular, anchilozele, pe- rii miciurinismului Şi agrotehnicii îna­ ficată, s-a făcut repararea şi amena­ forţe spoftie pămîntul ei rodnic, mun­
citori din unităţile gospodăriilor agri­ riOstitele şl afecţiunile cronice ale a- intate ta condiţiile regiunii noastre. jarea în mod ştiinţific a băilor de ţii şi dealurile el împădurite, bogăţii­ C O N F E C Ţ II P E N T R U B A R B A Ţ I, F E M E I Ş l C O P II,
pattUului genital feminin. • Aici poţi vedea noi şi variate soiuri nămol, reparaţia capitală şi captarea le şi frumuseţile ei fără seamăn. Iată
cole de stat şi mulţi alţi oameni ai de fructe, colecţii din ţoale speciile izvoarelor „Rozafia“ şl „Diana" care dé cd, văzînd peste tot minunatele după ultimul jurnal — încălţăminte de comandă şi repâra{iunG
Dar nu numai valoarea curativă a şl soiurile. Staţiunea are o colecţie alimentează celé 6 bazine închise. S-a realizări ale omului liber, creşte în — instalaţii electrice interioare, reparaţiuni radio ; lucrări de<
muncii din toată regiunea noastră, Cîi apelor ătrăge la Geoagiu an de an din de peste 300 soiuri, iar în anul acesta făcut amenajarea parcului Şi îndigui­ tine ca un val de bucurie mlndria spălătorie; lucrări de artă fotografică.
ce în ce mai mulţi oameni ai •muncii. a realizat pînă în prezent peste 40.000 rea pîrîtilul ce ctirge de-a lungul par­ că eşti Un cetăţean al unei ţări libe­
şi din alte părţi, veniţi să-şi refacă Cllra de ape sau băile, se îmbină ar­ ré şi prosperé, că eŞli lin facidr activ GOSPODINE
monios CU ceea ce se numeşte „cura de hibridări pentru crearea de noi so­ cului. Numai iii cursul ultimului an, ai construcţiei socialiste, că munca ia
sănătatea. esie o contribuţie la lupta pe care mi­ In sezonul de vară aveţi ocazia să vă aprovizionaţi cuj
de aer“ şi „odihna activăClim atul iuri. Iubitorii pomicultura pot vedea s-a amenajat un sanalófitl balnear cu lioane de oameni ai muncii din toate diferite articole de uz casnic de la magazinele de menaj apar-
'Azi, în lobul huzurului şi orgiilor tinînd O.O.L, Produse Industriale din localităţile Deva, Brad.ţ
de aici este un cliimt deJŢsebit de aici soiuri 'de fructe, rari ca de pjl_dă, 60 de paturi permanente, pe Ungă cele colţurile lumii ó duc pentru pace, pen­ Orăştie, Cugir, Sebeş, Alba, Zlalna şi anume s
celor uvuţi, care exploatau pînă la tru o piaţă luminoasă şi fericită.
150 paturi sezoniere exiSleitle. Pentru • sortiment bogat de vase emailate şl aluminiu.
sînge poporul, staţiunea adăposteşte • sortiment variat din articole de tablă albă zlncată, nea­
complectarea tratamentului balnear, gră $i litografiată.
veselia sănătoasă, Optimistă şi Vigu­ • maşini pentru nuci, mac, universale, carne, spălat rufe,j
stors fructe, lămpi de gătit cu petro!, presă peni. a cartofi, pre-(
roasă a oamenilor rluincii Veniţi la se pentru roşii, planşete pentru +ăieţei, diferite tacîmuri, marej
^sortiment de articole de sticlărie etc.
odihnă şi rîsul fericit, cristalin al $ Vizitaţi cu încredere magazinele O.G.L'. Produse Industriale i

copiilor lor.

in locul manilor finé, pomădate

şi „obosite“ de edita poker, apa bazi­

nelor este azi bătută de palmele aspre

ale muncitorilor, iar păşit acestora cu­

treieră împrejurimile pitoreşti alé sta­

ţiunii. .• , . .

Ca factori terapeutici ai staţiunii

Geoagiu-Băi, stdU la bază Izvoarele

niezo-lcnnale b.icarbonale, calcaroase,

jeruginoase, nidgnéziéné şl radioacti­

ve că o iémpéjiAuíá ’dé 29-ş?83 grade