Page 88 - 1959-06

Nr. 1402
La 10 m a r tie a .c., z ia r u l „ D ru m u l s o c ia lis ­
m ului“ a publicat chemarea adresată de co­
lectiviştii din N ădăştia Inferioară către toate |
gospodăriile agr icole colective din regiunea j ¦
H u n e d o a ra — ch e m a re care a fo s t p r im ită cu W-
viu interes de către colectiviştii din zeci de
sate şi com une. A cum , d u p ă trecerea a ap roape 4 lu n i d e la
lansarea chem ării, redacţia n o a stră — la indicaţia biroului
\ C om itetului regional de partid — a o rg a n iza t u n 'raid-dnchetă
! în 8 gospodării agricole colective din raioanele H unedoara,
j O răştie, Sebeş şi Alba. Raidul a avut ca scop cunoaşterea
\ felului cum organizaţiile de partid şi'co n siliile de conducere
\ ale G .A.C. au organizat şi în su fle ţit întrecerea, cum este orgâ-
! nizată m unca de întreţinere a culturilor, cum se .înfăptuiesc.
\ a n g a ja m en tele cu privire la c o n stru cţii, m ărirea ferm elor de
*anim ale Şi la contractări. E chipa de raid a urm ărit, totodată,
! şi problem ele vieţii interne de partid din G .A.C.
! Iri p a g in a de fa ţă p u b lic ă m c îte v a d in c o n s ta tă r ile fă c u te
! şi concluziile ce au reieşit din acest raid-anchetă.
Comuniştii — însufleţitorii
întrecerii în gospodărie
G ospodăria ag rico lă colectivă «in
P ricaz este una din u n ităţile socialistc-
vechi şi cu m are pulere econ om ică în
regiunea noastră. Ea este o gospodărie
m ilionarei şi îm p a rte în fieca re an ve­
nituri im p ortan te co lectiv iştilo r. In în ­
trecerea cu celela lte gosp od ării agricole
colectiv e din regiu n e, a cea stă vech e u-
rlitate so c ia listă îşi în d ep lin eşte în to c­
m ai a n g a ja m e n te le . L ucrul a c e s ta îl
confirm ă în prim ul rînd asp ectu l în g r i­
jit al cu lturilor, ca re în cea m ai m are
parte sîn t m ai a ră toase decît ale g o s­
p o d ă r iilo r c o l e c t i v e d in ju r . C u 1!o r ile
în tin se de grîu, floarea-soarelu i, sfeclă
şi tutu n , te u im e sc prin fru m u seţea lor.
E ste evid en t că acesta este rezultatul
unei atente îngrijiri şi ap licării regu li­
lo r a g ro teh n ice. Şi nu în tîm p lă to r. Chiar
din prim ul m om en t am a fla t că în a-
ceastă unitate b rig ă zile sîn t în întrecere
între ele avîn d ca ob iective principale
în treţin erea culturilor în cele m ai bune
ccn d iţiu n i, executarea lucrărilor a g ri­
co le la tim p şi de bună ca lita te, parti­
ciparea cu r eg u la rita te la m u n că.
T o v a ră şu l Ion M isfor, secreta ru l or­
g a n iza ţiei de partid din g o sp o d ă rie ne-a
vorbii d esp re felul în care o r g a n iza ţia
de bază, com uniştii, a g ita to rii, tovarăşii
H arnici şi entuziaşti
Despărţindu-se de şoseaua asfal­
tată, maşina goneşte printre lanu­
rile înverzite, presărate din loc în
loc cu maci de culoarea sîngelui.
.Ne apropiem de ŞăuUşii. In geana
satului se zăresc de la distanţă ci-
teva moviliţe roşieiice. Pe măsură
ce înaintăm, distingem şi mişcarea
de oameni din jurul lor. Colecti­
viştii irebăluiesc de zor în jurul tru gospodărie,. In curtea gospo­
¦unei construcţii ce alria începe să dăriei am dat peste un grup de ţi­
răsară deasupra fundaţiei de beton.
In răspunsul la chemarea nădăş-
tienilor, colectiviştii din Şăuleşti
şi-au luat, printre altele, angaja­ duetele elegante din . metal prin
mentul ca încă în anul acesta să care apa este pompată din Mureş
construiască un grajd cu o capa­ şi condusă pînă la canalele de ici-,
citate de 50 vite. Şi ţin cu tot di­ gaţie.
nadinsul să-şi respecte acest obiec­ — V-au costat mult? întrebăm.
tiv din angajament.
Tovarăşul Petru LâdarU, preşedin­
tele gospodăriei agricole colective,
ne dă‘ lămuriri asupra planurilor
de construcţii din gospodărie.
— Uitaţi-vă, face¦el un gest cu
nuna, paralel 'cu grajdul acesta
vom construi încă unul, toi pen­
tru' 50, de vite. In apropierea graj­
durilor vom jace o remiză, o ma­
gazie, ' vom amenaja boxele pentru
porci. Pinâ în doi ani, toate aces­
tea vor ji terminate... Atunci să
vedeţi locurile pe care ne aflăm
acum!
E o plăcere să stai de vorbă
cu colectiviştii din Şăuleşti. Nu
numai pentru că sînt veseli şi în­
crezători în viitor, dar şi plini de
iniţiativă şt dragoste de muncă.
Ei privesc întrecerea ca pe un.
lucru foarte important. Lucrul a-
In prima gospodărie viticolă
A m p op osit îrttr-o g o sp o d ă rie a g ri­
colă c o lectiv ă cu specitio: vitico l. La
B u cerd ea , că reia îi z ic e şl v in o a să .
Intrăm în vorbă cu colectiviştii.
A flăm de la ei că treburile g o sp o d ă ­
riei m erg b in e, că via a fost săp ată,
plivită şi strop ită la tim p. M ai m ult
cţecît. atît, la v ie au fo st tra n sp o rta te
5 0 o a le de cim ent care, îm preună cu
piatra v în ă tă , varu l şi a tela jele n ece­
sare sîn t gata pregătite pentru a se
face stropitul cînd se iv eşte n ecesita ­
tea.
-— ¦ P r e ş e d in te le n o s t r u e f o a r te p r e ­ între 'ele. O com isie, care urm ăfeşte
ten ţio s, a d a u g ă cel care n e spune-a
toate aceslea.
— N ici nu se poate a ltfe l! — com -
p le d e a z ă 'u n alt co lectiv ist. La vie,
dacă nu există pretenţie faţă de m un­
c a , s e d u c e d e rîp ă recoltă.1
P reşed in tele gospodăriei, tovarăşul
N ic u liţ ă F e n e ş e r i u , itu e â te d e f a ţă .
Ni se vorbeşte în să frum os despre el.
N i se sp u h e, spre exem plu, că depune
m ult su flet în o rg a n iza rea m uncii, d e­
oarece de’ a cea sta " depind în m are
m ă su r ă r e z u lta te le prdCtiCe. Ş i 'Colec-
19 CB
¦' > •
din a ctiv u l fără de partid su sţin în tre­
cerea în cădrul gosp o d ă riei.
— In prim ul rîn d , a a ră ta t tov. N is-
tor, o rg a n iza ţia de b ază a că u ta t Să-şi
repartizeze cît m ai bine forţele. C înd
s-a organ izat m unca pe brigăzi ţi e-
chipe, s-a ţin u t c o n t ca în fieca re bri­
gad ă şi în fiecare ech ip ă să ex iste
m em bri şi can d id a ţi de partid, a g ita ­
tori. ,
O rgan izaţia de bază a luat m ăsuri
pentru ca toţi m em brii şi ca n d id a ţii de
partid să aibă sarcin i con crete. Doi
to v a ră şi m em bri de partid, sp re ex em ­
plu, răspu n d în fa ţa o rg a n iza ţiei de
gazeta de perete. U n tovarăş m em bru
de partid se ocupă de sectoru l zooteh ­
n ic, altul de co n stru cţii. In cad ru l
brigăzilor şi echipelor, m em brii şi ca n ­
didaţii de partid au sa rcin i concrete,
leg a te de procesul de producţie.
In b rigăzile şi ech ip ele de lucru, co­
m uniştii ’caută să an tren eze pe ceilalţi
colectivişti la o m uncă tot m ai en tu zia s­
tă, î n s u f le ţ in d u - i p rin c u v în t ’ul ş i p r in
exem plul lor p ersonal.
P entru a ţin e trează întrecerea înfre
b rigăzi şi echipe, ev id en ţa ei se afi­
şe a ză să p tă m în a ţ, rezu lta tele fiind popu­
la riza te la g a z e ta de perete. ;
cestă îl confirmă¦entuziasmul cu
care cei mai mulţi dintre ei par­
ticipă la lucrările gospodăriei. •La
şantierul pe care ne aflăm se lu­
crează prin muncă voluntară. Aflăm
că în acest moment o altă echipă
de ,colectivişti lucrează voluniar
în staţia de cale !erată la descăr­
carea a trei. vagoane cu var pen­
neţi muncind voluntar la stabilirea
ordinei şi curăţeniei. La grădina de
zarzavat ne-au atras atenţia con-^
Preşedintele zîmbeşte.
— Ne-a costat ceva. Dar nu prea
mult. Aceasta o datorăm în bună-
măsură tineretului: Mobilizat de or­
ganizaţia U.T.M., la îndemnul şi
din iniţiativa organizaţiei de bază,
tineretul a întreprins multe acţiuni
de muncă voluntară pentru strin-
gerea fierului vechi. Iii schimbul
acestui fier vechi am primit ţevile
acestea care ne ajută la irigatul
grădinii şi un ponton' metalic cu
care facem trecerea . oamenilor la
munca pămînturilor pe care le a-
vem dincolo de Mureş.
Vizităm holdele, gospodăriei. La­
nurile de ’ păioase sînt frumoase.
Culturile de porumb şi floarea soa­
relui, de sfeclă şi cartofi sînt în- <
treţlnute ta zi. c 1- tăH şi concluzii importante.
Toiul e o bogăţie, un belşug. >
- W v / W v buruienile în cîţeva zile... Am şes ale regiunii şi mai ales- din
tiv işiii ţin fo a rte m ult ca la to a m n ă ,
cîn d se voiţ jiu m ă r a ... v a se le cu vin ,
să obţină o recoltă care să fie exem ­
plu pentru ţăran ii cu g o sp o d ă rii in d i­
vid u ale din sat.
In această direcţie, în trecerea s o ­
c i a l i s t ă s ; a d o v e d it a fi pfentru e i un
puternic stim ulent.
O rg a n iza ţia de partid şi co n siliu l
de conducere al gospodăriei acordă o
deosebită atenţie organ izării şi d esfă ­
şurării în trecerii. T oate c e le ' 15 echipe
— la rîndul l o r , — sîn t îfl întrecere
rezu ltatele întrecerii, con trolează câli-
tatea m un cii ,după , term inarea fiecărei
lU crâri, ţin în d se a m a de acea sta lâ to-
talizarea p unctajului. . , ,.
E ste in teresan tă şi eficace princi­
p ala form ă prin care s e fa ce popu­
larizarea- celor care m un cesc bine. La
gazeta de perete . afişată în sediul
g o s p o d ă r ie i, a m p u tu t c iti ^a s e m e n e a
„scrisori d esc h ise“, care sîn t publicate
o p era tiv :
„C ătre B eniceanu V asile; şeful echi­
pei a L-fl. E chip a ta a fă cu t •lucrări
- R A O -A N C H E T A
şi
C u treierîn d g o sp o d ă riile, a g r ic o le co- în trecere co n stru irea , unui g ra jd p en tru în te ţe a m ajoritate a g o sp o d ă riilo r jcolec-
¦ f e c t iv e d in r e g iu n e a n o a s t r ă ' î h >a c e s t e 2 5 b o v ir ie .'N fe -a m r â z g în d it . II V om f ă C r t l v e s - a u o r i e n t a t s p r e c o n s t r u c ţ i i tr e i-
z ile d e îp e e p u t de-, v a ră , c în d m u n cile p en tru 50. B m a i b in e a şa . N e -a m an- n ice, ca re să p o a tă a s ig u r a o d ese rv ire
a g r i c o l e '¦-sîdf- î i i .'toi, te!;• tSeritîrppprriinn d e p l ă ­
cu t un lu c r u : pretutindeni se constru-
¦;i'eşTe, \ T a ¦, m a j o r it a t e a c o le c t i v e l o r o a
m e n ii a u . p r in s %g u s t u l c o n s t r u c ţ iilo r , f a c e ş i aici- d u b lu , a d ic ă 4 s ilo z u r i c u x i s t e n t e în f ie c a r e g o s p b d ă r i e ş i d e p u ­
în d eo seb i con stru cţii d e strictă, şi ur­ cap a cita te to ta lă de 60.000 kg. In locui terea eco n o m ică a fiecărei u nităţi. E ste
g e n tă n e c e s it a t e : g r a jd u r i,,c o te ţe , s ilo ­ p ă tu lu lu i de' trei v a g o a n e p rev ă zu t,
zuri. Ş i e s te le sn e d e în ţe le s pentru ce.
C olectiviştii îşi dau tot m ai m ult seam a
de fo lo a sele m ari p e care le obţin de
pe Urma ferm elor d e an im ale. D ar ca
să creşti cît m ai m ulte an im ale şi pă
sări ai n ev o ie de adăposturi şi de ins
talaţii pentru co n servarea furajelor.
— C e construiţi, cît construiţi, cum
construiţi şi la ce preţ de co st constru-
iţi ? —* ia t ă c î t e v a în tr e b ă r i c u c a r e
ne-am adresat con siliilor de conducere
ale cîtorva go sp o d ă rii co lective, cu oca
zia raidului nostru.
— Nu ne lăudăm , pentru că toam na
s e n u m ă r ă b o b o c ii —- n e - a r ă s p lm s în
g lu m ă to v a ră şu l A ngH eluţ C an d roi, pre­ to r ită co n tra ctă rii lîn ii şi b rîn zei d e la
şe d in ţe le G .A .G .'d in S p in i. D a r n e lup,-,
tă m c a să n u ră m în em m a i p rejo s de-'
c ît a lţii, a a d ă u g a t e l, ,de d a ta a cea sta ; p r iv e ş te lu c r ă r ile — în a fa ră d e zid ă
serios.
In tr-ad evăr, felul în care s-au orien- colectiv iştii noştri. In felul d cesta, co n ­
tat şi au m u n cit în acea stă direcţie to- strucţia grajdului ne va co sta cel m ult
v arăşii din S p in i, m erită a ten ţie. D ai 60.000 lei, faţă d e 120,000 cît s-a p re­
sări ascultăm pe preşedinte':
— A m prevăzut în an gajam en tu l de
Cultura !©gumelor şi zarzavaturilor
âmare. lu n ă d t m ttiiun
Teodor Oargă,. preşedintele săpat doar ceapa de 3 ori... A- zilele lucrate în G.A.G. 7.000 lei
G.A.C. din Miceşti; raionul Alba, cum şi-aşa o recoltăm şi în locul numerar, plus »alte produse,
a fost găsit în dîipă-amiaza a-
ceea de mijloc de iunie trebălu­
ind prjn grădina de legume a co­
lectivei. Ajuta la recoltarea şi
încărcarea cepei, care a doua zi
urma să fie transportată ia oraş
cu camionul colectivei. L'ttcra îm­
preună cu vreo trei colectivişti
şi munca era pe isprăvite;
— Unde-ţi sînt colectiviştii,
baci Oargă ? — întrebă cineva
de la raion, după ce îurgonul co­
lectivei, încărcat cu ceapă, plecă
spre sat.
— Is la plivitul viei. Gu ploa­
ia de ieri şi azi noapie nu se
poate lucra în grădină. La vie
pămîntul e mai zvîntat...
— Da’ de pe-s ?işa de multe,,
buruieni prin ceapă ?
— Tot din vina pioilb;:. Gre§c>
de bună ca lita te, fiind exem p lu pen-
’ tru ceila lţi co lectiv işti. Te felicităm
din toată in im a !“.
A sem en ea . scriso ri sîn t a d resa te şi
altor şefi de ech ip e. E le nu u ită nici
pe cod aşi. In „scrisoarea“ şdresată
lu i A urel .S ta n ciu , şe fu l ech ip ei a 12-a,,
care a m u n cit n em ulţu m itor,, „ceea
;c e d en otă o sla b ă p reocu p are din
partea şefului de ech ip ă “ i se cere
acestu ia, „m ai m ultă preocupare pen­
tru ca lita te a lu cră r ilo r “. ,.
' />' • / ’¦' ; ¦: i, '
în a in te d e p lecare, l-a m în tîln it şi
, pe p reşed in tele c o le c tiv e i. .U n om tî-
1n ă r , v e s e l, d in a m ic . N e - a v o r b it d e s -
pre p l a n u r i le g o s p o d ă r i e i , d e s p r e g r a j -
du! şl'p iv n iţa care ?4 p regătesc să le
-construiască, despre su ccesele pe câre
lu p t ă s ă l e o b ţir iă , '$i d e s p r e c a f e v r e a
rted p arat s ă â u d ă to ţii p în ă şl c o n d u ­ lei, peste 1.300 kg. de grîu, 2 .1 0 0
cerea partidului nostru.
— S ă vehiţi şi d u m n eavoastră —
a î h é h e ia t dl — s ă ' v e d e ţ i c.ă s în t e m
.în sta r e s ă o b ţin e m o reco ltă m u lt j SîrbU, GhCOfghe CfiŞatt, 'IOsil
rnai fr u m o a să d e c ît ţă r a n ii cu gO Spo- RllŞll, atl primit îfltre 15-18.000
d ă rii in d iv id u a le . S ă v e n iţi n e a p ă r a t lei. Bătrînul' Mihăilă MuitteanU,
la to a m n ă !...
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I t r- --4a ¦'V'ir/:-:
99
g a ja t d e 'a se m e n e a să 'constrilim două
j silo zu ri b eto n a te cu c a p a cita te de 30.000
kg. N e-d m ră zg în d it şi cif a cestea . Vofti
vom fa ce u n u l. de 10 v a g o a n e , celela lte
a n g a ja m en te cu privire la con stru cţii
— m aternitatea pentru scro a fe cu 20
boxe, rem iza ş.a. — Ie vom respecta
în tr u to tu l.
D e ce ne-am propus să facem m ai
m u lt d e c ît n e -a m a n g a ja t Ia în c e p u t ?
P entru că, ch ib zu in d m ai m ult cînd am
p ornit la treabă, n e-am dat seam a că
1 p a (e m fa ce m ai m u lt şi m ai ieftin. Am
făcu t prin forţele n o a stre proprii, pe
p lan lo cal, 30.000 cărăm izi pentru grajd
şi m ai a vem în cu rs de execu tare 20.000
bucăţi. In felul a cesta , cărăm ida ne
co stă m ai ieftin. N e-am a sigu rat, d a ­
cele 200 oi ale n o a stre-în condiţiuni a-
v a n ta jo a se şi ţig la pentru grajd, in ce
f i e _i_ v o r fÎ e x e c u t a t e t o a t e d e c ă tr e S e ştie că tim pul nu aşteaptă I Lucră­
văzut.
Cu o ca zia raidului s-a con sta ta t că
ei punem altceva...- . '-
Pe moş Oargă, bătrînul colec­
tivist din Miceşti, care -a făcui
anul trecut cu soţia şi fiica 700
zile-muncă, critica în legătură cit
buruienile l-a cam rîcîit la inimă.
— De ce vă legaţi atîta de
buruienile astea din marginea
grădinii? Haideţi mai bine să vă
arăt restul culturilor, să vedeţi
roşii cultivate în ghivece nutriti­
ve care peste o săptămînă-două
le scoatem la piaţă, sau castra­
veţi care de asemenea în cîteva
zile vor putea fi duse la piaţă,
ori vinetele care au înflorii deja,
Intr-adevăr în grădina colecti­
viştilor de ia Miceşti — legumi­
cultori cu tradiţie — sînt multe
de-văzut, din care Tar învăţa.
mulţi colectivişti din satele >Je
cele situate pe lîngă oraşe şi cen­
tre muncitoreşti. Colectiviştii din
Miceşti, avînd condiţii favorabi­
le pentru irigaţii,-' smulg pămîn-
tului două şi chiar trei recolte pe
an : cultivă cartofi timpurii în
intercalaţie cu varză de toamnă
(sădită însă înainte de recolta­
rea cartofilor), ceapă verde un
mată de varză sau roşii, gulii
timpurii. urmate de varză sau
ardei ş.aim.d. Specialitatea lor
rămîne însă cultura legumelor
timpurii, a ardeilor şi gogoşari-
lor. - i- ¦¦
Colectiviştii din Mice$ti obţin
venituri frumoase după munca
ior. Anul trecut, de exemplu, va­
loarea zilei-muncă s-a ridicat Ia
52 lei, dintre care- 35,50 iei în
bani. Familia bătrînuiul Oargă
a primit pentru cele 700 zile-
muncă tăcute anul trecut 25.000
kg. cartofi, porumb, 40'kg. brîn-
ză' şi cam tot Mita... ţuica.
Familiile coiediviştiiof Mâfiţ)
| care are 72 ani; 1& prirrlit pentru
-V. .'• ,;•
yf:
- cît m a i' C orespunzătoare. A cesta este
d e a sem en ea un lucru bun. T rebuie să
se ţină seam ă în să de p osib ilităţile c
r e c o m a n d a b il Ca a c o lo u n d e n e v o ile
O ramură i m p o r t a n t ă î n s ă ...im pun, şi m ai a les în gosp od ăriile cu
putere eco n o m ică în c ă m ică şi c a te au
nevoie de a spori urgent num ărul de
a n im a le, Să s e a m en a jez e ad ăp ostu ri
ieftine care prezintă în plus şi ava n ta ­
jul de a putea fi con stru ite in tr-u n tim p
m ai scurt. N u p utem în ch eia cap itolu l
d esp re c o n s tr u c ţiile d in -G.A.C-. fără a
ne opri asupra unei problem e deosebit
de im portante. E ste vorba de grăbirea
ritm ului a c esto r lu crări. In m ulte din
gosp od ăriile vizitate am con statat că
există preocupare în direcţia aceasta.
In alte g o sp o d ă rii în să , aprovizion area
cu m aterialele n ecesare şi în ceperea lu ­
crărilor p rogram ate sîn t am îriâte de
pe o săp tăm în ă pe alta : ba p în l trece
prim a p ra şilă , apoi şi a doua, pă urm ă
Secerişul, freierişu l şi ă şa m ai departe.
rile de co n stru cţii trebuie grăbite cît
tim pul este favorab il. -S ă nu dăm vara
pe iarnă 1
Grîul colecti­
viştilor din Apol-
du de Sus a cres­
cut mare şi fru­
mos, fiind semă­
nat şi întreţinui j)
după toate regu­
lile agrotehnice.
Recolta va fi de
peste 2.000 kg.
la hectar.
IN FOTO : ing
Teodor Apoizan
( "ijloc) împreu­
nă cil brigadic- 3)
rul loan Recherî ^
şi tractoristul
Vasile Dorobanţ
SîAnacÎoi I ¦
al griului.
F o to : I. T E R E K
^•
In întrecerea iniţiată de colec­
tiviştii de ia Nădăştia interioara,
numeroase gospodării agricole
colective de pe valea Mureşului
şi din alte părţi ale regiunii au
extins legumicultura. Grădini de
legume frumoase au colectiviştii
din Sînta-ndrei şi Simeria Veche.
Merită însă sa fie menţionată şi
grădina de legume a colectivei
„30 Decembrie“ din satul Şău­
leşti. Ei au amenajat o grădină
de legume şi zarzavaturi pe o
suprafaţă de 10 hectare, din care
3 irigate, db-a lungul Mureşului.
La grădină trebăiuiesc din zori
şi pînă-n noapte, ca nişte albine,
colectivistele, Dintr.e acestea se
evidenţiata; Eugenia- Manaf, Su-
sana. Ivănici, Eva Lădar,. Aurica
Lădar, şi alfeie. fele au săpat ri­
golele pentru irigaţii, au sădii
peste 20Q.Q00 de răsaduri 'de di­
ferite legume, şi au cărat zeci de
metri c'ubi de apă în perioada
cînd instalaţia de irigat nu era
încă construită. Se'apreciază că
venitul realizat de pe urma gră­
dinii de legume şi zarzavaturi a
colectiviştilor din Şăuleşti se va
ridica la un ’sfert de milion fel,
ceea ce nu este răii pentru înce­
put şi prinde bine iă o gospodă­
rie tînără.
— Anul viitor, vrem sa extin­
dem grădina la măcar 15 hecta
re dacă nu 2 0 , dintre care 10 iri­
gate — spunea preşedintele co­
lectivei din Şădleşti.
Iată 'o iniţiativă builă cârfe'ar
putea fi âplipafă cu mult succes
dé coieeti'vôle CU multe braţe de
muncă şfm aj ales de'către cele
căre au' sitrăe de apa pentru irigă-
ţii. In felul’ a c e ş tă 's e 'va créa
bază legumicolă necesară pentrTt
satisfacerea centrelor ttiuncito-
reşti din regiunea noastră, lucru
care — chiar după-experienţa
modestă de pînă acum — se do­
vedeşte a fi pe deplin realizabil
V»-M.•ri'*"' Pag. 3
:*
...după abundenţa de răpită sălbatică,în lanuri­
le cu grîu sau porumb se cunoaşte ce fel,de g^s-
p0cţar es1[e ce{ care lucrează pămîntul. respectiv.
Tot după abundenţa de rapiţă în culturi se puteai
deosebi, zilele trecute, hotarul G.A.C. Orăştie de cel al G.A.C. 5
i Pricaz ;
iU D O K
'- ’- |
•>: .(.preşedintele G.A.C. Turdaş, tov. Mihail Dimitriu are o fru-5
moaşă fermă de orătănii. Numai că e a lui personală, fiindcă'
pentru cea a G.A.C., care trebuia cam de mult înfiinţată, nu a prea
depus interes — atît el cît şi întregul consiliu de conducere, i
...cel mai .frumos şi îngrijit porumb îl găseşti la G.A.C. din;
f Bucerdea Vinoasă. Probabil că este vreo legătură între viticul-(
Vtură şi deprinderea de a prăşi la timp şi cum se cere porumbul.)
. răm asă io urmă
in m a joritatea a n g a ja m en telo r luate P rintre gosp od ăriile a g r ic o le
în în trecere de către c o le c tiv iştii din
regiu n ea n oastră ,se pune accen tu l — co lectiv e vizitate care au . încă
alături d e sp o rirea reco ltelo r ia h ectar
— pe creşterea şeptelului de anim ale m ulte de făcut pentru sporirea, n um ă­
proprietate ob ştească. R aidul-anchetâ
o rg a n iza t de ziarul nostru, a arătat rului de vite m ari proprietate o b ştea s­
în să că în practică, în p erioad a care
s-a scurs de cîn d a început întrecerea că sin t cele din S în tu h a lm , T urdaş şi
în d o m e n iu l c r e ş te r ii a n im a le lo r , în u-
D a ia RoţTiînă.
D acă în privin ţa creşterii num ărului
de bovine, lip sa de construcţii con stitu ie
o p ied ică, m ai a le s în g o sp o d ă riile noi,
în p rivin ţa m ăririi num ărului de porci
nele gospodării colectiv e nu s-au obţi­ proprietate ob ştea scă şi a în fiin ţării de
nut rezultatele aşteptate.
ferm e de păsări nu se pune o asem en ea
E ste ad ev ă ra t că problem a creşterii p r o b le m ă . T o t la S p in i s*-au fă c u t b o x e
şeptelului de vite m ari este con d iţion a­ provizorii pentru porci, care au costat
tă în p rim u l r în d d e c o n s tr u c ţiile de foarte ieftin. T ot a şa şi co teţele pentru
grajd uri şi silo zu ri şi în ai d oilea rînd păsări se pot fa ce cu resu rse locale,
d e a s i g u r a r e a f u r a je lo r . S p u n e m c ă în c h ia r ş i d in c ă r ă m id ă . D e c i rtU s î n t v a ­
al d oilea rînd de a sig u ra r ea îiirajeior
la b ile „ju stifică rile" con d u cerii C .A .C .
p entru ca p ro b lem a lo r. p o a te fi m ai T urdaş Cum eă lip sa de m a teriale a
u şor rezo lv a tă prin porum b furajer se ­ îm p ied ica t co lectiv a să rea lizeze pînă
m ănat după cu ltu rile tim purii, prin bor­ acum a n g a ja m en tu l lu a t în în trecere de
hotul ca re îl liv rea ză fab ricile de za ­ a procura şi creşte 600 păsări.
hăr pentru s fe c la c o n tr a c ta tă , prin in- R ecolta b o g a tă ca re se a n u n ţă (a
siio ză ri m asiv e de trifoi, lucernă, frun­ toate culturile dă p osib ilitate g o sp o d ă ­
ze de sfeclă , fru nze şi pălării de floa- riilor a g rico le co lectiv e să în făp tu iască
rea-soarelu i etc. N ici problem a silo zu ­ pînă în a m il viito r preved erea hotărîrii
rilor în fond nu e , greu de rezo lv a t C o n ferin ţei r e g io n a le de partid cu pri­
pentru că se pot con stru i u şor gropi vire ia m ărirea num ărului de porci pro­
că p tu şite cu un stra t de lut, ca re apoi p rietate o b ştea scă la 50 porci la suta
se arde.' A ceasta o arată experienţa de hectare teren arabil. D e asem enea,
G .A .C . „G riviţa R oşie" din satu l S p in i ea co n stitu ie o prem isă pentru în fiin ­
raionul O răştie, care acu m un an a ţarea de ferm e de păsări în toate co ­
cu m p ă r a t - 7 v a c i cu 8 v iţe le cu 35.00U lectivele. Pe de aită parte preţurile con­
lei, pe care Ie-a furajat cu nutreţuri v en a b ile la ca re se v în d acum vitoie
in silo za te în gropi şi a ob ţin u t num ai
de pe urm a vîn zării laptelui un venii m ari în tîrguri perm it gosp od ăriilor
de 30.000 lei. V acile au acum al doilea
co lective să -şi com p lecteze ferm ele de
rînd d e,v iţei. bovine, şi în d eoseb i de v a ci cu lapte.
*4r 4 t ' '¦ V •' ’**¦V------i --r---,v---- ------—•0-J
>¦.
Secontracta
mai multe cereale!
R eco lta b o g a tă c ă r e i1 s e a n u n ţă va ali-m erttâră v a prim i la to a m n a din
perm ite co lectiv iştilo r din regiu n ea partea a cesto r G .A .C . circa 2.800-3.500
tone de sfeclă de zflhăf şi circa 50-55
n oastră sa pună la d isp o ziţia oam en ilor tone de sem in ţe de floarea-soarelui.
numirii din In d u strie m ai m u ltă pîlne, Şi la con tractările de grîu âu fost
respectate an gajam en tele. N um ai că ele
m ai m ulte produse a n im a le şi veg eta le, ap ar acu m , îrr p rea jm a se c e r işu lu i, m u lt
perttfU ca sa p o a tă prim i în sc h im b de prea m inim ale, m ult sub posibilităţile
p e ' care le oferă recolta b ogată.
Ia a c e ş t ia m a i m u lt e m a ş in i ş i u n e lte ,
C olectiviştii noştri au făcut contracte
m ateriale de construcţii şi b u n uri’ de co n ­ cu sta tu l şi la a lte p rod u se a g r ic o le şi
sum . D e fapt, co lectiv iştii din regiune iii prim ul rînd porum b. C on-
tractîn d ,' ei b en eficiază, pe lîn g ă preţuri
b u n e, 'de m a ter ia le şi p ro d u se la c o ­
şi au resp ectat a n g a ja m en tele cu p ri­ m erţul de întîm pinare, m ai a les de m a­
teriale de con stru cţii.
vire la co n tra ctă ri ca re şi le-a u luat
O r g a n iz a ţ iile d e p a rtid d e Ia sa te ,
în în trecerea S ocialistă şi, de curînd, sfa tu rile populare, u n ită ţile coop eraţiei
de con su m au datoria de a se ocupa
au în cep u t ch iar să le m ajoreze. Au m ai tem ein ic de problem a m ăririi c a n ­
tităţilor , de produse co n tractate ciî
fost, de exem p le, respectate a n g a ja ­ statul 1
m en tele lu ate cu privire la contracta
rea sfeclei d e'za h ă r şi a florii-soarclu i.
N um ai în trei g o sp o d ă rii c o lectiv e —
D aia R om înă, P ricaz şi Ş ău leşti — a
fost contractată sfecla de zahăr pe o
suprafaţă totală de !4 1 hectare şi ţlo a -
rea-soarelui de pe o suprafaţă de 60
hectare, ceea ce în sea m n ă că industria
Concluzii.(—'/“•/—>r- ***r^r~> 1
1
C
Î Raidul anchetă .orgai)iza,t , d^î redacţia ,ziarului - nostru, deşi
l
( n -a putut c__u___p___rSinI d: e dâdt V mică parte din s__e__c_it_o__r_ui.»l c. .o(l.e.ci !t.iv. -iz.....a..i.t j
Lal agriculturii regiunii. Hunedoara, a dus la o seamă de consta-)
’H i
^ : Întrecerea socfa-listă .iniţiată de către cea de a 100^ gospo-1
dărie colectivă din regiunea noaştijă — G.A.C. „1 Mai" din Nă-j
( dăştia Interioară — a însufleţit pe toţi colectiviştii la, o .muncă ]
Lrodnică pentru obţinerea de recolte bogate, pentru întărirea ecoO
L nomico-organizatorică a marii gospodării obşteşti. In cele a.proa-j
pe 4 luni de întrecere, gospodăriile agricole colective din regiune^
(a u dovedit încă odată superiorilatea agriculturii socialiste — pe)
[• suprafeţe mari — prin felul cum au îngrijit culturile de păioase^
^ şi prăşitoare, prin rezultatele obţinute în fermele de animale,-j
( prin construcţiile moderne care se înalţă în toate satele colec-)
( tivizate.
t- Pentru.a dezvolta realizările obţinute pînă acum în întrecereJ
L organizaţiile de partid, sfaturile populare şi consiliile de con-ţ
( ducere ale G.A.C. au datoria de a-şi îndrepta atenţia asupra ur-^
L mătoarelor probleme : ¦)
[• — popularizarea largă şi prin forme variate a angajamente-)
{• lor luate în întrecere şi a rezultatelor obţinute de colectivişti; J
l — grăbirea terminării lucrărilor de întreţinere a culturilor ^
I de prăşitoare şi recoltarea Ia timp, fără nici o pierdere, a pă-L
[ !oaselor; 1
C urgentarea terminării Construcţiilor din. G.A.C.,. îndeosebi j
^ a construcţiilor de grajduri, silozuri, boxe şi coteţe; -j
— lărgirea continuă a parcului de ariiitiâie proprietate)
t obştească şi mai ales ă parcului de vaci cu lapte şi porci pentru )
f- tăiere i - •)
[ — mărirea cantităţilor de produse vegetale şi animale con
( tractate cu statu l;
C . — întărirea continuă a vieţii de partid în G.A.C.
^ Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, fiecare G.A.C. din j
ţ regiunea noastră are posibilitatea de a se situa, pînă fa sfîrşltiil)
( anului, pe un loc fruntaş în întrecerea pentru sporirea producţiei)
j. agricole, pentru cea mai înfloritoare gospodărie colectivă! j
mi \mi? L—J UJ LmJ l—J V-Jli-J fcJJ U-J irnJ M JlxJUJu+Jx-.iuJyuJKmJb*/U-/u_iy l—/l—/ U