Page 89 - 1959-06
P. 89
Pag. 4 'DRUMUL SO CIALISM ULUI Mr. Í402
Plenara Comitetului xüXm ieXe xdtunele şJEtri • juLtuuele ştiri
Central al P. C. U. S.
MOSCOVA (Agerpres). — niştri al U.R.S.S. în legătură
TASS anunţă: La 24 iunie s-a cu îndeplinirea hotărîrii plena
deschis la Moscova plenara Co rei din 7 mai 1958 a C.C. al
mitetului Central al Partidului P.C.U.S. cu privire Ia accelera
Comunist al Uniunii Sovietice. rea dezvoltării industriei chimi
Plenara a lost deschisă de ce şi îndeosebi a producţiei de
N; S. Hruşciov, prim-secretar al materiale sintetice. Va fi de a-
C.C. al P.C.U.S. semenea examinat raportul cu A g ra v a re a s itu a ţie i p o litic e Piloţi japonezi trimişi de Trujillo IEşecul unui «ounoma'ot
Plenara va discuta despre ac privire la măsurile în domeniul
tivitatea organizaţiilor de partid avîntului continuu al industriei ş i e c o n o m ic e în S p a n ia să bombardeze poporul contrarevoluţionar
şi sovietice şi a consiliilor eco textile în U.R.S.S.
in Cuba
nomiei naţionale în domeniul La lucrările plenarei au fost MADRID 25 (Agerpres). — altor ţări occidentale ar fi indi dominican
îndeplinirii hotărîrilor Congre invitaţi să participe conducători
In ultima vreme, pe măsură ce cat în actuala situaţie, „pentru a
sului al XXI-lea al P.C.U.S. cu ai organizaţiilor de partid din ştirile agenţiilor de .presă vor salva economia spaniolă de la CARAGAS 25 (Agerpres). — partea insurecţiei. In ţară se HAVANA 25 (Agerpres). Co
privire ia accelerarea progresu republici, ţinuturi, regiuni şi din besc despre agravarea situaţiei un faliment“. In ce fol înţeleg Ziarele venezueleze publică nu produc numeroase sabotaje îm respondenţii de presă relatea
lui tehnic în industrie şi con marile oraşe industriale, preşe poli'ice şi economice în Spania, însă cercurile financiare occi meroase informaţii privitoare la potriva autorităţilor. Ziarul „Ul ză despre eşecul unui com
strucţii (introducerea mecaniză dinţii Consiliilor de Miniştri ale în publicaţiile occidentale au în dentale să acorde acest „ajutor" noi succese ale unităţilor insu timas noticias“, într-o corespon plot contrarevoluţionar organi
rii complexe în industrie şi con republicilor, conducători de în ceput să apară tot mai des co lui Franco, reiese din comenta recţionale din Republica Domi denţă specială din Giudad Tru zat în ajunul zilei de 26 iunie
strucţii, automatizarea producţi treprinderi şi şantiere, conducă mentarii care subliniază necesi riul revistei care arată că un nicană. „La Esfera“ reproduce jillo (capitala Republicii Domi (data declanşării mişcării in
ei, introducerea tehnicii noi în torii consiliilor economiei naţio tatea unei. „intervenţii“ din a- prim împrumut acordat regimu declaraţia lui Luis Aquilles Me- nicane) scrie că guvernul domi surecţionale din Cuba), de
scopul dezvoltării continue a nale, conducătorii ministerelor şi fară pentru remedierea impasu lui franchist de fondul monetar jia, unul din reprezentanţii miş nican, îngrijorat de lărgirea miş adepţi ai fostului dictator Ba
producţiei industriale şi con departamentelor centrale, oameni lui economic la care a ajuns internaţional şi de „Organizaţia cării de eliberare dominicane. cării insurecţionale, a angajat tista împreună cu un grup de
strucţiilor, îmbunătăţirii calităţii de ştiinţă, constructori, inovatori regimul franchist. europeană de colaborare econo Acesta a arătat că în republică piloţi japonezi pe care i-a trimis moşieri şi fermieri bogaţi ale
producţiei şi reducerii preţului ei în producţie. mică“, cuprinde condiţii „care există în momentul de faţă trei să bombardeze regiunile ocupate căror pămînturi urmează a fi
de cost) Situaţia a ajuns critică — a- echivaîează aproape cu introdu de răsculaţi.
La prima şedinţă a plenarei rată săptămînalul american „Ti cerea unui control internaţional fronturi active deschise de răscu expropiate în cadrul reformei
Ih legătură cu aceste proble C.C. au prezentat rapoarte Kon- me“ — relatînd că „50 de fa asupra economiei spaniole“. laţi care provoacă armatelor ti 'Agenţiile de presă anunţă că agrare. Complotiştii, echipaţi
me plenara va asculta rapoar stantin Petuhov, preşedintele brici şi întreprinderi mici şi mij ranului Trujillo înfrîngeri seri- în ţările Americii Latine au loc s cu armament primit din Sta-
tele Consiliului economiei na Consiliului economiei naţionale locii din Barcelona au anunţat oase. Mejia a adăugat că soldaţi acţiuni de solidaritate cu lupta c fele Unite, au încercat la 23
ţionale al oraşului Moscova, ale al oraşului Moscova, Serghei suspendarea plăţilor, ceea ce în aparţinînd unităţilor guverna- poporului dominican. Gamera de $ iunie să atace garnizoana
consiliilor economiei naţionale Afanasiev, preşedintele Consiliu seamnă — explică revista — că mentale au dezertat trecînd de comerţ din Puerto la Gruz, unul locală din oraşul Cartagena
Leningrad, Stalino (Ucraina), lui economiei naţionale Lenin au intrat într-o stare similară din principalele porturi aile Ve- ş din provincia Las Villas, dar
Sverdlovsk (Ural) şi Dneprope grad. Ivan Diadik, preşedintele falimentului, oprindu-şi plăţile şi. Mişcarea revendicativă nezueleî a interzis transportul a ' au fost respinşi. Poliţia a
trovsk (Ucraina). Consiliului economiei naţionale recurgînd eventual la conce 100.000 barili de petrol destinaţi >operat numeroase arestări.
Stalino, şi Serghei Stepanov, dieri“. In ciuda cenzurii, ziarele a muncitorilor englezi Republicii Dominicane deoarece ( In cadru! cercetărilor ulteri-
Plenara va asculta raportul preşedintele Consiliului economi au anunţat de asemenea că ma „acest petrol urma să fie folosit \ oare au fost descoperite de-
Comitetului de Stat pentru chi ei naţionale Sverdlovsk. rile şantiere navale, „Ewocaldu- pentru scopuri dc război“. In nu > pozite de arnie provenind din
mie de pe lingă Consiliul de Mi- na“, unde lucrează 3.000 de mele Comitetului venezuetez pen i S. U. A. Ziarul „Noticias de’
muncitori, şi oţelăriile „Basco- tru eliberarea dominicanilor, zia Oloy" anunţă că anchetarea<
Scrisoarea adresată plenarei C. C. nia“ din Bilsad vor concedia LONDRA 25 (Agerpres). rămîn sumbre, arată France rele „La Esfera“ şi „Ultimas
din muncitori şi că cea mai im Agenţia France Presse relatea Presse, datorită refuzului persi noticias“ au organizat colectarea ^unor moşieri, arestaţi pentru <
al P.C.U.S. de colectivul uzinei portantă întreprindere siderurgi ză c.ă . nemulţumirile şi agitaţia stent al guvernului de a satis de fonduri în vederea ajutorării <încercarea de a sabota pro-!
ca din Madrid „le va urma e- socială au început să ia o am face cererile muncitorilor. mişcării de eliberare dominicane.
>>Krasnii proletar“ din Moscova xemplul“. ploare din ce în ce mai mare în <.ductia de zahăr şi refuzul!
Anglia. Astfel, în ultimele zile O puternică mişcare revendi In faţa ambasadei dominicane
' MOSSOVA 25 (Agerpres). plimentar un mare Iot de maşini „Time" consideră că în actua în industria de automobile au a- cativă se desemnează tot mai din Havana, studenţii cubani au ) de a plăti pe muncitori,
la situaţie a economiei franchis- vut loc nu mai puţin de patru precis în rîndul Federaţiei mun organizat o manifestaţie în ca
— •TASS anunţă: Muncitorii şi unelte, iar pînă la sfîrşitul lunii te „ajutorul“ acordat de Statele greve revendicative. In momen citorilor din industria navală şi drul căreia şi-au declarat soli \ dat Ia iveală legăturile aces-<
Unite nu are decît valoarea „unei tul de faţă, adaugă France Pres constructoare de maşini, care daritatea cu poporul dominican
inginerii de la uzina construc iunie vor livra peste plan produ- picături într-o găleată spartă“. se, se desemnează tot mai pro grupează nu mai puţin de care luptă pentru a se elibera j tor moşieri cu rafinăriile de!
nunţat o mişcare de solidaritate 3.000.000 de memhri. In iaţa de sub dictatură.
toare de maşini-unelţe „Krasnîi se în valoare de cîteva milioane Săptămînalul britanic „New în rîndul funcţionarilor. Alături creşterii amploarei mişcării gre zahăr din San Agustin care!
Statesman“ consideră de aseme de aceste greve de mai mică am viste din cadrul acestei federa-
proletar“ din Moscova, una din ruble. ploare, continuă greva celor ţii, cercurile patronale engleze, aparţin unor societăţi ame-
200.000 tipografi care paralizea- arată France Presse, sînt din
cele mai vechi întreprinderi con La această întreprindere a fost ză astfel integral apariţia presei ce în ce mai neliniştite datorită >ric-ane.
faptului că această federaţie a
structoare de maşini unelte din organizată pentru prima oară în şi a cărţilor, excepţie făcînd cele
cîteva mari cotidiene londoneze. dat.totdeauna tonul mişcărilor
Uniunea Sovietică, a adresat .o practica mondială fabricaţia de Această grevă, subliniază Fran revendicative ale sindicatelor
britanice.
scrisoare plenarei G. C. al serie în flux a unor maşini u- „Neues Deutschland“ demască
planurile agresive
P.C.U.S. care s-a deschis la 24 nelte complicate. Rezultatul a
fost că în ultimii cinci ani, fără ale militariştilor vest-germani
iunie la Moscova, în care anun cheltuieli capitale considerabile,
ţă că în cinstea plenarei G.G. ei ci numai prin folosirea tehnicii
au îndeplinit înainte de termen sovietice moderne, producţia a nea că- un. „ajutor“ din partea ce Presse,,,riscă să se prelun In cadrul conferinţei sale a-
gească cu luni de zile datorită nuale care a avut loc la 24 iu
planul pe 6 luni, au produs su- fost dublată. în Marea Baltică
„Ajutorul militar» refuzului organelor patronate de nie în oraşul Eastbourne, Fede BERLIN 25 (Agerpres). — giei şi Danemarcei şi s-b folo
a accepta revendicările acestor raţia a adoptat o serie de rezo Ziarul „Neues Deutschland“ pu sească pentru atingerea scopu
instrument al americane agresive categorii de muncitori. luţii în care cere reducerea ime blică un articol semnat de vice rilor imperialiştilor germani.
diată a zjjpi,,de .lucru şi spori amiralul W. Ferner, comandant
In industria minieră, mai ales rea concediilor plătite pentru suprem al forţelor maritime mi Autorii articolului subliniază
in Scoţia/'au JocUfiiereu greve 3.000.000 de muncitori. litare ale R.D. Germane, în care în continuare că militarismul
de scurtă durată. Perspectivele vest-german se străduieşte să
sînt demascate planurile, agresi accelereze înarmarea atomică şi
W A S H IN G T O N 25 (A g e r nopolist şi ai vtrfurilor for program ul de „ajutor“, tre P e n tru e lib e ra re a ve ale'militariştilor vest-germani să obţină hegemonia în N.A.T.O.
ţelor arm ate ale S.U .A . buie incluse pe viitor in bu în Marea Baltică. Autorul subli
pres ). — T ASS a n u n ţă : P re getul M inisterului de Război niază că în ultimul timp la Porturile Flensburg şi Kiel se
C om itetul Draper recom an al S.U '.A. Bonn se manifestă un interes
şedintele E isenhow er a trim is d ă „în in teresu l securităţii lu i M a n o lis G le z o s sporit faţă de Marea Baltică. transformă în baze maritime mi
spre exam inare Congresului S.U .A .” să se continue rea P ropunlnd intensificarea Ministrul de Război al R.F.G.,
raportul „Cu privire la, orga lizarea vastului program de rolului D epartam entului de Strauss, şi ajutoarele sale fac litare ale N.A.T.O.
nizarea şi realizarea progra „ajutor" m ilitar pentru sta Stat, al am basadorilor am e declaraţii cu privire la „impor
m ului de ajutor m ilitar“ pen tele străine. ricani şi al şefilor m isiunilor BERLIN 25 (Agerpres). — din Grecia cer guvernului grec tanţa strategică a Balticii“, „im Cercurile dominante de la
tru a lia ţii S .U .A., d in cadrul m ilitare americane în pregă Membrii brigăzii de muncă so-' să nu admită ca procesul eroului portanţa Mării Baltice pentru
diferitelor blocuri m ilitare. N oul raport, care s-a bucu tirea planurilor legate de cialistă „Manolis Glezos“, în naţional al Greciei, Manolis Gle N.A.T.O.“ etc., deoarece se tem Bonn, se arată în articol, nu
Raportul recom andă întărirea rat de sprijinul şi încrede realizarea acestui program , fiinţată la întreprinderea pentru zos, să fie judecat de un tribu ca Marea Baltică să fie tran
eficacităţii acestui „ajutor". rea preşedintelui E isenho com itetul Draper recom andă producţia de maşini agricole din nal militar. sformată într-o mare a păcii. ascund că forţele lor armate sînt
wer, cuprinde recom andări Leipzig, au cerut punerea ime
Raportul a fost pregătit de p r iv in d in te n s ific a re a „e fic a . în felul acesta m ăsuri în diată în libertate a eroului na Comitetul grec de luptă pen In articol se arată că Strauss destinate agresiunii împotriva
aşa-zisul com itet preziden cităţii" program ului de „aju ţional grec, Manolis Glezos. tru restabilirea drepturilor demo şi Rugge, comandantul forţelor
ţial condus de generalul în tor" m ilitar. C om itetul D raper dreptate spre accentuarea a- cratice şi a constituţiei a pu maritime militare vest-germane, ţărilor socialiste. Tendinţele mi
retragere W illiam Draper, p r o p u n e ca „a ju to r u l“ m ilita r Agenţia ADN anunţă că mem blicat în ziarul „Avghi“ o deda au cerut recent cu multă insis
fo st reprezentant al S .U .A . în să fie program at „pe o pe m estecului direct al am basa brii brigăzii au adresat guvernu raţie în care îşi exprimă îngrijo tenţă includerea Danemarcei şi litariştilor vest-germani prezintă
„O rganizaţia pentru colabo rioadă îndelungată, şi anum e lui grec o scrisoare de protest rarea în legătură cu faptul că a Norvegiei de nord cu întregul
rarea econom ică europeană” pe o perioadă de 3 ani, iar dorilor şi m ilitarilor am eri împotriva răfuielii care se pre procesul lui Manolis Glezos şi lor potenţial militar în regiunea un pericol şi mai mare pentru
şi fost vicepreşedinte al B ă n apoi şi de 5 ani". Potrivit găteşte la Atena cu Glezos şi cu al altor democraţi' va fi judecat Europei centrale a N.A.T.O., a-
părerii com itetului, alocarea cani în treburile interne ale alţi democraţi greci. In scrisoa în curînd de un tribunal militar ţări Baltice ca Danemarca, Sue
cii d e in v e s tiţii „D itlo n , R e a d fondurilor pentru acest pro re se subliniază că întreaga cla pc baza legii 375 din perioada dică subordonarea ace.stora fos
gram de către C ongresul altor ţări. să muncitoare din Republica De dictaturii lui Metaxas. dia, Finlanda, precum şi Nor
şi co m p “, bancă care a fin a n S.U .A ., trebuie de asem enea mocrată Germană . îşi exprimă tului general hitlerist Speidel.
ţa t reînarm area G erm aniei în s ă s e r e a lize ze p e „o b a ză P rezentlnd raportul Con sprijinul şi solidaritatea cu eroul „Aplicarea acestei legi spe vegia.
perioada d in tre cele două răz- continuă". Alocările pentru gresului., preşedintele E isen naţional al poporului grec, Ma ciale într-o perioadă cînd este Strauss intenţionează astfel să
. boaie m ondiale. D in com itet how er declară intr-o scrisoare nolis Glezos. în vigoare constituţia, a stîrnit Autorul articolului îşi expri
fac parte num eroşi reprezen anexată că „este îriţrutotut de instituie un control asupra flo
ta n ţi ai marelui, capital m o- acord cu concepţiile fu n d a m en ? proteste din partea unor jurişti mă convingerea că ideea păcii,
tale ale raportului com itetu tei maritime militare a Norve
lui" şi „insistă ca m ăsurile ATENA 25 (Agerpres). Un cunoscuţi atît din Grecia, cît şi care şi-a găsit expresia în ho-
număr tot mai mare de organi
, ' propuse de com itet să fie a- zaţii şi fruntaşi ai vieţii publice din străinătate", se subliniază în tărîrile celui de-al XXI-lea Con
i probate de către C ongres“. declaraţie.
gres al P.G.U.S. şi ale celui
de-al V-lea Congres al P.S.U.G.,
va duce la înfrîngerea militaris
mului german. Strategiei răz
boiului atomic, scrie în încheiere
W. Ferner, nsi opunem strate
gia noastră de pace, care va a-
sigura popoarelor baltice pace şi
securitate. <
Uniunea Sovietică —— ----------------------------,> =
S IM B A T A 27 IU N IE 1959
este prietenul nostru adevărat -®6SL3 • Spectacole cinematografice
Declaraţia făcută presei de ambasadorul Irakului Scurte ştiri » Scurte ştiri D E V A : O cursă ob işnuită J A LBA rii : P atru paşi în n o r i: S I M E R I A :
IU L IA : Sarea păm întului j F a la că D alo c a r n a v a lu lu i; L O N E A : B ota-
la Moscova : .• • . îl t PEKIN. — Recent, la Pekin Associated Press, comandamen stă lege va permite guvernului pitanului î B R A D : N ăscuţi în furtu g o z : P A R O Ş E N I; Z ile fu r tu n o a se ;
a avut loc o adunare a ofiţerilor tul american al trupelor de ge să folosească forţele armate îm nă ! H A Ţ E G : C om unistul • H U N E BA R U M A R E : In frîn gere: T E IO Ş :
, . ' -. n • ... .
BAGDAD 25 (Agerpres). — rat, este un stat care tinde spre
TASS anunţă: După o şedere întărirea prieteniei cu toate ţă din capitala R. P. Chineze în ca niu a anunţat Ia 24 iunie că, potriva greviştilor şi tuturor ce D O A R A : M in g ea : IL IA : S u r o r ile ; Inim ă de o ţ e l ! Z L A T N A : N u m a i o
de 20 de zile în Irak, Abdul rile lumii, prietenie bazată pc drul căreia generalul colonel potrivit programului ajutorului lor nemulţumiţi de actualul re O R A Ş T I E : M ik o lk a c e l v i t e a z ; fem eie : C A L A N • R ă s f ă ţ a t u l; A P O L -
Vahab Mahmiid, ambasadorul principiile coexistenţei paşnice şi Seao Hua, locţiitor al şefului di militar al S.U.A. pentru Iran, fir gim. C ăi g r e ş it e ; S E B E Ş : O m ul m eu drag; D U D E S U S : C ă lă to rie p este trei
Irakului în U.R.S.S., a plecat cu întăririi păcii în întreaga Iunie... recţiei superioare politice a ar ma americană „Jones Construc- COPENHAGA. — La 23 iunie P E T R O Ş A N I: In în tîm p in a rea ferici m ări.
avionul la' Moscova. Potrivit zia Uniunea Sovietică caută în per matei populare chineze de eli tion Company“ va construi obiec organizaţia „Conferinţa daneză
rului „Irak Times“, el a discu manenţă să acorde ajutor altor berare, a prezentat un raport tive militare în 9 centre din pentru apărarea păcii“ a adre A !D> I!
tat cu membrii guvernului ira ţări în scopul îmbunătăţirii si despre recenta vizită a delega Iran. La fiecare din aceste 9 sat guvernului şi Folketing-ului
kian probleme referitoare la în tuaţiei lor economice“. ţiei militare chineze în 8 ţări baze se va construi un complex danez un mesaj în care Ie cere PR O G R A M U L' I : 7,15 Jocuri popu s u r i ; 14,30 M u zică p op u lară rorhineas-
tărirea colaborării dintre Repu de construcţii auxiliare — ca-, să respingă orice plan care ar lare rom îneşti ; 7,30 M uzică d istracti că ; 16,15 F ra g m en te din b aletul „ S il
blica Irak şi Uniunea Sovietică. Abdul Vahab AVehinud a de prietene printre care şi în R. P. zărmi, locuinţe pentru ofiţeri, prevedea stocarea de arme ato vă ; 9 ,00 M u zică u şoară î 10,30 M u zi v ia “ d e D e lib e s ; 16,30 M elodii p op u
clarat că Uniunea Sovietică, a- Romînă. Generalul Seao Hua, ca localuri de odihnă, dispensare, că p op u la ră ro m în o a scă j 11,03 C o n la r e ; 17,35 M u zică u şo a r ă ; 18,05 C o n
Intr-o declaraţie făcută presei, cordînd ajutor altor ţări, „nu re a făcut parte din această de antrepozite, garaje şi ateliere mice pe teritoriul Danemarcei. cert d e e str a d a ) 12,20 A lb u m sp o rtiv ; cert. d e m u zică p op u lară r o m în e a s c ă ;
Abdul Vahab Mahmud a adus urmăreşte vreun profit sau a- legaţie, a scos în relief profunda precum şi centrale electrice, şo Populaţia Danemarcei, strie zia 13,05 C o n cert de prîn z ; 15,10 O rch es 19,00 T rib u n a R a d io : 140 d e ani de
elegii politicii Uniunii Sovietice. vantaj personal. U.R.S.S. acor prietenie a ţărilor prietene faţă sele şi alte obiective. rul „Lang og Folk“, comentînd tre d e m u z ică u şo a r ă ) 17,25 D in m u la n a şte r e a lui' B ă lc e se u ; 19,40 O p ere
„Uniunea Sovietică, a subliniat dă ajutor fără a pune nici un de poporul chinez. El a subliniat acest mesaj, a dat un avertis zica p op oarelor so v ie tic e : 18,00 „R oza ta „ N u n tă la M a lin o v k a “ ; 2 1 ,5 0 „F apt
el, este prietenul nostru adevă fel de condiţii“. că această vizită a contribuit la LONDRA. — Temîndu-se de ment serios Folketingului şi gu d ivers ?“ (în sem n ări de reporter) > 22,00
consolidarea lagărului socialist creşterea nemulţumirii în rîrulu- vernului în legătură cu planu jv în t u r ilo r “ 1 9 ,0 5 C în t e c e d in fo lc lo r u l M u zică-d e d a n s; 23,52 M u zică de dans.
mmv\h <&iu\viEiiw şi a păcii în lumea întreagă. rile poporului spaniol, care în rile de amplasare a armelor a-
cepe să se ridice făţiş împotriva loniice în Danemarca. nou şi jccu ri p op u lare rom în eşti ; 20,40 B u letin e d e ş t i r i : 5 .0 0 , 6.00, 7,00,
BUENOS AIRES 25 (Ager no, secretar de stat pentru pro PHENIAN. - La 24 iunie, la regimului reacţionar, guvernul M u zică . d e d a n s ) 21,15 C ine ştie, cîş-- 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
pres).— TASS anunţă: Preşe blemele telecomunicaţiilor. Ga invitaţia lui Ţoi Von Thian, pre Franco ia noi măsuri menite să WASHINGTON. — Comanda tig ă f ) 22,30 L a sfîrşit d e săp tăm în ă, 22.00, 2 3 ,5 2 (p r o g r a m u l I ): 14,00, 16,00,
dintele Republicii Argentina, ministru al Economiei a fost şedintele Adunării Populare Su înăbuşe orice mişcare democra mentul aviaţiei americane a a- c în le c , joci şi v o ie b u n ă : 2 3 ,0 0 M u zică 18,00; 21,00; 2 3 ,0 0 (p r o g ra m u l II ).
Frondizi, a format noul consiliu numit Alvaro Alsogaray (care preme a R.P.D. Coreene, a so tică în Spania: In acest scop gu nunţat că lansarea unui satelit de d a n s. P R O G R A M U L I I : 14,07 V al-
de miniştri. Din noul cabinet va exercita şi funcţia de minis sit ia Phenian o delegaţie par vernul Franco, •după' cum arată artificial de tip ;,Discoverer“ de
fac parte foştii miniştri ai Afa tru ad-interim pentru probleme lamentară din Columbia condu corespondentul ziarului „News la baza aeriană Vandenberg, Timpul probabil în regiunea noastră
cerilor Externe, Taboada, Afa le muncii), ca ministru al Lu să de senatorul Horacio Rodri- Chronicle", a depus în parla statul California, a fost amîna-
cerilor Interne, Vitolo, Educa crărilor publice — Constantini, guez Plata. ment proiectul de lege în care tă. Nu a fost fixată, nici o dată ¦P e n lr u 2 6 iu n ie , v r e m e a s e m e n ţ in e peratiira, în uşoară creştere, va oscila
ţiei şi Justiţiei, Mao Kay, Sănă iar ca ministru al Ap'ărării Na se prevede lărgirea funcţiilor po nouă pentru lansarea acestui
tăţii publice, Nobila, şi Coseti- ţionale — Justo Villar. NEW YORK. — După cum liţieneşti ale autorităţilor. Acea satelit. uşor in stab ilă, ou cerul variab il, m ai n o a p tea în fre 9 — 15 gracié, iar ziua in
transmite corespodentu! agenţiei (tiuit noros ziua. P loi tem porare cu tre 2 5 — 30 grad e;
caracter lo ca l în în tr ea g a regiu n e.
V înt m od erat din diferite direcţii. T em - P entru u rm ătoarele 3 zile vrem e in
stab ilă cu cerul schim b ător şi cu tem
peratura in creştere. V
Redacţia şl administraţia ilarului str. 6 Martie nr. 9. T slefon: 188 ţ 189 1 76. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiuni! Generale l> I.T.R. nr. 236.320 din 6 noiem brie 1949. - Tiparul t întreprinderea Poligrafică .1 Alai« - Deva.