Page 9 - 1959-06
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XI Nr. 1384 Vineri 5 iunie 1959 4 pagini 20 bani
Pacea —baza politicii noastre Această echipă veselă este frun
taşa secţiei de finisaj a fabricii de
Lupta consecventă şi perseverentă Politica agresivă a statelor impe iricoiafe „Sebeşul“ din Sebeş. Ea
işi depăşeşte zilnic norma In me
a forţelor păcii pentru slăbirea în PETRE BORILA rialiste sileşte ţările socialiste să-şi die cu 3 la sută. In acelaşi iimp Succesele siderurgiştilor din Călări
cordării a dus la o oarecare destin întărească capacitatea de apărare este fruntaşă şi in munca cultura
dere a situaţiei internaţionale. Acor rezultatele întrecerii dintre sistemul şl ele au obţinut succese hotărîtoare lă. Participând la cel de al V-lea Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de Ia u- în viaţă sarcinile trasate de Conferinţa regională de
dul Ia care au ajuns statele din Ră socialist şi sistemul capitalist. în această direcţie. In cuvântul de în' concurs raional cu o suită de dan zina „Victoria“ Călan şi-a luat angajamente preţioase partid.
sărit şi Apus de a se întilni în jurul cheiere rostit la Congresul ai XXI- suri romineşti ca s-a olasai pe pri privind îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe a-
mesei rotunde pentru tratative este In 1921, la al IX-lea Congres ge lea al P.C.U.S., N. S. Hruşciov a ară mul loc. Instructoarea lor de dan nul 1959. 'Aceasta dovedeşte hotârirea lor de a traduce Rezultatele pe care le-au obţinut în Im a mai, constituie
rezultatul pozitiv esenţial al evo neral al Sovietelor din Rusia, V. I. tat : „In realitate, Uniunea Sovietică suri este muncitoarea Natalia Vi- un pas înainte in lupta pentru realizarea angajamentelor
luţiei relaţiilor internaţionale din ul Lenin, caracterizând situaţia inter dispune în prezent de mijloace pentru şinescu şi face parte din aceeaşi e- luate.
timul timp. naţională a Rusiei Sovietice, spu a da o lovitură zdrobitoare agresori chipă.
nea: „Din punct de vedere material, lor în orice punct al globului pămîn
In toate ţările milioane de oameni sub raport economic şl militar, noi tesc. Nu de dragul unor cuvinte fru început
aşteaptă de Ia participanţii la tra sîntem peste măsură de slabi, dar moase afirmăm noi că avem organi
tative iniţiative pozitive în vederea din punct de vedere moral — înţe zată producţia în serie a rachetelor prom iţător
lichidării „războiului rece". Dacă legând desigur, această idee nu din balistice intercontinentale. Şi spunem
reprezentanţii ţărilor apusene vor punctul de vedere ai unei mprale aceasta nu pentru a ameninţa pe ci Nu cu mult timp în urmă, Furnaliştii şi-au depăşit planul lunar şi pînă în prezent şi-au depăşit
înlătura rezidurile acumulate în abstracte, ci ca un raport între for neva, ci pentru a lămuri situaţia de din iniţiativa organizaţiei de cu regularitate sarcinile de plan.
anii „războiului rece“ şi vor ţine sea ţele reale ale tuturor claselor din fapt". bază a Trustului Brad, a fost Furnaliştii din Călan au în tone de fontă în afara prevede In luna mai ei au dat la sorti',
ma de voinţa popoarelor, atunci se toate statele — sîntem mai puternici reorganizat cabinetul tehnic, prin registrat rezultate frumoase în rilor planului, care, cumulate pe mentuf radiatoare cu 11,9 Ia sută
vor putea elabora hotărîri folositoare decît toţi“. (V. I. Lenin, Opere, voi. Din perioada în care V. I. Lenin punerea la dispoziţia muncitori întrecerea socialistă desfăşurată întreaga perioadă, 1-31 mai, se mai multe produse decît aveau
pentru menţinerea păcii. 33, pag. 137). spunea că „din punct de vedere mo lor, tehnicienilor şi inginerilor cu multă însufleţire în primele ridică la 579. planificat, la piese sanitare cU
ral sîntem... mai puternici decît trustului a unui loca! corespun luni ale acestui an. Ziua de
Popoarele sînt pe deplin con In prezent, analizînd situaţia in toţi", forţele socialismului, ale păcii zător, înzestrat cu mobilierul şi 1 Alai a fost întîmpinată de ei Cei care s-au evidenţiat în ¦t
ştiente că pacea nu poate fi aştep ternaţională a sistemului mondial şi democraţiei s-au întărit nemăsu biblioteca tehnică necesară. Lo cu numeroase tone de tontă ela mod deosebit prin aportul adus
tată cu braţele încrucişate, că ea socialist, ne convingem că s-au pro rat, nu numai din punct de vedere calul va deservi concomitent borate peste plan. la obţinerea acestui rezultat sînt 9,8 la sută, la tuburi cu 3,3 la
trebuie apărată prin luptă, in con dus uriaşe schimbări în favoarea moral, ci şi din punct de vedere cabinetul tehnic al trustului şi prim Jurnalistul Ioan Blaj, îurna- sută, la postamente băi cu 3,2
ştiinţa lor a pătruns adînc ideea că statelor socialiste. Cele două ţări: material. Prestigiul moral al ţărilor filiala raională ASIT Brad. S-a scurs o lună de zile de la listul II Nicolae Mateiaş, doza la sută.
pentru rezolvarea problemelor liti U.R.S.S. şi S.U.A. — spre care îşi măreaţa sărbătoare, dar elanul torii AAihai Jigmon şi Dumitru
Cu ocazia inaugurării cabine întrecerii n-a scăzut. Din avîn- AAarin, maistrul lonaşcu Mun Iată şi echipele fruntaşe: la
gioase nu există o altă cale decît îndreaptă privirile omenirea, fră- socialiste în rîndurile oamenilor tului s-au ţinut două conferinţe: tul ei au izvorît zilnic zeci de tean şi alţii. sortimentul radiatoare cele con
aceea a tratativelor. Popoarele ur mîntată de rezolvarea problemei muncii, în rîndurile tuturor popoa una despre energia nucleară, re duse de Alexe Lixăndroi şi Zam
măresc cu atenţie desfăşurarea Con cardinale a epocii noastre, problema relor globului pămîntesc este de actorul nuclear si progresele în Producţie sporită de semicocs fir Nicurici; la tuburi cele con
ferinţei de la Geneva. războiului şi a păcii — într-un tre nezdruncinat, în pofida diversiunilor registrate de ştiinţa sovietică în duse de Ioan Metinţoi, Li Ii Bră-
acest domeniu; a doua, despre nescu şi Eugenia Tomescu; la
O particularitate caracteristică a cut nu prea îndepărtat se aflau la ideologice şi a campaniilor de ca noi metode de exploatare apli Siderurgiştii hunedoreni au a- obţină o producţie sporită de piese sanitare echipele lui An
situaţiei internaţionale este aceea că un nivel foarte diferit în ceea ce lomnii ia care se dedau imperialiştii. cate la mina Băiţa-Crăciuneşti. cordat un sprijin preţios semi- semicocs: cei de la bateriile l-a ton Şepniczki şi Petru Ignat, iar
statele apusene nu mai pot respinge priveşte dezvoltarea economiei. Ast Uriaşul sprijin pe care-1 acordă ma Totodată s-a stabilit ca progra cocsarilor din Călan în lupta lor şi a 11-a Ab-der-Ha!den şi-au ia cochile cea a lui Iosit Novac.
toate propunerile ţărilor socialiste ca fel, în 1913, în Rusia se producea joritatea covîrşitoare a populaţiei mul şedinţelor publice să aibă pentru îndeplinirea sarcinilor de depăşit planul lunar cu 207 şi De asemenea s-au evidenţiat e-
re urmăresc slăbirea încordării. Sta pe cap de locuitor o cantitate de globului pămîntesc politicii externe loc din 14 în 14 zile. plan, prin trimiterea unor piese respectiv 476 tone semicocs, iar chipele conduse de Vasile !Tîrzîu
tele socialiste fac tot ce depinde de metale feroase de 11—12 ori mai de pace a Uniunii Sovietice şi a ţă de schimb pentru cuptoare. Da cei de la bateria 111-a carbofluid şi Ioan Groza de la sortimentul
ele pentru a găsi o cale de apropiere mică decît în S.U.A., de cărbune — rilor de democraţie populară consti Cabinetul tehnic, împreună cu torită acestui fapt, a fost posi cu 58 tone. piese mecanice, Ia care planul
a poziţiilor, pentru a elabora împreună de 25 ori, de petrol — de 6 ori, tuie o dovadă grăitoare . filiala raională ASIT, a stabilit bilă aplicarea unor măsuri teh- de producţie pe luna maî a fost
un orar săptămînal de funcţio nico-organizatorice în scopul îm S-au evidenţiat tovarăşii Adam realizat în proporţie de sută (a
cu ţările din Apus hotărîrile necesare. de energie electrică — de 19 ori. In Un alt factor obiectiv al păcii în nare a localului. Amintim că la bunătăţirii procesului de produc Troşan, şef de schimb, Nicofae sută.
dispoziţia tehnicienilor, ingineri ţie. Timofte, maistru, Mihai Şteîă-
La baza politicii de pace a ţări 1920 producţia Rusiei Sovietice re actuala situaţie internaţională este lor şi muncitorilor trustului nescu şi Ioan Bogdan, încălzi IOSIF FEIJETE
lor socialiste stă ideea leninistă a prezenta doar '/s din producţia in prăbuşirea sistemului colonial al im stau ingineri competenţi, care Drept urmare, colectivele ce tori, Paraschiv Bîrlădeanu, şef
coexistenţei paşnice a statelor cu dustrială a anului 1913. In acelaşi perialismului. Majoritatea popoarelor răspund consultărilor tehnice lor trei baterii de semicocs au de echipă lăcătuş şi Constantin corespondent
orînduiri social-politice diferite. Re interval de timp S.U.A. a înregistrat din Asia au scuturat jugul colonia solicitate. reuşit în perioada 1-31 mai să Pud, sudor.
voluţia socialistă din Rusia şi apa o creştere a volumului producţiei lismului. Nu este departe ziua cînd
riţia primului stat socialist din lume de 1,5 ori. Diferenţa era uriaşă, dar toate popoarele Asiei şi Africii vor NICOL'AE MACARIE Realizări frumoase la secţia turnătorie
au constituit „prima victorie a lup nu hotărîtoare, deoarece foarte cu- deveni libere, iar popoarele Americii corespondent
tei pentru desfiinţarea războaielor“ rînd, într-un termen istoric scurt, latine vor obţine o adevărată indepen Nici realizările turnătorilor nu o frumoasă tradiţie în întrecerea
(V'. 1. Lenin. Opere voi. 33, pag. noua orînduire socială şi-a demon denţă naţională în lupta împotriva sînt mai prejos. De altfel ei au socialistă. De la începutul anului
3S). Aceasta a fost într-adevăr aşa, strat forţa vitală. Astăzi, în ceea imperialismului american.
deoarece pentru întîia oară a luat ce priveşte volumul producţiei in -0 -
naştere o societate căreia prin în dustriale, S.U.A. depăşesc numai de împotriva războiului se ridică nu
săşi natura ei îi este străin răz 2 ori U.R.S.S., iar în ceea ce pri meroase ţări din Asia şi Africa care Sporesc p ro d u c ţia de cărb u n e
boiul. Cucerirea puterii de către veşte volumul producţiei agricole — şi-au cucerit independenţa naţională.
clasa muncitoare — la început într-o cu 20—25 la sută. Ca urmare a în Ele se ridică cu hotărîre împotriva Minerii din Lonea deţin dra de succes. De la începutul anu
singură ţară şi apoi într-o serie de deplinirii planului septenal, U.R.S.S. imperialismului şi a „războiului rece“,
ţări din Europa şi Asia — a dus la se va situa pe primul loc în lume la întrucât pacea constituie o condiţie pelul de fruntaşi pe ţară în ra lui şi pînă acum minerii ‘din Lo
o cotitură radicală în destinele ome toţi indicii absoluţi ai producţiei in indispensabilă a menţinerii şi conso
nirii. A luat naştere un nou tip de dustriale, iar în 1970 — sau şi mai lidării independenţei lor naţionale. Cartofii, sfecla de zahăr şi fioarea-soarelui mura cărbunelui brun. In dorin nea au extras, peste sarcinile de
relaţii internaţionale, al căror ţel curînd — pe primul Ioc în lume în Lupta pentru pace a popoarelor din prăşite pentru a doua oară
este prietenia şi colaborarea multi ceea ce priveşte producţia pe cap de aceste ţări va lua avînt şi amploare ţa de a păstra şi pe mai departe plan, mai mult de 15.000 tone de
laterală între popoare, izbăvirea o- locuitor. deoarece puterile imperialiste, care, o-
menirii de războaiele de jaf. Poli dafă cu coloniile, au pierdut bazele acest drapel, minerii din Lonea cărbune.
tica externă a ţărilor care fac parte întregul lagăr al socialismului va militare de atac şi „carnea de tun"
din sistemul mondial socialist este înregistra un important progres în ieftină, n-au renunţat încă la ideea de au intensificat şi mai mult în La acest succes au contribuit
legată în mod organic de orînduirea aceşti şapte ani. In 1965 statele so a impune acestor ţări tratate şi pacte
lor socială şi politică, de ideologia cialiste vor produce mai mult de inegale pentru a le folosi în planurile Anul trecut colectiviştii din lae Trif, Maria Juroa, Ludovica trecerea socialistă pentru a tri în mare măsură minerii din bri
socialistă, care însufleţeşte popoarele jumătate din volumul producţiei in lor agresive. Tinerele state din Asia Rapoltu Mare au obţinut recol Deac şi alţii, au fost cei care
lor. Această politică, înţeleasă de toa dustriale mondiale. Creşterea pute şi Africa, respingând atentatele la in te bogate la majoritatea' cultu s-au străduit mai mult să exe mite la suprafaţă ,cît mai mult găzile conduse de Kompodi Ioan,
te popoarele, este întâmpinată cu sim rii economice a ţărilor socialiste va dependenţa lor din partea imperia rilor. Acest lucru se datoreşte cute lucrări de bună calitate şi
patie şi sprijinită de milioane de oa duce la un nou raport de forţe. Se liştilor, se călăuzesc în politica lor în mare măsură întreţinerii în să-şi depăşească normele stabi cărbune. Mihai Bucinschi şi Gheorghe
meni in toate ţările, pentru că nu ur vor crea posibilităţi reale pentru în externă după principiile coexistenţei condiţii optime a culturilor. A- lite.
măreşte ţeluri agresive, ci întărirea lăturarea războiului ca mijloc de paşnice. nul acesta, datorită şi condiţi ttorturile lor sînt încununate Burau.
păcii. rezolvare a problemelor internaţio ilor climatice iavorabiie, colecti Paralel cu întreţinerea culturi
nale. Această concluzie se bazează, Apărînd pacea generală, forţele viştii sînt hotărîţi să obţină re lor, colectiviştii din Rapoltu im .
întreaga omenire progresistă a a- de asemenea, pe creşterea neconte celor două puternice mişcări ale colte şi mai mari. Pentru reali Mare depun o muncă intensă lă
probat propunerile Partidului Co nită a forţelor iubitoare de pace din epocii noastre — socialismul şi miş zarea acestui obiectiv colectiviş fabricarea varului, construirea ÎL(l iţir - iit d e n i t
munist al Uniunii Sovietice cu pri întreaga lume, pe participarea lor carea de eliberare naţională — for tii acordă şi în acest an o deo grajdului cu o capacitate 'de 100
vire la încetarea „războiului rece", tot mai intensă la lupta în care se mează un front unit împotriva im vite şi combaterea dăunătorilor Sirena anunţase cu un sunet pre brigadieri ai sectorului I — Nicolae
normalizarea situaţiei internaţionale decid destinele lumii. Statele socia perialismului. sebită atenţie întreţinerii cultu
şi stabilirea unor relaţii de încre liste sînt convinse că de pe acum culturilor, mai ales a gîndacului lung sfîrşitul primului şui. In biroul Mujnai. Noul venit scoase dintr-uji
dere reciprocă între toate ţările. A- există condiţii pentru a preîntîm- In lupta pentru pace un mare rol rilor. Pînă acum ei se mîndreso
ceste propuneri se bazează pe ana pina războiul şi a asigura pacea pe îl are mişcarea de masă a partizani din Colorado. In 28 mai, de e- sectorului I al minei Aninoasa, in dulăpior un obiect (un perforator
liză obiectivă şi lucidă a dezvoltării pămint. Iar atunci cînd ţările socia lor păcii, care a cuprins întregul glob pe bună dreptate că au reuşit
sociale contemporane. Însăşi viaţa liste vor produce cea mai mare pămîntesc. xemplu, colectiviştii din brigada trară ritul pe rîndbrigadieri, maiş deteriorat), îl inmină inginerului, cu
a confirmat justeţea tezei enunţate parte din volumul producţiei indus să termine praşila Il-a la majo
Ia Congresul al XX-lea al P.C.U.S. triale mondiale, posibilităţile forţe Se poate pune întrebarea: de ce I-a, ajutaţi de elevii şcolii ele tri, artificieri... Unii din brigadieri care mai schimbă citeva cuvinte, a-
potrivit căreia în epoca actuală nu lor iubitoare de pace în ceea ce pri acţionează cercurile conducătoare din ritatea culturilor printre care 40
există o inevitabilitate fatală a răz veşte înfrînarea cercurilor imperia S.U.A. împotriva mişcării mondiale mentare din localitate, au depis erau nemulţumiţi pentru că n-au fost poi ascultă cu atenţie vorbele secre
boiului. Congresul a! XXI-lea al liste războinice vor creşte nemăsu a partizanilor păcii ? Din punctul de ha. cartofi, 14 ha. floarea-soare-
P.C.U.S. a dezvoltat mai departe a- rat. Această nouă legitate istorică a vedere al oamenilor care dau cre tat focarele infestate cu acest aprovizionaţi cu go a le; maiştrii au tarului care părea că nici rui-i luase
ceastă concluzie teoretică şi poli dezvoltării omenirii a fost subli zare discursurilor pacifiste ale oa lui, 20 ha. sfeclă de zahăr şi fu
tică, Noul raport de forţe pe arena niată de Congresul al XXI-lea al menilor de stat americani, S.U.A. dăunător şi au început acţiunea venit să treacă in cartea de raport în scamă prezenţa.
internaţională, succesele lagărului P.C.U.S.: „Noile succese ale ţări s-ar pronunţa pentru pace, numai că rajeră şi alte culturi. Brigada de combaterea lui.
socialiist şl perspectivele dezvol tării lor lagărului socialist vor duce la ele ar folosi în acest scop „mijloace roadele muncii din schimbul ce le-a — Pînă azi dimineaţă — continuă
lui au făcut posibil ca Congresul al creşterea şi întărirea forţelor păcii şi metode proprii“, in realitate însă, I-a, condusă de Emilian Plorea, SILVIA JURJ
XXI-lea al P.C.U.S. să declare că se în întreaga lume. Noi ţări se vor monopolurile capitaliste, care obţin fost încredinţat; ceilalţi, cu fel de secretarul discuţia începută — orta
creează posibilitatea reală de a în alătura statelor care acţionează pen uriaşe beneficii de pe urma cursei şi colectiviştii Iosit June, Nico- corespondentă
lătura războiul ca mijloc de rezol tru consolidarea „păcii, in conştiinţa înarmărilor, opun o rezistenţă în- fel de treburi... cii lui Dunca şi-au întrecut sarcinile
vare a problemelor internaţionale popoarelor va prinde rădăcini şi dîrjită oricăror încercări de slăbire
litigioase. Veacuri de-a rîndul po mai adînci ideea inadmisibilităţii a încordării internaţionale şi de re Un miner, căruia doar ochii şi de plan cu 145 ione, tinerii din bri
poarele au visat să pună capăt răz războaielor. Bazîndu-se pe forţa la ducere a alocaţiilor pentru scopuri
boaielor şi urmărilor lor distrugătoa gărului socialismului, popoarele iu militare, camuflînd cu o vorbărie dantura ti trădau gada lui Mujnai
re. Acum omenirea a ajuns într-o bitoare de pace vor putea atunci să pacifistă planurile lor agresive.
etapă în care această sarcină nobilă determine cercurile războinice im La toate sulfurile praşila l-a a fost terminată identitatea, se a- au dai in 24 de
va putea fi realizată. perialiste să renunţe la planurile lor In martie a.c., James Warburg,
de dezlănţuire a noi războaie. in economist de seamă american, a ară propie dc masa pe zile 427 tone pes
O posibilitate reală felul acesta, încă înainte de victoria tat deschis de ce S.U.A. „nu sînt gata
deplină a socialismului în lume, în pentru pace" şl de ce cercurile gu Gospodăria agricolă colectivă ghiu, Ioan Munteanu, Elena Mi- care se afla un te plan, iar cei din
Posibilitatea reală de a elimina condiţiile menţinerii capitalismului vernante americane se opun înche „Steaua roşie“ din Roşia de Se- hălţan şi colectivistele Emilia
războiul mondial din viaţa societă intr-o parte a lumii, se va ivi posi ierii unui acord cu privire la dezar caş este o unitate socialistă tî- Puşcaş şi Emilia Bogdan. Acum registru deschis. brigada lui Ioan
ţii izvorăşte din creşterea neînce bilitatea reală de a elimina războiul mare. „Dacă pacea va înlocui subit nără. Ea a luat fiinţă în 28 mar colectiviştii lucrează intens la
tată a forţelor iubitoare de pace de mondial din viaţa societăţii omeneşti". războiul rece — a spus el — atunci tie a.c. Cu toate acestea rezul confecţionarea a 100.000 cără Urmări atent ru Da vid au scos în
pe tot globul pămîntesc şi din suc ţara noastră’ poate, să ajungă la o tatele ce le obţine în întrecerea mizi necesare construcţiei g raj
cesele sistemului mondial socialist. Nu se poate însă trece cu vede gravă depresiune“. După spusele lui socialistă dintre gospodăriile co dului. bricile cu însemnări. Deodată faţa plus 629 lone.
O influenţă hotărîtoare asupra creş rea faptul că în prezent mai există Warburg, dacă acordul cu privire lective o situează printre cele
posibilitatea dezlănţuirii unor răz la dezarmare s-ar realiza astăzi, a fruntaşe. Acest lucru este dove E de remarcat de asemenea i s-a înseninat. Ziinbind, fără să-şi — Ai-o inirecii11 Ceara lut de Ioni
terii forţelor păcii, asupra liniei de boaie de către imperialişti. Opinia doua' zl ne-am putea aştepta la o dit de succesele ce le-au obţinut faptul că zilele trecute a fost îm
publică progresistă înţelege bine stagnare economică. Sînt foarte ca colectiviştii în terminarea însă- părţit colectiviştilor primul .a ascundă bucuria, işi ridică' privirea — izbucni deodală tînărul brigadier.
dezvoltare a întregii omeniri o au că, dacă Uniunea Sovietică şi între racteristice cuvintele Iui James War mînţărilor la timp, la întreţine vans în produse constînd în 500
rea culturilor şi alte munci. grame brînză. Colectiviştii Va spre, secretarul ichntc al sectorului, Apoi, dindu-şi pe ceafă cascheta de
burg în legătură cu consecinţele mi Pînă la 1 iunie, de pildă, ei au sile Aăihălţan şi Vasile Puşcaş
terminat în întregime praşila care-l intimpină vesel cu un în miner, se ghidi o clipă şi adăugă:
litarizării economiei S.U .A .: „Econo I-ă pe cele 186 ha. însămînţate au primit drept avans 30 şi res
cu plante prăşitoare. Un aport demn : — Da’ nu-t bai... El cînd prăbu
'deosebit la întreţinerea culturilor pectiv 20 kg. brînză.
l-au adus comuniştii Ovidiu;Den-> — Să-ţi ţii năravul Dunca-baci / şeşte, tr e i . zile nu dă cărbune; da’
CONSTANTIN CIOCIU
Minerul rise. eu după masă prăbuşesc şi dau şi
secretarul Comitetului comunal
— Vezi ? Dacă mişcă ci, mişc şi cărbune.
de partid Roşia de Secaş
eu — spuse el după un timp. Azi — Lasă, nu ie lăuda — îl apos
dimineaţă m-am sfădit (certat) o trofă secretarul.
ţiră cu obârul, cu tovarăşul Mihti, — Ntt, nu mă laud, da’ vom ve
peniru goale. După c? ne-am sfădit, dea noi care pe care... Şi zictnd a-
o zis că mi-o da. El şi-o ţinut vor ceslea, tînărul brigadier; părăsi bi
ba, da' şi eu a m 'scos 51 de vago- roul secretarului.
nete cu 6 oameni. Aşa mai zic şi — Bun, foarte bun miner şi Muj
eu şut... nai ă sta / — spuse, secretarul în
îşi achită obligaţiile contractuale Bătrinul brigadier nu mai zăbovi. urma lui.
Ieşi vesel, urmat de privirile calde ?
Pe lingă celelalte ramuri anexe, gos kg. lînă, s-a livrat statului întreaga ale secretarului, care se bucura sin 'Aceasta a fost in 24 mat. La 1
podăria colectivă „!1 Iunie“ din satul cantitate rezultată din tunsul oilor, pe cer de, succesul (ui.
Bretea Mureşană'posedă şi 6 fermă cu care s-a obţinut suma de 8.658 lei. iunie, minerii Aninoasei. raportau
136 ovine din care majoritatea sînt S-a livrat statului de asemenea şi -335 Peste clteva minute, tocmai cînd scoaterea la „zi“, in afara sarcinilor
cu lînă semifină. kg. brînză, faţă de 288 kg. cît s a secretarul vorbea unui corespondent de plan, a 2.425 tone cărbune ener
prevăzut în contract. Restul cantităţii al ziarului raional despre munca bri getic In cele, 31 zile ale lânii ex
Colectiviştii Ioan Stoica şi Roman de brînză s-a împărţit colectiviştilor găzilor din sectorul I şi despre suc
Flrău au îngrijit bine oile gospodă drept avans în contul zilelor-muncă e ; pirate.
riei. Ca urmare, de Ia acestea s-au fectuale. Fiecare colectivist a primit cesele înregistrate în intervalul 1-24
obţinut 243 leg. lînă şi — numai în deocamdată cîte două kg. brînză tele mai, în birou intră un alt miner. Mai poate fi pusă oare la îndoială
cursul lunii mai — 563 kg. brînză te-, mea.’ Sta(ura-i zveliă, privirile vioaie, contribuţia brigăzilor, sectorului I?
(Articol apărut in revista gul lagăr socialist ar fi slabe, cercu mia noastră nu poate fi numită în lemea. Deşi se contractase numai 136
„PROBLEME ALE PĂCII ŞI rile imperialiste ar fi dezlănţuit dc trădpu pe unul din cei mai tineri LUCIA LICIU
SOCIALISMULUI“ nr. 611959) mult un nou război mondial. (C m tin aare în pag. II-a) w/ i I i- I u-J ' t • ! i >uJ uJ v-/ i—/ v— t <— I v—/u / u—/ Ul^/kJu/uJu/uJu/uJultJwJlJU) Um/W
