Page 90 - 1959-06

Nr. 1402
La 10 m a rtie a.c., zia ru l „D ru m u l so cia lis­
m ului" a publicat chemarea adresată de co­
lectiviştii din N ădăştia Inferioară către toate
gospodăriile agr icole colective din regiunea
i H unedoara — chemare care a fost prim ită cu * -
viu interes de către colectiviştii din zeci de
sate şi com une. A cum , d u p ă trecerea a aproape 4 lu n i de la
lansarea chem ării, redacţia n o a stră — la indicaţia biroului
! C om itetului regional de partid — a organizat un raid-anchetă
! in 8 gospodării agricole colective din raioanele H unedoara,
| O răştie, Sebeş şi Alba. Raidul a avut ca scop cunoaşterea
\ felului cum organizaţiile de p a rtid şi'c o n siliile de conducere.
\ ale G .A.C. au organizat şi în su fle ţit întrecerea, cum este orga­
nizată m unca de întreţinere a culturilor, cum se .înfăptuiesc.
! an g a ja m en tele cu privire la co n stru cţii, m ărirea fen p elo r de
* anim ale Şi la contractări. E chipa de raid a urm ărit, totodată,
! şi problem ele vieţii interne de partid din G .A.C.
I Iri p a g in a d e fa ţă p u b lic ă m c îte v a d in c o n s ta tă r ile fă c u te
\ şi concluziile ce au reieşit din acest raid-anchetă.
Comuniştii — însufleţitorii
întrecerii în gospodărie
G ospodăria a g r ic o lă c o ls c iiv ă clin
P ricaz este una din u n ită ţile so c ia liste
vechi şi cu (nare putere econ om ică în
regiunea noastră. Ea este o g o sp o d a re
m ilionară şi îm parte în fieca re an ve­
nituri im portan te co lectiv iştilo r. In în ­
trecerea cu celelalte gospodării agricole
co lectiv e din regiu n e, a cea stă veche u-
Mitaţe so c ia lis tă îşi în d e p lin e şte în to c ­
m a i a n g a j a m e n t e le . L u c r u l a c e s t a i! b rigăzilor şi echipelor, m em brii şi ca n ­
confirm ă în prim ul rînd asp ectu l în g ri­
jit al culturilor, care în cea m ai m are
parte sîn t m ai arătoase decît ale g o s­
p od ăriilor co le c tiv e din jur. C u lfurile
în tin se de grîu, floarea-soarelui, sfeclă
şi tutun, te u im e sc prin fru m u seţea lor.
E ste ev id en t că acesta este rezultatul
unei atente îngrijiri şi aplicării regu li,
lor a g ro teh n ice. Ş i nu în tîm p lă to r. C hiar
diit prim ul m o m en t am a fla t c ă în a-
ceastă u nitate b rigăzile sîn t în întrecere
între ele avîn d ca o b iective principale
în treţin erea culturilor în cele m ai bune
ccn d iţiu n i, executarea lucrărilor agri­
co le la tim p şi de bună ca lita te , p arti­
ciparea cu r e g u la rita te la m un că.
T o v a r ă şu l Ion IMistor, se c r e ta r u l o r­
g a n iza ţiei de partid din g o sp o d ă rie ne-a
vorbii d esp re felu l în care o r g a n iza ţia
de bază, com uniştii, agitatorii, tovarăşii
H a r n ici şi
Despărţindu-se de şoseaua asfal­
tată, maşina goneşte printre lanu­
rile înverzite, presărate din loc în
loc cu maci de culoarea singelui.
.Ne apropiem de Şăuleşti. In geana
satului se zăresc de la distanţă cî­
teva movilite roşietice. Pe măsură
ce înaintăm, distingem şi mişcarea
de oameni din jurul lor. Colecti­
viştii trebăluiesc de zor în jurul tru gospodărie. In curtea gospo­
¦unei construcţii ce abia începe să dăriei am dat peste un grup de ţi­
răsară deasupra fundaţiei de beton.
In răspunsul la chemarea nădâş-
tienilor, colectiviştii din Şăuleşti
şi-au. luat, printre altele, angaja­ duetele elegante din . metal prin
mentul ca încă în anul acesta să care apa este pompată din Mureş
construiască un grajd cu o capa­ şi condusă pină la canalele de iri-,
citate de •50 vite. Şi ţin cu tot di­ gaţie. ,,
nadinsul să-şi respecte acest obiec­ — V-au costat mult? întrebăm.
tiv din angajament.
Tovarăşul Petru Lâdaru, preşedin­
tele gospodăriei agricole colective,
ne dă' lămuriri asupra planurilor
de construcţii din gospodărie.
— Uitaţi-vă, face¦el un gest cu
mina, paralel cu grajdul acesta
vom construi încă unul, iot pen­
tru' 50. de vite. In apropierea graj­
durilor vom face o remiză, o ma-
L gazie, vom amenaja boxele pentru
porci. Pînă în doi ani, ioate aces­
tea vor fi terminate... Atunci să
vedeţi locurile pe care ne aflăm
acum!
c E o plăcere să stai de vorbă
j cil colectiviştii din Şăuleşti. Nu
ă numai pentru că sini veseli şi în-
> crezători în viitor, dar şi plini de
> iniţiativă şl dragoste de muncă.
I Ei privesc întrecerea ca pe un
lucru foarte important. Lucrul a-
In prima gospodărie viticolă
A m p o p o sit în.tr-o g o sp o d ă rie a g r i­
colă co lectiv ă cu sp ecific viticol. La
B u cerd ea, că reia îi z ic e şi v in o a să .
Intrăm în vorbă cu colectiviştii.
A flăm de la ei că treburile g o sp o d ă ­
riei m erg b in e, că via a fo st să p a tă ,
plivită şi strop ită la tim p. M ai m ult
cjecît. atît, la v ie au fo st tr a n sp o r ta te
50 oa le de cim ent care, îm preună ou
piatra v în ă tă , varu l şi a tela jele n ece­
sare sîn t gata pregătite pentru a se
fa ce strop itul cîn d se iv eşte neceisita-
tea.
— P reşed in tele nostru e foarte pre­
tenţios, adaugă cel care ne spunea
toate acestea.
— N ici nu se poate a ltfe l! — com -
p lectează ' un alt co lectiv ist. La vie,
dacă nu există pretenţie faţă de m un­
c ă , s e d u c e de rîp ă recoltă.1
E reşC dinlele g o sp o d ă riei, tovarăşu l
N ic u liţ ă F e n e ş e r i u , itu e s t e d e f a ţă .
Ni se vorbeşte în să frurnos despre el.
N i se sp u n e, spre exem plu, că depune
m ult su flet în org a n iza rea m uncii, d e­
oarece deJ aceasta " d ep in d în m are
m ă su ră r e z u lta te le prdctic^. Ş i 'Colec­
- <9 & o ¦ » R? *
-‘ -
din a ctiv u l fără de partid su sţin Între­
cerea în cadrul g o sp o d ă riei.
— In prim ul rînd, a a rătat tov. N is-
tor, org a n iza ţia de bază a cău tat să -şi
repartizeze cît m ai b ine forţele. C înd
s-a organ izat m unca pe brigăzi ji, e-
chipe, s-a ţin u t c o n t ca în fieca re bri­
gad ă şi în fiecare echipă să existe
m em bri şi can d id aţi de partid, a g ita ­
tori. ,
O rgan izaţia de bază a luat m ăsuri
pentru ca toţi m em brii şi ca n d id a ţii de
partid să aibă sarcin i concrete. Doi
to v a ră şi m em bri de partid, spre exem ­
plu, răspu n d în fa ţa o rg a n iza ţiei de
gazeta de perete. U n tovarăş m em bru
de partid se ocupă de sectorul zooteh­
nic, altul de co n stru cţii. in cadrul
didaţii de partid au sa rcin i concrete,
legate de procesul de producţie.
in b rigăzile şi echipele de lucru, co ­
m un iştii ’cau tă să an tren eze pe ceilalţi
colectivişti la o m uncă tot m ai en tu z ia s­
tă, în su fleţin d u -i prin c u v în iu l şi prin
exem plul lor p erson al.
Pentru a ţin e trează întrecerea între
brigăzi şi echipe, evid en ţa ei se afi­
şe a ză săp tăm în aj, rezu ltatele fiind popu­
la riza te la g a z e ta de perete.
V^V\/\/v
«.
e co lective să -şi com p lecteze ferm ele de
cestă îl confirmă¦entuziasmul cu
care cei mai mulţi dintre ei par­
ticipă la lucrările gospodăriei. •La ?
şantierul pe care ne aflăm se lu- ţ
crează prin muncă voluntară. Aflăm \
că în acest moment o altă echipă
de .colectivişti lucrează voluntar
în staţia de cale ferată la descăr­
carea a trei. vagoane cu var pen­
neţi muncind voluntar la stabilirea
ordinei şi curăţeniei. Lp grădina de
zarzavat ne-au atras atenţia con-
. _; .
Preşedintele zimbeşte.
— Ne-a costat ceva. Dar nu prea
mult. Aceasta o datorăm în bună-
măsură tineretului. Mobilizat de or­
ganizaţia U.T.M., la îndemnul şi
din iniţiativa organizaţiei de bază,
tineretul a întreprins multe acţiuni
de muncă voluntară pentru sinii-
gerea fierului vechi, hi schimbul
acestui fler vechi am primit ţevile
acestea care ne ajută la irigatul
grădinii şi un ponton' metalic cu
care facem trecerea . oamenilor la
munca păminturilor pe care le a-
vem dincolo de Mureş.
Vizităm holdele, gospodăriei. La- .
ruirile de' păioase sînt frumoase.
Culturile de porumb şi floarea soa- <
relui, de sfeclă şi cartofi sini in- (
treţinute la zi. t buruienile în cîteva zile... Am
Totul e o bogăţie, un belşug. > tre muncitoreşti. Colectiviştii din
IV W W V
tiv iştii ţin foarte m u lt ca la toam n ă,
cîn d s e voiţ n u m ă ra ... v a se le cu vin,
să obţină o recoltă care să fie exem ­
plu pentru ţăran ii cu g o sp o d ă rii in d i­
vid u ale din sat.
In acea stă d irecţie, în trecerea so ­
c ia lis tă sr e d o v e d it a fi pbntru e i un
puternic stim ulent.
(O rganizaţia de partid şi co n siliu l
de conducere al gospodăriei acordă o
deosebită aten ţie organ izării şi d esfă ­
şurării în trecerii. T oate c e le ' 15 ech ip e
-— la r în d u l l o r . — s î n t îtt în tr e c e r e
între ele. O com isie, care urm ăreşte
rezu ltatele întrecerii, con trolează ca li­
tatea m un cii după term inarea fiecărei
lucrări, ţinîn d sea m a de âceaStâ lâ to-
talizarea punctajului. , .v . \
E sle in te resa n tă şi eficaC e p rin ci­
p ala form ă prin care -se fa ce popu­
la rizarea1 celor care m un cesc bine. La
gazeta de perete . afişată în sediul
g o s p o d ă r ie i, a m p u tu t c iti ^a s e m e n e a
„scrisori d eschise" , care sîn t publicate
operativ :
„C ătre B eniceanti V asile,- şeful ech i­
p ei a 3 - î1. E c h ip a ta a f ă c u t • lu c r ă r i
C utreierînd g o sp o d ă riile, a g rico le co- întrecere con stru irea unui g rajd pentru
fective d in reg iu n ea rloasfră în -a c e s t e . 25 bovine.. N e-a m răzgândit. I lv o n i f a c r
zile de îţiceput d e, vară, cîn d m uncile *pentru 50. E m ai bine aşa. N e-am am
a g r ic o le - .S u i? î i i .-tiu te.', s u r p r in d e p lă - g a ja t de" asem en ea să 'constrbifn două
cut un lu c r u : pretutindeni se co n stru ­
ieşte, _ In m ajoritatea co lectiv elo r oa
m enii a u , prins . g u stu l con strucţiilor,
în d eoseb i con stru cţii d e strictă, şi. ur
g e n tă n e c e s it a t e : g r a jd u r i,,c o te ţe , s ilo ­ p ă tu lu lu i de' trei v a g o a n e i p rev ă zu t, r e c o m a n d a b il c a a c o lo u n d e n e v o ile
zuri. Ş i e ste lesn e d e în ţe le s pentru ce.
C olectiviştii îşî dau tot m ai m ult seam a
de fo lo a sele m ari p e ca re le obţin de
pe urm a ferm elor d e anim ale. D ar ca
să creşti cît m ai m ulte an im ale şi pă
sări ai n evoie de adăposturi şi d e in s
tăiaţii pentru con serv a rea furajelor.
— C e construiţi, cît construiţi, cum
construiţi şi la ce preţ de co st con stru ­
iţi ? — ia tă c îte v a în treb ă ri cu care
ne-am adresat con siliilor de conducere
ale cîtorva go sp o d ă rii colectiv e, cu oca
zia raidului nostru.
— N u ne lăudăm , pentru că toam na
se num ără b obocii — n e-a răspltn s în
g lu m ă tovarăşu l A n g lielu ţ C ăn d roi, pre-
şe d in ţe le G .A .G . d in S p in i. D a f , n e lup,-,
tă m c a s ă n u r ă m în e fn m a i 'p r e j o s de-'
cît alţii, a a d ă u g a t el, de data aceasta:
serios. ' ; *5 ’ ¦
Intr-adevări felul în care s-au o rien ­
tat şi au m un cit în această direcţie to ­
varăşii din S p in i, m erită aten ţie. D ai
să-l ascultăm pe preşedinte':
— A m prevăzut în an gajam en tu l de
Culfura legumelor şi zarzavaturilor
ú mare sursă, de Ofuituri
Teodor Oargă, preşedintele săpat doar ceapa de 3 ori... A- zileile lucrate în G.A.C. 7.000 lei su m . D e fa p t, c o le c tiv iş tii d in r e g iu n e p e 1o a r e le o fe r ă re c o lta b o g a tă .
G.A.C. din Miceşti, raionul Alba, cum şi-aşa o recoltăm şi în locui numerar, plus »alte produse.
a fost găsit în diipă-amiaza a-
ceea de mijloc de iunie trebălu
ind pr.in grădina de legume a co­
lectivei. Ajuta la recoltarea şi
încărcarea cepei, care a doua zi
urma să fie transportată ia oraş
cu camionul colectivei. Lucra îm­
preună cu vreo trei colectivişti
şi munca era pe isprăvite.
— Unde-ţi sînt colectiviştii,
baci Oargă ? — întrebă cineva
de ia raion, după ce. furgonul co­
lectivei, încărcat cu ceapă, plecă
spre sat.
— Is ia piivitui viei. Gu ploa­
ia de ieri şi azi noapte nu se
poate lucra în grădină. La vie
pămîntul e mai zvîntat...
— Da’ de pe-s pşa de multe,
buruieni prin ceapă?' •
— Tot din vina ploii6j\’ . Gre§c,:
de bună ca lita te, fiind exem p lu pen-
’ tru ceila lţi co lectiv işti. Te felicităm
din toată in im a !" .
A se m e n e a sc r iso r i s în t a d r e sa te şi
altor şefi de echipe. E le nu uită nici
pe cod aşi. In „scrisoarea“ adresată
lui A urel S ta n ciu , şefu l ech ip ei a 12-a,
.c a r e a m u n cit n em ulţu m itor,, „ceea
ce d en otă o sla b ă p reocu p are din
partea şefu lu i d e ech ip ă " it);s e cere
acestu ia „m ai m ultă preocupare pen­
tru c a lita tea lu cră rilo r“.
în a in te d e p leca re, l-a m în tîln iţ şi
( p e p r e ş e d in t e le c o l e c t i v e i . ,U n o m tî-
!năr, v esel, dinam ic. N e-a vorbit des-
' pre p lan urile g o sp o d ă riei, d esp re g ra j­
dul ş l ’ p iv n iţa care ?S p r e g ă te sc s ă le
¦coristiuiaseă, desp re su c c e se le pe oare
lu p tă s ă le obţirfă, Şi d esp re ' ca d e v rea
riedpărât s ă a u d ă toţii pîrlă şi c o n d m
cerea partidului nostfU .
— S ă vehiţi şi d u m n eavoastră
a îtiC h e ia t CI — s ă ' v C d eţi c.ă s î n l e m
.îh stare să obţinem o recoltă mult
m ai frum oasă decît ţăranii cu g o sp o ­
d ă r ii in d iv id u a t e 1. S ă v e n iţ i- n e a p ă r a t
la (d a m n a 1...
DRUM UE SOGIAEISMULUJi
silo z u r i b e to n a te c u c a p a c ita te d e 30.00(1
kg. N e-am răzgîn d it şi elf acestea. Vom
fa ce şi a ici dublu, ad ică 4 silozu ri cu
cap a cita te to ta lă de 60.000 kg. In iocui
vom face u n u l. de 10 v a g o a n e, celelalte
an gajam en te cu privire la construcţii
— m aternitatea pentru scro a fe cu 20
boxe, rem iza ş.a. — Ie vo m respecta
în tr u to tu l.
De ce ne-am propus să facem mai
m u lt d ecît n e-a m a n g a ja t la în cep u t ?
P entru că, ch ibzuind m ai m ult cînd am
p o rn it Ia trea b ă , n e -a m d a t se a m a că
pufem fa ce m ai m ult şi m ai ieftin. Am
făcu t prin forţele n o a stre proprii, pe
p lan lo cal, 30.000 cărăm izi pentru grajd
şi m ai a vem în cu rs d e execu tare 20.000
bucăţi. In felul acesta , cărăm ida ne
co stă m ai ieftin. N e-am a sigu rat, da-
torită co n tra ctă rii lîn ii şi b rîn zei d e la
cele 200 oi ale n oastre-'în con d iţiu n i a-
v a n ta jo a se şi ţig la pentru grajd, in ce
p riveşte lu cxăfile — în afară de zidă
rie — vor fi execu tate toate de către
co lectiv iştii noştri. In felul a cesta, co n ­
stru cţia grajd ulu i n e v a co sta cel m ult
60.000 lei, faţă de 120.000 cît s-a pre­
văzut.
C u o ca zia raidului s-a co n sta ta t că
ei punem altceva...-
Pe moş Oargă, bătrînul colec­
tivist din Miceşti, care .a tăcui
anul trecut cu sojia şi fiica 700
zile-muncă, critica în legătură cit
buruienile l-a cam rîcîit la inimă.
— De ce vă legaţi atîta de
buruienile astea din marginea
grădinii? Haideţi mai bine să vă
arăt restul culturilor, să vedeţi
roşii cultivate în ghivece nutriti­
ve care peste o săptâfnînă-două
le scoatem la piaţă, sau castra­
veţi care de asemenea în cîteva
zile vor putea fi duse la piaţă,
ori vinetele care au înflorit deja.
Intr-adevăr în grădina colecti­
viştilor de la Miceşti — legumi­
cultori cu tradiţie — sînt multe
devVăzut,- din care iar îţivâţp,
mcflfi cdlectivişti din sătele' de
şes ale regiunii şi mai ales' din
cele situate pe lîngă oraşe şi cen­
Miceşti, avînd condiţii favorabi­
le pentru irigaţii,- smulg pămîn-
tului două şi chiar trei recolte pe
an t cultivă cartofi timpurii în
intercalaţie cU varză de toamnă
(sădită însă înainte de recolta­
rea cartofilor), ceapă verde ur»
mată de varză sau roşii, guliţj
timpurii. Urmate de varză sau
ardei ş.aim.d. Specialitatea lor
rămîne însă cultura legumelor
timpurii, a ardeilor şi gogoşari-
lor.
Colectiviştii din Miceaţi obţin
venituri frumoase după munca
lor. Anul trecut, de exemplu, va­
loarea zilei-muncă s-a ridicat la
52 lei. dintre care 35,50 lei în
bani. Familia bătrînulul Oargă
a primit pentru cele 700 zile-
muncă tăcute anul trecut 25.000
lei, peste 1.300 kg. de grîu, 2.100
kg. Cartofi, porumb, 40 kg. brîn-
ză'şi cam tot âtîta... ţuică.'
Familiile coldciiviştiior MariO
SîrbU, Ghecfghe Ch'Şatt, Jl 0 sit
RtiSU, au primit între 15-18,000
iei. Bătrînul- Mrhăiiă Munteanu,
ca're are 72 ani; a' primit pentru
- fag. 3
...după abundenţa de răpită sălbatică,în, lanuri­
le cu grîu sau porumb se cunoaşte ce fel,ele gqs-i
podar este cel care lucrează pămîntul. respectiv. <
Tot după abundenţa de răpită în culturi se puteaj
1deosebi, zilele trecute, hotarul G.A.C. Orăştie de cel al G.A.C.;
iii- Pricaz;
n ...preşedintele G.A.C. Turdaş, tov. Mihail Dimitriu are o fru-5
moâsiă fermă de orătănii. Numai că e a lui personală, fiindcă'
pentru cea a G.A.C., care trebuia cam de mult înfiinţată, nu a pfeaj
depus interes — atît el cît şi întregul consiliu de conducere.
n ja ţea m a jo rita te a g o sp o d ă r iilo r Colec- ...cel mai .frumos şi îngrijit porumb îl găseşti Ia G.A.C. dinf
tiv e s-a u o rien ta t- âpre c b n itr u c ţii trai- Bucerdea Vinoasă. Probabil că este vreo legătură între viticul-(
, nice, care să poată a sig u ra o deservire
¦c î î m a i " ? c o r e s p u n z ă to a r e . '• A c e s t a e s te f’tură şi deprinderea de a prăşi la timp şi cum se cere porumbul.
d e a sem en ea un lucru bun. T rebuia să
se ţină seam ă în să de p osib ilităţile e
xisten te în fiecare gosp b d ărie şi de pu ­
terea eco n o m ică a fiecărei unităţi. E ste
im pun, şi m ai â le s în g o sp o d ă riile cu O ramură importantă însă...
putere eco n o m ică în că m ică şi c a te au »3oh,n ) ii noi •j s
nevoie de a spori urgent num ărul de
an im ale, Să se am en ajeze adăposturi rămasă îo urină
ieftine care prezintă în plus şi ava n ta ­
jul de a putea fi co n stru ite în tr-u n tim p ¦ >(<¦< . i: ¦' . ;
m ai scurt. N u putem în ch eia capitolu l
d esp re c o n str u c ţiile d in -G .A .G . fără a In m a jo rita tea a n g a ja m en telo r lu ate P rin tr e gosp od ăriile a g r ic o le
ne opri asupra unei problem e deosebit
de im portante. E ste vorba de grăb irea în în trecere de către co lectiv iştii din colectiv e vizitate care au încă
ritm u lu i a cesto r lu crări. In m u lte din
gosp od ăriile vizitate am co n statat ta regiu n ea n oastră ,se pune accen tu l — m ulte de iăcut pentru sp orirea, num ă­
există preocupare în direcţia aceasta. ală tu ri de sp o rirea reco ltelo r la hectar rului de v ite m ari p rop rietate o b şte a s­
In alte g o sp o d ă rii în să , aprovifiortarea
— pe creşterea şeptelului de anim ale că sîn t cele din S in tu h a lm , T urdaş şi
cu m aterialele n ecesa re şi în cep erea Im
proprietate ob ştească. R aidul-anchetă D aia R om ină.
org a n iza t de ziarul nostru, a arătat
în să că în p ractică, în p erioad a care D acă în p rivin ţa creşterii num ăru h ii
de bovine, lip sa de construcţii con stituie
o p ied ică, m ai a le s în g o sp o d ă riile noi,
în p riv in ţa m ăririi n um ărului de porci
s-a scurs de cînd a inccput întrecerea
în d o m e n iu l c r e ş t e r ii a n im a le lo r , în u-
crărilor p rogram ate sîn t am îriate de n eie gospodării colectiv e nu s-au obţi­ proprietate o b ştească şi a în fiin ţării de
nut rezu ltatele aştep tate.
E ste ad evărat că problem a creşterii
pe o săp tăm în ă pe alta : ba pîn ă trece ferm e de păsări nu se pune o asem en ea
prim a p ra şilă , ap oi şi a doua, pe u rm i şeptelului de vite m ari este con d iţion a­ problem ă. T ot la S p in i s*au făcut boxe
Secerişul, treierişu l şi ă şa m ai departe. tă în p rim u l rîn d de c o n str u c ţiile de provizorii pentru porci, care au co stal
S e ş t i e c ă t im p u l n u a ş t e a p t ă !• L u c r ă ­ g rajd uri şi silo zu ri şi în al d o ilea rînd foarte ieftin . T ot a şa şi co teţele pentru
păsări se pot fa ce cu resu rse locale,
rile de con stru cţii trebuie grăb ite cît d e a s ig u r a r e a f u r a je lo r . S p u n e m c ă in c h ia r ş i d in c ă r ă m id ă . D e c i rtu s î n t v a .
al d o ilea rînd de a sig u ra r ea lîirajelo»
tim pul este fa v o r a b il.• S ă nu dăfh vara pentru ca problem a lor. p o a te fi m ai la b ile „ju stifică rile" con d u cerii C .A .C .
pe iarnă 1 uşor rezo lv a tă prin porum b furajer se ­ T urdaş cum că lip sa de m ateriale a
îm p ied ica t co lectiv a să rea iizeze pînă
m ăn at după cu ltu rile tim purii, prin bor­ acum a n g a ja m en tu l lu a t în în trecere de
Griul colecti­ hotul care îl liv rea ză fabricile de za ­ a procura şi creşte 600 păsări.
viştilor din Apol- hăr p entru s fe c la c o n tr a c ta tă , prin in-
du de Sus a cres­ silo ză ri m asiv e de trifoi, iucernă, frun­ R e c o lta b o g a tă c a r e s e anunţă ta
cut mare şi iru- ze de sfeclă , frunze şi pălării de flo a ­
mos, fiind semă­ rea-soarelu i etc. N ici problem a silo z u ­ toate cu lturile dă p osib ilitate g o sp o d ă ­
nat şi întreţinui j) rilor în fond nu e greu de rezo lv a t riilor a g rico le co le c tiv e să în făp tu iască
după toate regu­ pentru că se pot con stru i u şor gropi pînă în anul viitor prevederea hotârîril
lile agrotehnice. că p tu şite cu un stra t de lut, ca re apoi C on ferin ţei r e g io n a le de partid cu pri­
Recolta va fi de se arde.' A ceasta o arată experienţa vire la m ărirea num ăru lu i de porci pro­
peste 2.000 kg. G .A .C . „G riviţa R oşie" din satu l Spini, p rietate o b ştea scă la 50 porci la suta
la hectar. raionul O răştie, care acu m un an a de hectare teren arabil. D e asem en ea,
cu m p ă r a t 7 v a c i cu 8 v iţe le cu 35.00U ea co n stitu ie o prem isă pentru în fiin ­
IN FOTO : ing. le i, pe care le-a furajat cu nutreţuri ţarea de ferm e de păsări în to a te co ­
Teodor Apoizan însH ozate în gropi şi a ob ţin u t num ai lectivele. Pe de aită parte preţurile con­
(rîjlb c) împreu- de pe urm a vîn zării laptelui un venit v en a b ile la care se v în d acum vitele
nă ca brigatlie- 5j d e 3 0 .0 0 0 Iei. V a cile au a cu m al doilea
rul loan Rechert ţ rînd de^viţei. m ari în tîrguri perm it g o sp od ăriilor
bovine, şi în d eoseb i de va ci cu lapte.
şi tractoristul ' ---------------------------------------------------g § 3
Vasile Dorobanţ
cercetează -sta A •. /- . - • 1•
dîul de coacere
Ijjff Se pot contracta
al griului. mai multe
F o t o : I. T E R E K
R eco lta b o g a tă c a r e ' se a n u n ţă va ali-ffleritâră v a prim i la to â m n a din
perm ite C olectiviştilor din regiu n ea partea a cesto r G .A .C . circa 2.800-3.500
tone de sfeclă de zahăr şi circa 50-55
n oastră să pună la d isp o ziţia oam en ilor tone de sem in ţe de floarca-sdarelui.
m urltiii d in in d u str ie m ai m u ltă plin e,
m ai m ulte produse an im ale şi vegetale, Şi la contractările de grîu au fost
pentru ca să p oată prim i în schim b de respectate a n g a ja m en tele. N um ai că ele
Ia a c e ş t ia m a i m u lt e m a ş in i ş i u n e lte , a p a r a cu m , îrr p rea jm a s e c e r iş u lu i, m u lt
m ateriale de c o n stricţii şi bunuri de co n ­ prea m inim ale, m ult sub p osib ilităţile
şi au resp ectat a n g a ja m en tele cu pri­ C olectiviştii noştri au făcut contracte
? vire la co n tra ctă ri care şi le-a u lu ai cu statu l şi la a lte p rod u se a g r ic o le şi
în întrecerea S ocialistă şi, de curînd, în prim ul rînd porum b. Con*
In întrecerea iniţiată de colec­ au început chiar să le m ajoreze. Au tractînd,' ei b en eficia ză , pe lîn g ă preţuri
tiviştii de ia Nădăştia Inferioara, fost, de exem plti, respectate a n g a ja ­ b u n e, 'de m a te r ia le şi p ro d u se la c o ­
numeroase gospodării agricole m entele lu ate cu privire la contracta m erţul de în tîm p in a re, m ai a le s de md*
colective de pe valea Mureşului rea sfeclei d e'za h ă r şi a fldrii-soarclui. teriăle de con stru cţii.
şi din alte părţi ale regiunii au N um ai în trei gosp od ării co lectiv e —
extins legumicultura. Grădini de D aia R om ină, Pricaz şi Ş ău leşti — a O rg a n iza ţiile de partid de la sate,
legume frumoase au colectiviştii fost contractată sfecla de zahăr pe o sfa tu rile populare, u n ită ţile coop eraţiei
din Sîntandrei şi Simeria Veche. s u p r a f a ţ ă t o t a lă d e 141 h e c t a r e ş i f l o a ­ de con su m au datoria de a se ocupa
Merită însă să fie menţionată şi rea-soarelui de pe o suprafaţă de 60 m ai tem ein ic de problem a m ăririi can*
grădina de legume a colectivei hectare, ceea ce în sea m n ă că industria E tăţilor , de p roduse co n tra cta te cd
„30 Decembrie“ din satul Şău­ statui 1
. Concluziileşti. Ei au amenajat o grădină
de legume şi zarzavaturi pe o j-'r-'rT
suprafaţă de 10 hectare, din care
3 irigate, dfe-a lungul Mureşului. Raidui anchetă orgagizaţ-d? redacţia ziarului-nostru, deşii
La grădină trebăluiesc din zori l n-a putut cuprinde decît o'mică' pafie dixf sectorfil colectivizat j
şi pînă-n noapte, ca nişte albine, Lai agriculturii regiunii. Hunedoara, a dus- |a o seamă de consta- ţ
colectivistele. Dintre acestea se t ţări şi concluzii importante. 1
evidenţiază* Eugenia- Manaf, Su- C întrecerea sdcia-listă .iniţiată de către cea de a lOCM gospe-^j
r"
sana, Ivănici, Eva Lădar, Aurica q darie colectivă din regiunea noa.ştiţă — G.A.C. „1 Mai" din Nă--j
Lâdar, şi altele, fele au săpat ri­ [ dăştia Inferioară — a însufleţit pe toţi colectiviştii la. o .muncă 1
golele perltru irigaţi},, au sădii l rodnică pentru obţinerea de recolte bogate, pentru întărirea eeoO
peste 2O0.Q0O de răsaduri 'de di­ L nomico-organizatorică a mării gospodării obşteşti, fn cele aproa-^
ferite legume, şi au cărat zeci de , » pe 4 luni de întrecere, gospodăriile agricole colective din regiune ^
metri ctlbi de apă în perioada (a u dovedit încă odată superioritatea agriculturii socialiste — pe)
cînd instalaţia de irigat nu era f- suprafeţe mari — prin felul cum au îngri jit culturile de păioase
încă construită. Se apreciază că L şi prăşitoare, prin rezultatele obţinute în fermele de animale, j
venitul realizat de pe urma gră­ prin construcţiile moderne care se înalţă în toate satele colec-)
dinii de legume şi zarzavaturi a Ctivizate. _ .. j
colectiviştilor din Şăuleşti se va Pentru .a dezvolta realizările obţinute pînă acum în întrecereJ
ridica la un sfert de milion lei, L organizaţiile de partid, sfaturile populare şi consiliile de con-^
ceea ce nu este rău pentru înce­ [ ducere ale G.A.C. au datoria de a-şi îndrepta atenţia asupra ur-^
put şi prinde bine \h o gospodă­ t mătoarelor probleme : }
rie' tiniârâ. L — popularizarea largă şi prin forme variate a angajamente*)
— Anul viitor, Vrem să extin­ L for luate în întrecere şi a rezultatelor obţinute de colectivişti; ^
derii grădina la măcar 15 hecta l — grăbirea terminării lucrărilor de întreţinere a culturilor^
re dacă nti 2 0 , dintre care 10 iri r de prăşitoare şi recoltarea la timp, fără nici o pierdere, a pă-^
gate — spunea preşedintele co­ [ !oaselor; J
lectivei din Şăuleşti. C ri— urgentarea terminării,veonstrucţiilor din. G.A.C., îndeosebi j
»a construcţiilor de grajduri, silozuri, boxe şi coteţe;
Iată o iniţiativă bună cârfe ar — lărgirea continuă a parcului de animale proprietate)
putea fi aplicată cu mult succes
de colectivele CU multe braţe de t obşteaseă şi mai ales ă parcului de vaci cu lapte şi porci- pentru)
muncă $i maj ales de către cele
căre au s'urSe de apa pentru iriga­ / tăiere ; */
ţii. In felul’ acesta se' va crea
baza legumicolă necesără pentrll [ — mărirea cantităţilor de produse vegetale şi animale co'n-j
satisfacerea centrelor rhuncito- (, tractate cu statu l; . , .
reşti din regiunea Hddstră, lucru
care — chiar după-experienţa C . — întărirea continuă a vieţii de partid în G.A.C.
modestă de pînă acum — se do­
!• Desfâşurînd larg întrecerea socialistă, fiecare G.A.C. dirti
j regiunea noastră are posibilitatea de ă se situa, pînă fa sfîrşltiil}
( anului, pe un loc fruntaş în întrecerea pentru sporirea producţiei)
i agricole, pentru cea mai înfloritoare gospodărie colectivă ! 1
vedeşte a fi pe deplin realizabil.