Page 91 - 1959-06
P. 91
Pag. 4 d r u m u i s o n Ar. i s m ij l u i Mr. 1402
Plenara Comitetului ju Á X im L Á e ş l i r i » i x l t u n e X e ş iiru . • ju th m & ta ş t i r i -
Central al P. C. U. S.
MOSCOVA (Agerpres). — niştri al U.R.S.S. în legătură
TASS anunţă: La 24 iunie s-a cu îndeplinirea hotăririi plena
deschis Ia Moscova plenara Co rei din 7 mai 1958 a C.C. al
mitetului Central »1 Partidului P.C.U.S. cu privire la accelera
Comunist al Uniunii Sovietice. rea dezvoltării industriei chimi
Plenara a lost deschisă de ce şi îndeosebi a producţiei de
N; S.- Hruşciov, prim-secretar al materiale sintetice. Va fi de a-
C.C. al P.C.U.S. semenea examinat raportul cu
Piloţi japonezi trim işi de TrnjilloPlenara va discuta despre ac privire Ia măsurile în domeniul
A g ra v a re a s itu a ţie i p o litic e Eşecul unui nou compot
tivitatea organizaţiilor de partid avîntului continuu al industriei ş i e c o n o m ic e în S p a n ia să bombardeze poporul contrarevoluţionar
şi sovietice şi a consiliilor eco textile în U.R.S.S.
in Cuba
nomiei naţionale în domeniul La lucrările plenarei au fost MADRID 25 (Agerpres). — altor ţări occidentale ar fi indi dominican
îndeplinirii hotărîrilor Congre invitaţi să participe conducători In ultima vreme, pe măsură ce cat în. actuala situaţie, „pentru a •/N/VV/V
sului al XXI-lea al P.C.U.S. cu ai organizaţiilor de partid din ştirile agenţiilor de .presă vor sal-va economia spaniolă de la CARAGAS 25 (Agerpres). — partea insurecţiei. In ţară se
privire fa accelerarea progresu republici, ţinuturi, regiuni şi din besc despre agravarea situaţiei un faliment“. In ce fel înţeleg Ziarele venezueleze publică nu- produc numeroase sabotaje îm- HAVANA 25 (Agerpres). Co-!
lui tehnic în industrie şi con marile oraşe industriale, preşe poliuce şi economice în Spania, meroase informaţii privitoare la potriva autorităţilor. Ziarul „Ul- respondenţii de presă relatea-j
strucţii (introducerea mecaniză dinţii Consiliilor de Miniştri ale în publicaţiile occidentale au în ză despre eşecul unui com -’
rii complexe în industrie şi con republicilor, conducători de în ceput să apară tot mai des co însă cercurile financiare occi noi succese ale unităţilor insu timas noticias“, într-o corespon plot contrarevoluţionar organi-<
strucţii, automatizarea producţi treprinderi şi şantiere, conducă mentarii care subliniază necesi zat în ajunul zilei de 26 iunie
ei, introducerea tehnicii noi în torii consiliilor economiei naţio tatea unei „intervenţii“ din a- dentale să acorde acest „ajutor“ recţionale din Republica Domi dentă specială din Giudad Tru (data declanşării mişcării in
scopul dezvoltării continue a nale, conducătorii ministerelor şi lui Franco, reiese din comenta nicană. „La Esfera“ reproduce jillo (capitala Republicii Domi surecţionale din Cuba), de
producţiei industriale şi con departamentelor centrale, oameni fară pentru remedierea impasu riul revistei care arată că un declaraţia lui Luis Aquiiles Me- nicane) scrie că guvernul domi adepţi ai fostului dictator Ba
strucţiilor, îmbunătăţirii calităţii de ştiinţă, constructori, inovatori prim împrumut acordat regimu jia, unul din reprezentanţii miş nican, îngrijorat de lărgirea miş tista împreună cu un grup de!
producţiei şi reducerii preţului ei în producţie. lui economic la care a ajuns cării de eliberare dominicane. cării insurecţionale, a angajat moşieri şi fermieri bogaţi ale!
de cost) căror pămînturi urmează a fi
La prima şedinţă a plenarei regimul franchist. lui franchist de fondul monetar Acesta a arătat că în republică piloţi japonezi pe care i-a trimis
In legătură cu aceste proble C.C. au prezentat rapoarte Kon- expropiate în cadrul reformei
me plenara va asculta rapoar stăntin Petuhov, preşedintele Situaţia a ajuns critică — a- internaţional şi de „Organizaţia există în momentul de faţă trei să bombardeze regiunile ocupate agrare. Complotiştii, echipaţi
tele Consiliului economiei na Consiliului economiei naţionale < cu armament primit din Sta-!
ţionale al oraşului Moscova, ale al oraşului Moscova, Serghei rată săptămânalul american „Ti europeană de colaborare econo fronturi active deschise de răscu de răsculaţi. ? lele Unite, au încercat la 23 J
consiliilor economiei naţionale Afanasiev, preşedintele Consiliu mică“, cuprinde condiţii „care laţi care provoacă armatelor ti i> iunie să atace garnizoana'
Leningrad, Stalino (Ucraina), lui economiei naţionale Lenin me“ — relatînd că „50 de fa echivalează aproape cu introdu ranului Trujillo înfrîngeri seri- 'Agenţiile de presă anunţă că locală din oraşul Cartagena!
Sverdlovsk (Ural) şi Dneprope grad, Ivan Diadik, preşedintele cerea unui control internaţional oase. Mejia a adăugat că soldaţi în fările Americii Latine au loc din provincia Las Viilas, dar!
trovsk (Ucraina). Consiliului economiei naţionale brici şi întreprinderi mici şi mij asupra economiei spaniole“. aparţinînd unităţilor guverna- acţiuni de solidaritate cu lupta ' au fost respinşi. Poliţia a ;
' Plenara va asculta raportul Stalino, şi Serghei Stepanov, mentale au dezertat trecînd de poporului dominican. Game-ra de >operat numeroase arestări.
locii din Barcelona au anunţat comerţ din Puerto la Gruz, unul
suspendarea plăţilor, ceea ce în -901- din principalele porturi aile Ve-
seamnă — explică revista — că
Mişcarea revendicativă nezuelei a interzis transportul a
au intrat într-o stare similară 100.000 barili de petrol destinaţi
Comitetului de Stat pentru chi preşedintele Consiliului economi- f falimentului, oprindu-şi plăţile şi. a muncitorilor englezi Republicii Dominicane deoarece ^ In cadrul cercetărilor ulteri-
„acest petroi urma să fie folosit \ oare au fost descoperite de-;
mie de pe lingă Consiliul de Mi- ei naţionale Sverdlovsk. recurgând eventual la conce
pentru scopuri de război“. In nu v pozite de arme provenind din1
dieri“. In ciuda cenzurii, ziarele LONDRA 25 (Agerpres). rămîn sumbre, arată France mele Comitetului venezuelez pen 2 S. U. A. Ziarul „Noticias de\
Agenfia France Presse relatea Ofoy" anunţă că anchetarea<
Scrisoarea adresată plenarei C.C. au anunţat de asemenea că ma ză că . nemulţumirile şi agitaţia Presse, datorită refuzului persi tru eliberarea dominicanilor, zia ^unor moşieri, arestaţi pentru <
al P.C.U.S. de colectivul uzinei rile şantiere navale. „Ewocaldu- socială au început să ia o am stent al guvernului de a satis rele „La F.sfera“ şi „Ultimas <încercarea de a sabota pro-!
na“, unde lucrează 3.000 de ploare din ce în ce mai mare în face cererile muncitorilor. '. ducţia de zahăr şi refuzul!
Anglia. Astfel,. în ultimele zile noticias“ au organizat colectarea ) de a plăti pe muncitori,
în industria de automobile au a- O puternică mişcare revendi de fonduri în vederea ajutorării
„krasnti proletar(i din Moscova muncitori, şi oţelăriile „Basco- vut loo nu mai puţin de patru cativă se desemnează t o t . mai mişcării de eliberare dominicane. j dat ia iveală legăturile aces-!
nia" din Bilsad vor concedia greve revendicative. In momen precis în rîndul Federaţiei mun <tor moşieri cu rafinăriile de!
MOSGOVA 25 (Agerpres). plimentar un mare lot de maşini din muncitori şi că cea mai im tul de fafă, adaugă France Pres citorilor din industria navală şi In faţa ambasadei ’dominicane
—• ;TASS anunţă : Muncitorii şi unelte, iar pînă la sfîrşitul lunii portantă întreprindere siderurgi se, se desemnează tot mai pro constructoare de maşini, care din Havana, studenţii cubani au zahăr din San Agustin care.
inginerii de la uzina construc iunie vor livra peste plan produ ca din Madrid „le va urma e- nunţat o mişcare de solidaritate grupează nu mai puţin de organizat o manifestaţie în ca aparţin unor societăţi ame-!
toare de maşini-unelţe „Krasnîi se în valoare de cîteva milioane xempiul“. în rîndul funcţionarilor. Alături ric-ane.
proletar“ din Moscova, una din de aceste greve de mai mică am 3.000. 000 de membri. In laţa drul căreia şi-au declarat soli
cele mai vechi întreprinderi con ruble. „Time" consideră că în actua creşterii amploarei mişcării gre daritatea cu poporul dominican
structoare de maşini unelte din La această întreprindere a fost la situaţie a economiei franchis- viste din cadrul acestei iedera- care luptă pentru a se elibera
Uniunea Sovietică, a adresat .o le „ajutorul“ acordat de Statele jii, cercurile patronale engleze, de sub dictatură.
scrisoare plenarei G. C. al organizată pentru prima oară în Unite nu are decît valoarea „unei
practica mondială fabricaţia de picături îritr-o găleată spartă“. ploare, continuă greva celor arată France Presse, sînt din „Neues Deutschland“ demască
P.G.U.S. care s-a deschis la 24 serie în flux a unor maşini u- 200.000 tipografi care paralizea ce în ce mai neliniştite datorită planurile agresive
nelte complicate. Rezultatul a Săptămânalul britanic „New ză astfel integra! apariţia presei faptului că această federaţie a
iunie la Moscova, în care anun fost că în ultimii cinci ani, fără Statesman“ consideră de aseme şi a cărţilor, excepţie făcînd cele dat .totdeauna tonul mişcărilor
cheltuieli capitale considerabile,
ţă că în cinstea plenarei G.G. ei ci numai prin folosirea tehnicii cîteva mari cotidiene londoneze. revendicative ale sindicatelor ale militariştilor vest-germani
sovietice moderne, producţia a Această grevă, subliniază Fran britanice.
au îndeplinit înainte de termen
planul pe 6 luni, au .produs su- fost dublată. nea că - un. „ajutor“ din partea ce Presse, ..riscă să se prelun In cadrul conferinţei sale a- în Marea Baltică
gească cu luni de zile datorită nua’le care a avut loc la 24 iu
refuzului organelor patronale de
„Ajutorul militara a accepta revendicările acestor nie în oraşul Eastbourne, Fede BERLIN 25 (Agerpres). — giei şi Danemarcei şi s-b folo
instment al i americane agresive categorii de muncitori. raţia a adoptat o serie de rezo Ziarul „Neues Deutschland“ pu sească pentru atingerea scopu
luţii în care cere reducerea ime blică un articol semnat de vice rilor imperialiştilor germani.
In industria minieră, mai ales diată. ra zijei.,,de .lucru şi spori amiralul W. Ferner, comandant
in Scoţia/'a,u loc 'rHerpii greve rea concediilor plătite pen.tru suprem al forţelor maritime mi Autorii articolului subliniază
de scurtă durată. Perspectivele 3.000. 000 de muncitori. litare ale R.D, Germane, în care în continuare că militarismul
vest-german se străduieşte să
sînt demascate planurile, agresi accelereze înarmarea atomică şi
W A S H IN G T O N 25 (A g e r nopolist şi ai vtrfurilor for program ul de „ajutor", tre P e n tru e lib e ra re a ve ale militariştilor vest-germani să obţină hegemonia în N.A.T.O.
în Marea Baltică. Autorul subli
pres ). — T ASS a n u n ţă : P re ţelor arm ate ale S .U .A . buie incluse pe viitor in bu niază că în ultimul timp la Porturile Flerisburg şi Kiel se
Bonn se manifestă un interes
şedintele E isenhow er a trim is C om itetul Draper recom an getul M inisterului de Război lu i M a n o lis G le z o s sporit faţă de Marea Baltică. transformă în baze maritime mi
Ministrul de Război al R.F.G.,
spre ex a m in a re C ongresului dă „în in teresu l securităţii al S .U .A . Strauss, şi ajutoarele sale fac litare ale' N.A.f.O.
declaraţii cu privire la „impor
raportul „Cu privire la, orga S.U .A ." să se continue rea P ropunlnd intensificarea BERLIN 25 (Agerpres). — din Grecia cer guvernului grec tanţa strategică a Balticii“, „im Cercurile dominante de la
Membrii brigăzii de muncă so-' să nu admită ca procesul eroului portanţa Mării Baltice pentru
nizarea şi realizarea progra lizarea vastului program de rolului D epartam entului de cialistă „Manolis Glezos“, în naţional al Greciei, Manolis Gle N.A.T.O.“ etc., deoarece se tem Bonn, se arată în articol, nu
fiinţată la întreprinderea pentru zos, să fie judecat de un tribu ca Marea Baltică să fie tran
m ului de ajutor m i l i t a r p e n „ajutor" m ilitar pentru sta S ta t, al am basadorilor a m e producţia de maşini agricole din nal militar. sformată într-o mare a păcii. ascund că forţele lor armate sînt
Leipzig, au cerut punerea ime
tru a lia ţii S .U .A., d in cadrul tele stră in e. ricani şi al şefilor m isiunilor diată în libertate a eroului na Comitetul grec de luptă pen In articol se arată că Strauss destinate agresiunii împotriva
ţional grec, Manolis Glezos. tru restabilirea drepturilor demo şi Rugge, comandantul torţelor
diferitelor blocuri m ilitare. N oul raport, care s-a bucu m ilitare am ericane în pregă cratice şi a constituţiei a pu maritime militare vest-germane, ţărilor socialiste. Tendinţele mi
Agenţia ADN anunţă că mem blicat în ziarul „Avghi“ o decia au cerut recent cu multă insis
Raportul recom andă întărirea rat de sprijinul şi încrede tirea planurilor legate de brii brigăzii au adresat guvernu raţie în care îşi exprimă îngrijo tenţă includerea Danemarcei şi litariştilor vest-germani prezintă
lui grec o scrisoare de protest rarea în legătură cu faptul că a Norvegiei de nord cu întregul
eficacităţii acestui „ajutor". rea preşedintelui E isenho realizarea acestui program , împotriva răfuielii care se pre procesul lui Manolis Glezos şi lor potenţial militar în regiunea un pericol şi mai mare pentru
Raportul a fost pregătit de wer, cuprinde recomandări com itetul Draper recom andă găteşte la Atena cu Glezos şi cu al altor democraţi va fi judecat Europei centrale a N.A.T.O., a-
alţi democraţi greci. In scrisoa în curînd de un tribunal militar ţări Baltice ca Danemarca, Sue
re se subliniază că întreaga cla pc baza legii 375 din perioada dică subordonarea ace.stora fos
aşa-zisul com itet preziden p rivin d intensificarea „efica în felu l acesta m ăsuri în să muncitoare din Republica De dictaturii lui Metaxas. dia, Finlanda, precum şi Nor
mocrată Germană îşi exprimă tului general hitlerist Speidel.
ţial condus de generalul în cităţii" p ro gram ului de „aju d reptate spre accentuarea a- sprijinul şi solidaritatea cu eroul „Aplicarea acestei legi spe vegia.
naţional al poporului grec, Ma ciale. într-o perioadă cînd este Strauss intenţionează astfel să
retragere W illiam Draper, tor" m ilitar. C om itetul Draper m estecului direct al am basa nolis Glezos. în vigoare constituţia, a stîrnit Autorul articolului îşi expri
fo st reprezentant al S .U .A . în propune ca „ajutorul" m ilitar dorilor şi m ilitarilor am eri instituie un control asupra flo
„O rganizaţia pentru colabo să fie program at „pe o pe cani în treburile interne ale ? proteste din partea unor jurişti mă convingerea că ideea păcii,
rarea econom ică europeană" rioadă îndelungată, şi anum e ATENA 25 (Agerpres)'. Un tei maritime militare a Norve-
număr tot mai mare de organi cunoscuţi atît din Grecia, cît şi care şi-a găsit expresia în ho-
zaţii şi fruntaşi ai vieţii publice
din străinătate“, se subliniază în tărîrile celui de-al XXI-lea Con
declaraţie.
şi fost vicepreşedinte al B ă n pe o perioadă de 3 ani, iar altor ţări. gres al P.G.U.S. şi ale celui
cii de in vestiţii „Ditlon, R ead apoi şi de 5 ani". P otrivit P rezentlnd raportul Con de-al V-lea Congres al P.S.U.G.,
ş i com p?‘, b a n că care a fin a n p ă re rii c o m ite tu lu i, alo ca rea g resului., p r e ş e d in te le E is e n va duce la înfringerea militaris
ţa t reînarm area G erm aniei în fondurilor pentru acest pro how er declară într-o scrisoare mului german. Strategiei răz
perioada dintre cele două răz- g ra m de către C ongresul a n exată că „este îriţrutotul de boiului atomic, scrie în încheiere
. boaie m ondiale. D in com itet S.U .A., trebuie de asem enea acord cu concepţiile fu n d a m e n W. Ferner, nsi opunem strate
fa c p a rte n u m e ro şi re p re ze n să se rea lizeze p e „o bază ta le ale ra p o rtu lu i c o m ite tu gia noastră de pace, care va a-
tanţi ai m arelui capital m o- continuă". Alocările pentru lui" şi „insistă ca m ăsurile sigura popoarelor baltice pace şi
' propuse de com itet să fie a- securitate. <
Uniunea Sovietică "I p ro b a te d e către C o n g res". -6W3Ä9' S IM BATA 27 IU N IE 1959
este prietenul nostru adevărat Scurte ştiri « Scurte ştiri Spectacole cinematografice
Declaraţia făcută presei de ambasadorul Irakului PEKIN. — Recent, la Pekin D E V A : G cursă obişn u ită ( A LB A rii : P atru paşi în n o r i< S I M E R IA :
a avut loc o adunare a ofiţerilor IU L IA : Sarea p ă m în tu lu i; F ala că D alo c a r n a v a lu lu i; L O N E A : B o ta -
la Moscova din capitala R. P. Chineze în ca Associated Press, comandamen stă lege va permite guvernului pitanului i B R A D : N ăscuţi în furtu g o z : P A R O Ş E N I: Z ile fu r tu n o a se :
drul căreia generalul colonel nă • H A Ţ E G : C om unistul • H U N E B A R U M A R E : înfrângere: T E I O Ş :
BAGDAD 25 (Agerpres). — rat, este un stat care tinde spre Seao Hua, locţiitor al şefului di tul american al trupelor de ge să folosească forţele armate îm D O A R A : M in gea ; ILIA : S u r o r ile ; Inim ă de oţel i Z L A T N A : N u m ai o
TASS anunţă: După o şedere întărirea prieteniei cu toate ţă recţiei superioare politice a ar O R A Ş T IE : M ikolka cel v it e a z ; fem eie : C A L A N : R ă s fă ţa tu l; A P O L
de 20 de zile în Irak, Abdul rile lumii, prietenie bazată pc matei populare chineze de eli niu a anunţat la 24 iunie că, potriva greviştilor şi tuturor ce Căi g r e ş ite ; SE B E Ş : O m ul m eu drag; O G D E S U S : C ălătorie p este trei
Vahab Mahmud, ambasadorul principiile coexistenţei paşnice şi berare, a prezentat un raport P E T R O Ş A N I: In în tîm p in area ferici m ări.
Irakului în U.R.S.S., a plecat cu întăririi păcii în întreaga Iunie... despre recenta vizită a delega potrivit programului ajutorului lor nemulţumiţi de actualul re
avionul lă Moscova. Potrivit zia Uniunea Sovietică caută în per ţiei militare chineze în 8 ţări
rului „Irak Times“, el a discu manenţă să acorde ajutor altor militar al S.U.A. pentru Iran, fir gim.
tat cu membrii guvernului ira ţări în scopul îmbunătăţirii si prietene printre care şi în R. P.
kian probleme referitoare la în tuaţiei lor economice“. Romină. Generalul Scao Hua, ca ma americană „Jones Construc- COPENHAGA. — La 23 iunie mt ^ in» ii
tărirea colaborării dintre Repu re a făcut parte din această de tion Company“ va construi obiec organizaţia „Conferinţa daneză
blica irak şi Uniunea Sovietică. Abdul Vahab Mahmud a de legaţie, a scos în relief profunda tive militare în 9 centre din pentru apărarea păcii" a adre PR O G R A M U L' - I : 7,15 Jocuri popu suri ; 14,30 M u zică p op u lară rom în eas-
clarat că Uniunea Sovietică, a- prietenie a ţărilor prietene faţă Iran. La fiecare din aceste 9 sat guvernului şi Folketing-ulul că ; 16,15 F ra g m en te din b aletul „ S il
Intr-o declaraţie făcută presei, cordînd ajutor altor ţări. „nu de poporul chinez. El a subliniat baze se va construi un complex danez un mesaj în care le cere lare rom ân eşti; 7,30 M uzică d istracti v ia “ de D e lib e s ; 16,30 M elodii p op u
Abdul Vahab Mahmud a adus urmăreşte vreun profit sau a- că această vizită a contribuit Ia de construcţii auxiliare — ca-, să respingă orice plan care ar la r e ; 17,35 M u zică .u ş o a r ă ; 18,05 C o n
elegii politicii Uniunii Sovietice. vantaj personal. U.R.S.S. acor consolidarea lagărului socialist z ă r m i , locuinţe pentru ofiţeri, prevedea stocarea de arme ato vă ; 9 ,0 0 M u zică u şo a r ă } 10,30 M u zi cert. d e m u zică p op u lară r o m în e a s c ă ;
„Uniunea Sovietică, a subliniat dă ajutor fără a pune nici un şi a păcii în lumea întreagă. localuri de odihnă, dispensare, 19,00 T rib u n a R a d io : 140 d e an i de
el, este prietenul nostru adevă fel de condiţii“. antrepozite, garaje şi ateliere mice pe teritoriul Danemarcei. că p op u lară ro m â n ea scă ) 11,03 C o n la n a şterea lui B ă lc e s r ti; 19,40 O p ere
PHENIAN. — La 24 iunie, Ia precum şi centrale electrice, şo Populaţia Danemarcei, sfcrie zia ta „ N u n tă la A ăalin ovk a“ ; 2 1 ,50 „Fapt
invitaţia lui Ţoi Von Thian, pre sele şi alte obiective. rul „Lang og Folk", comentînd cert d e estra d a }' 12,20 A lb u m sp o r tiv ; d ivers ?“ (în sem n ări de r e p o r te r ); 22,00
şedintele Adunării Populare Su acest mesaj, a dat un avertis M u zică-d c d a n s; 23,52 M u zică de d an s.
preme a R.P.D. Coreene, a so LONDRA. — Temîndu-se de ment serios Folketingului şî gu 13,05 C on cert d e p r în z ; 15,10 O rch es
sit la Phenian o delegaţie par creşterea nemulţumirii în rîndu- vernului în legătură cu planu B u letin e d e ş t i r i : 5,00, 6.00, 7.00,
lamentară din Columbia condu rile poporului spaniol, care în rile de amplasare a armelor ă- tre de m u z ică u ş o a r ă * 17,25 D in m u 11.00, 13,00. 15,00, 17,00, 19,00, 20,00.
să de senatorul Horacîo Rodri- cepe să se ridice făţiş împotriva tomice în Danemarca. 22 .0 0 , 2 3 ,5 2 (p r o g r a m u l I ) : 14,00, 16,00,
guez Plata. regimului reacţionar, guvernul zica p op oarelor s o v ie t ic e : 18,00 „R oza 18,00; 21,0 0 ; 2 3,00 (p r o g ra m u l I i) .
NEW YORK. - După cum vânturilor“ f 19,05 C în tece d in folclorul
transmite corespodentul agenţiei
n ou şi jocuri' p o p u la r e r o m în e ş ti; 2 0 ,4 0
M u zică , d e d an s i 21,15 C in e ştie, c îş- •
m m b <&UAVIEIIW fjt ig ă 22,30 L a sfîrşit de săptăm ână,
. BUENOS AIRES 25 (Ager no, secretar de stat pentru pro cîn tec, joc şi v o ie b u n ă : 23,00 M uzică
pres).— TASS anunţă: Preşe blemele telecomunicaţiilor. Ga
dintele Republicii Argentina, ministru al Economiei a fost Franco ia noi măsuri menite să WASHINGTON. — Comanda- de d a n s. P R O G R A M U L ’ I I I 14,07 V a l
Frondizi, a format noul consiliu numit Alvaro Alsogaray (care
de miniştri. Din noul cabinet va exercita şi funcţia de minis înăbuşe orice mişcare democra ; mentul aviaţiei americane a a- Timpul probabil în regiunea noastră
fac parte foştii miniştri ai Afa tru ad-interim pentru probleme
cerilor Externe, Taboada, Afa le muncii), ca ministru al Lu tică în Spania; In acest scop gu nunţat că lansarea unul satelit
cerilor Interne, Vitolo, Educa crărilor publice — Constantini,
ţiei şi Justiţiei, Mao Kay, Sănă iar ca ministru al Apărării Na vernul Franco, după' cum arată artificial de tip Discoverer" de •P e n tr u 26 iunie, vrem ea se m en ţin e p eratu ra, în u şo a ră creştere, va osci,la
tăţii publice, Nobila, şi Coseti- ţionale — Justo Viliar. uşor instab ilă, ou cerul variabil, m ai n oap tea în tre 9 —45 gra d e, iar ziua In-
corespondentul ziarului „News la baza aeriană Van'denberg,
Clironicle“, a depus în parla statul California, a fost amîna- ttiiilt n oros ziu a. P loi tem p orare cu tre 2 ^ ~ 30 grade;
ment proiectul de lege în care tă. Nu a fost fixată, nici o dată , . P en tru u r m ă to a r e le -3 zile vrem e in-
ni în treaga r e g iu n e . ,,
se prevede lărgirea funcţiilor po •nouă pentru lansarea acestui caracter lo c a l sta b ila cu cerul sch im b ă to r şi cu lem -
,
liţieneşti ale autorităţilor. Acea- satelit. V int m od erat din diferite direcţii. T em - peratu ra in creştere.
‘
. - A . ¦¦¦¦---------------- ------------------ ¦ . * ¦¦ ________
-----------------,-r -r , ________ _______________
Redacţia şl administraţia ziarului sir. 6 M arile nr. 9. T slefon: 188 ţ 189 1 75, Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiuni! Generale P . l . î . R . nr. 236.320 din 6 noi.embrie 1949. - Tipăriri: întreprinderea Poligrafică t M a l« - Deva.