Page 92 - 1959-06

H üncaoaT O T í^

TU?

Să asigurăm succesul PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA I Sesiunea a VH-a
deplin al campaniei a Sfatului
popular
agricole de vară! regional

In toate raioanele regiunii re­ zent fiind pe terminate şi cu pra­ Ieri a avut loo, în sala festivă
a Sfatului popular al regiunii
colta de păioase este bună în a- 1 şila a II-a la porumb. Există însă Hunedoara, cea de a VII-a sesi­
une ordinară. Sesiunea a anali­
cest an. Faptul că peste tot cul­ şi locuri unde lucrările de între­ zat activitatea în sectorul de
construcţii civile din cadrul re­
turile se prezintă bine şi promit ţinerea culturilor sînt întîrziate. giunii. S-a prezentat astfel de
către tov. ing. Filip Qoman, vice­
un rod bogat se datoreşte hărni­ La G.A.S. Sîntămîria-Orlea nu Anul XI Nr. 1403 Sîmbătă 27 iunie 1959 4 pagini 20 bani preşedinte al comitetului execu­
ciei cu care au muncit munci­ s-a terminat nici praşila I-a la tiv al Sfatului popular regional
torii din G.A.S. şi S.M.T., colec­ porumb. In raioanele Alba, Ha­ un raport privind activitatea
T.R.G.L.H., I.R.P. şi a altor în­
tiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii ţeg, Brad şi altele, prăşitul cul­ treprinderi în direcţia construcţi­
ilor de locuinţe. A mai fost pre­
muncitori individuali la însămîn- turilor decurge cu încetineală zentat un corăport de tov. de­
putat Ioan Ocolîşan — din par­
ţările din toamna trecută şi în deşi există toate condiţiile ca rit­ fel tea comisiei permanente.
campania de întreţinere a cultu­ mul acestei lucrări să fie acce­
Atît raportul, corapdrtul cît şi
rilor din acest an. Recoltele bo­ lerat. Organizaţiile de partid şi numărul mare de deputaţi şi in­

gate se datoresc în acelaşi timp sfaturile populare din aceste ra­ La laminorul de 650 mm. vitaţi care au luat cuvîntul 'aa
ajutorului de nepreţuit pe care ioane, precum şi din gospodăriile

statul democrat-popular îl acor­ de stat şi gospodăriile colective Au început probele La cald a cajei
dă oamenilor muncii din agricul­ rămase în urmă au sarcina de a

tură prin maşini şi tractoare, în­ mobiliza toate forţele la termi­ degrosisoare
grăşăminte chimice, substanţele narea prăşitului în cel mai scurt

şi aparatura necesară pentru timp posibil. Constructorii siderurgişti hunedoreni au sărbătorit ieri după

combaterea bolilor şi dăunători­ Pregătirea utilajului care va amiază un eveniment deosebit. La laminorul de 650 mm. au în­
lor, asistenţă tehnică etc. ceput probele la cald a cajei degrosisoare. La ora 19,45, primul
lucra în campania de recoltare blum a trecut prin cilindrii cajei în aplauzele tuturor celor
prezenţi.
Faptul că pe ogoarele regiunii • este o altă sarcină de mare în­
Au fost de faţă tovarăşii loan Marinescu, şef adjunct af comi­
au crescut recolte bogate este semnătate. Cu toate greutăţile siei economice a Comitetului regional de partid, Víchente Bălan, reliefat succesele obţinute pînă
preşedintele Consiliului sindical regional, Nicolao Cătană, direc­ acum în construcţii cît şi lipsu­
îmbucurător. Dar nu trebuie să întîmpinate, S.M.T.-urile au ter­ tor general al Combinatului siderurgic Hunedoara, ingineri şi rile ce s-au manifestat în a<sest
uităm că ceea ce e în cîmp nu e minat reparaţiile. Trebuie arătat tehnicieni de la C.S. Hunedoara şi I.C.S. Hunedoara, construc­ sector de activitate propunînd
tori şi luminători. măsuri de îndreptare.
şi în hambar. Dacă vom mobili­ că nivelul calitativ al acestora
La probele ce au avut loc, agregatele şi instalaţiile s-au
za toate forţele pentru a strînge este superior faţă de anii tre­ comportat foarte bine, dovedind odată mai mult hărnicia şi pri­
ceperea constructorilor siderurgişti.
recolta la timp vom evita pier­ cuţi. S-ar putea spune că repa­
La acest rezultat de seamă, care precede' darea în exploa­
derile, iar dacă această lucrare raţiile batozelor, tractoarelor şi tare a laminorului, s-a ajuns datorită elanului cu care au muncit De asemenea în cadrul sesia-1
constructorii pentru a se achita cu cinste de sarcinile trasate de
va întîrzia, atunci vom pierde motoarelor stabile sînt terminate Conferinţa regională de partid. Cuvinte de laudă merită îndeo­ nii s-a mai prezentat raportul
sebi echipele conduse de tovarăşii Vasile Grigoruţ, Romeo An-
cantităţi mari de boabe. Un cal­ şi în unele raioane ca Alba şi dreşan, Iosif Varadi, Arcadle Balint, Vasile Erdey, Dezideriu comisiei permanente sănătate şi
cul sumar ne ajută să ne dăm Hunedoara. Dar în raioanele Balotescu şi alţii. prevederi sociale de către toV,

mai bine seama despre pierderi­ Brad, Sebeş, Orăştie, Minereu peste plan

le pe care le-ar putea pricinui şi Haţeg mai rămăseseră de re­ N umeroase brigăzi de mineri de la Teliuc obţin succese im- deputat Etelk’a' Nagy< 1
întîrzierea lucrărilor de recolta­ parat, la data de 20 iunie, mai portante în producţie. Ele extrag şi trimit furnaliştilor de la
re. Să zicem că la un metru pă­ multe batoze şi motoare stabile. In ultima parte a sesiunii s-au
Hunedoara şi Gălan însemnate cantităţi de minereu peste plan.
trat s-ar afla 300 de spice şi din Minerii din brigada lui Ioan M. Popa au extras, în perioada discutat şi adoptat unele măsuri
fiecare spic se scutură numai
două boabe. Aceasta înseamnă Sfaturile populare din aceste ra­ 1-23 iunie inclusiv, 106 tone mi nereu de fier peste plan, iar cei organizatorice cu privire la ăp<*
că la un hectar se pierd cca. ioane vor trebui să ia măsuri din brigada lui Emilian Bălan —-93 tone. Brigăzile conduse de Ni-
8.000.000 boabe, ceea ce înseam­ pentru terminarea în bune con- colae Dănilă şi Aurel Andrei au extras fiecare câte 52 tone de mi- tivitatea comitetului executiv*
nă aproximativ 300 kg. boabe la diţiuni a reparaţiilor pînă cel nereu peste sarcinile de plan.
hectar. Trebuie arătat însă că mult la sfîrşitul acestei luni. B rigad a con d u să de
în cazul cînd secerişul întîrzie C R E S T E P R O O U C T IV B T A T EA
pînă cînd griul sau orzul se răs- O sarcină principală a sfatu­ D um itru R usu de la m i­ Concursul corespondenţilor voluntari
coace, atunci se scutură 8-10 boa­ rilor populare este şi aceea de
be din fiecare spic, ba unele spice a recruta cît mai repede şi de a na U ricani, d a to r ită Clubul - In sprijinul producţiei
se scutură complect. In afară de instrui temeinic delegaţii de ba- |
pierderile prin scuturare, recol­ toză, mecanicii şi coşarii. Orga­ faptului că ap lică in i­
tele sînt expuse şi Ia alte strică­ nizaţiile de partid au sarcina de
ciuni pricinuite de ploile toren­ a îndruma şi ajuta sfaturile ţiativa m inerilor din A -
ţiale, vînturi, grindină, diferiţi populare să recruteze ca dele­
dăunători, ca şoareci şi altele. gaţi, coşari şi mecanici numai n in oasa, şi-şi o rg a n izea ză bine m un­
In felul acesta se poate pierde oameni cinstiţi, pricepuţi şi cu o
aproape jumătate din recoltă. bogată experienţă în aceste ca, a reuşit să extragă peste pre­ încă de pe acum, com itetul de gia fontei, la secţia fu m a te
munci. conducere ai clubului „ II Iu­ s-a prevăzut organizarea unui
Desigur, interesul ficărui om v ed erile p la n u lu i p rim elor 5 luni din nie“ din Călan şi-a întocm it schim b de experienţă cu fum a.-
îndată după terminarea repa­ planul de m uncă pe trim estrul liştii, cu care ocazie se va a-
al muncii de la sate este să nu raţiilor, S.M.T.-urile trebuie să a cest a n , m al bine d e 1.460 ton e III al anului curent. răta în ce anum e constă m e­
ia măsuri pentru a trimite maşi­ toda de lucru a m aistrului so­
nile şi tractoarele în locurile de cărbune. In vederea alcătuirii acestui vietic F ilipov. In faţa sem icoc-
sarilor se va face prelucrarea
IN C L I Ş E U : Ş efu l b rigăzii, D u­ plan — care să fie cit m ai le­ privitoare la seniicdcsificarea
g a t de nevoile producţiei — cărbunelui în stra t fluidizat etc.
m itru R u su , depilîr^d că rb u n ele cu
picham erul. conducerea clubului a studiat în P entru ca m unca cultural-e-
prealabil felul cum diferitele ducativă să vină şi m ai m ult
se piardă nici un bob. Pentru a unde vor munci în campanie. Se seceră orzul sectoare de producţie din uzină în ajutorul procesului de pro­
işi îndeplinesc sarcinile,' cit şi ducţie, s-a prevăzut ca în tri­
se evita pierderile, se cere însă Pentru a asigura buna lor func­ M lUNCBIi Colectiviştii din G.A.C. „Bîrsă- m odul cum se desfăşoară în­ m estrul III să se organizeze un
ca munca din campania de recaL ţionare pe toată durata campa­ iana“ — Bîrsău, au constatat că trecerea socialistă. num ăr de trei brigăzi a rtisti­
tare să fie în aşa fel organizată, niei, trebuie puse la punct ateli­ Conferinţa regională de partid amintită. Realizările minerilor 'de orzul din lanurile lor — semă­ ce de a gitaţie în secţiile de ba­
încît secerişul şi treierişul să se erele mobile. Trebuie de aseme­ a pus în fata minerilor Văii Jiu­ aici' sînt de 1,088 tone pe post, nat şi întreţinut cu grijă — a P entru introducerea în pro­ ză ale uzinei.
termine în timpul cel mal scurt nea să se ia măsuri pentru buna lui sarcina de a .ajunge Îa sfîr­ 1,019 şi, respectiv, 1,0l)6 tone pe dat în pîrgă. Pentru a nu se cesul de producţie a tehnicii noi
posibil. Pentru a asigura termp aprovizionare cu carburanţi, pie­ şitul acestui an la o productivi­ post. ;; ' ; : . pierde nici un bob, în ziua de 25 şi ridicarea nivelului de cultură Pe lingă problem ele arătate
narea secerişului şi treierişului se de schimb şî diferite materi­ tate a-muncii de cel puţin o tonă iunie ei au începui seceratul or­ tehnică generală al m uncitori­ m ai sus, planul de m uncă al
într-o perioadă cît mai scurtă, ale. pe post. Realizările obţinute de Succese ’inporfante au obţinut zului. Parcelele secerate au şi lor, s-au p revă zu t în pla n u l de clu b u lu i „11 Iu n ie " d in C âtan
organizaţiile de partid şi sfaturi­ ei în lună mai, ne dau -certitudi­ de asemenea colectivele mine­ fost dezmiriştite. m uncă m ai m ulte m ăsuri ce prevede şi unele m ăsuri orga­
le populare au datoria de a lua Gospodăriile colective, întovă­ nea că se vor achita cu cinste lor Lonea şi Vulcan, care şi-au urm ează să fie aplicate de că­ nizatorice, m enite să îm bunătă­
o serie de măsuri politice şi or­ răşirile, nu trebuie să lase sece-- depăşit productivitatea planifica­ Şi în comuna Hărău a începui tre conducerea clubului. Aşa, ţească activitatea cultural-artis-
ganizatorice. In primul rînd tre­ rişul numai pe seama combine­ de această sarcină. tă în lună mai cu 0,029 şi, res­ seceratul orzului. Sub îndruma­ de pildă, în program ul de acti­
buie să se ia măsuri pentru mo­ lor şi a secerători'lor fegători. pectiv, 0,017 tone cărbune pe rea comitetului de partid şi a vitate pe luna iulie este prevă­ tică şi educativă de m a să in
bilizarea muncitorilor din G.A.S'., Este recomandabil ca fiecare gos­ Ea exploatările miniere Ani- post. sfatului popular, lucrătorii de pe zu tă o consfătuire la care vor
a colectiviştilor, întovărăşiţiior podărie colectivă şi întovărăşire, ogoarele comunei dezmiriştesc participa to ţi inovatorii din u- cadrul întreprinderii noastre.
şi ţăranilor muncitori individuali pe lîngă maşini, să organizeze noasa, Petrila şi Uricani a fost suprafeţele de pe care orzul a zină, de asem enea turnătorilor
la terminarea prăşitului înainte recoltatul cu coasa, mai ales a- fost recoltat. li se va vorbi despre tehnoîo- GHEORGHE SPE R IO SU
de începerea secerişului. Aceasta, colo unde culturile sint căzute. depăşită cu mult productivitatea
pentru ca îndată ce griul şi or­ Seceratul orzului este în toi şi
zul au dat în pîrgă să se poată In acest an volumul de paie va S EC TO A R E FR U N TAŞ E la gospodăriile colective din Bă­ Com isia perm anentă
trece cu toate forţele Ia seceriş, fi mult mai mare decît în alţi ani. laia, Şoimuş, şi Bretea Mureşană.
şi imediat după aceea la treieriş. Intre sectoarele miniere din tită 1.425, 1.575 şi, respectiv, In ultima şedinţă a sa, comi­ triş şi balast, necesare construc­
Acest lucru impune necesitatea Valea Jiului se desfăşoară o în­ 1.056 tone cărbune peste plan. IN PAG. IV-a sia permanentă agricolă de pe ţiei grajdului. S-au făcut propu­
Multe gospodării de stat, gos­ pregătirii unor arii corespunză­ sufleţită întrecere socialistă. Ea lingă Comitetul executiv al Sfa­ neri şi în ceea ce priveşte con­
podării colective şi întovărăşiri toare atît ca suprafaţă cît şi ca are drept scop ridicarea tuturor Rezultate frumoase au obţinut, [Pentru asigurarea i tului popular al oraşului Haţeg fecţionarea cărămizilor. Ca ur­
au terminat praşila a Il-a şi organizare, cu scopul de a se e- sectoarelor la nivelul celor frun­ de asemenea, sectoarele I, II şi şi-a propus studierea unor pro­ mare, s-au confecţionat pînă a*
chiar a UI-a la îloarea-soarelui, vita aglomerările de stoguri, taşe. IV de la mina Aninoasa. Datori­ [păcii şi securităţii^ bleme privitoare la folosirea pe cum 18.000 bucăţi cărămizi pen­
sfecla de zahăr şi cartofi, în pre- paie, pleavă, căruţe etc. Fiecare tă lor, exploatarea a extras pînă scară cît mai largă a resurselor tru grajd.
arie va trebui să fie, dotată din Ccie mai bune rezultate .le-au la 23 iunie inclusiv, 221 tone de [ în regiunea i locale pentru construirea grajdu­
timp cu materialele necesare obţinut, în perioada 1-23 iunie, cărbune în afara sarcinilor de lui gospodăriei agricole colective Aceeaşi comisie a făcut apoi
sectorul V de Ia mina Lonea, de­ plan. [Balcanilor şi Mării ] „Ţara Haţegului“ din Haţeg. propuneri în legătură cu procu­
(C on tin u are în pag. 3-a) ţinător al distincţiei „Gaşca de rarea lemnelor de construcţie,
aur a tehnicianului“, sectorul IV Nici minerii de la Lupeni nu [ Adriatice } Deputatul'Vasiu Marcu, preşe­ care, pînă la data de 10 iulie voi­
Petrila şi sectorul III Vulcan, sînt mai prejos. In prezent, un tt — Declaraţia dintele comisiei permanente, îm­ ţi transportate la locul construc­
care au extras în perioada amin- număr de patru sectoare de la j preună cu membrii comisiei, în ţiei.
această mină extrag cărbune urma studierii situaţiei pe teren,
au indicat comitetului executiv şi Privind buna desfăşurare a
peste plan. Acestea sînt sectoa­ i-guvernului sovietic — 3 consiliului de conducere al gos­ campaniei agricole de vară, co-,
podăriei colective locurile de misia permanentă agricolă din
rele I A, I B, III şi IV A. unde se poate aduce piatră, pie­ oraşul Haţeg a propus comitetu­
lui 'executiv înfiinţarea a 6 arii.

trăieşte o viată nouă

Uzina de Ia Călan e veche. A îm­ am plătit o ţigară că ultimul ban din ducere ştiinţifică a procesului tehno­
plinit de la înjiinţare ani mulţi. Ne-o
amintim însă mai bine de acum 15-20 pe care am ju- IOAN M . PO PA buzunarul celor ce logic. Furnalul vechi este in curs de
de ani. O turnătorie de lemn, tui jur­ mat-o in timpul lu­ secreta ru l C om itetu lu i de partid se lăsau ademe­ reconstruire, la volum util mult mat
nal mic şi primitiv. Proprietar: Aus- crului, iar pentru că niţi să intre. In fe­ mare. Materiile prime se încarcă şi
schnit. Peste iot, muncă grea, istovi­ ’ s-a răsturnat un va- al u z in e i „ V lc t o r ia ‘'-C f la n lul acesta, patronul se descarcă mecanizat, fonta se des­
toare. Muncitorii împingeau de la sute carcă şi se sparge In depozitul meca,
de metri vagonetele grele încărcate gonet, tn-au amen­ ' avea „grifă“ de nizat de fontă, iar zgura nu se mai
cu minereu, prin ploaie şi vLnt, şi aruncă la haldă, ci se valorifică, prin
le descărcau in mijlocul limbilor de dat cu 300 lei... puţinul timp liber ce-i răminea mun­ granulare, tnlr-o instalaţie mecani­
joc de la gura jurnalului. Din şoproa-
ne, unde se cernea. şi încărca man­ La furnal, in hala de turnare, lucra citorului, pinâ la reînceperea lucrului.
galul, din norul de praf ce ieşea con­
tinuu, apăreau oameni cu Itainc zdren­ şi Romolus Muntean. Era analfabet De club, bibliotecă, stadion, nici
ţuite, oameni împinglnd vagonetele
grele, spre cintar. Unul din aceştia şi de. aceea nu putea pretinde să i pomeneală. zată.
era Andrei Szabo.
se dea de cătrepatron , o mun­ în mîinile adevăraţilor In 1955 s-d pus in funcţiune o bate­
Unul din cei mulfi că maibună. Spărgea fonta, de stăpînî rie de semicbcsificare a cărbunelui
dimineaţă pînă tirziu tu noapte, cu din Valea Jiului, compusă din 10 cup­
Andrei Szabo este unul din cei mulţi
care au .cunoscut din plin munca. isto­ un ciocan de vreo 30 kg. Spărgea Prin actul revoluţionar al naţiona­ toare 1 în 1957 a doua baterie de 10
vitoare in !osia uzină a lui Auschnit.
fonta in blocuri mai mici şi le încăr­ lizării din 11 iunie 1948, uzina a tre­ cuptoare, iar mai recent, încă . 6 bate­
— Lucram din greu — spune to­
varăşul Szabo. Nu puteam zice nimic. ca manual in vagoane de cale ferată. cut in mîinile adevăraţilor săi slăpini rii de semicócsificare In pat fluidizat,
Citie se împotrivea era amendat sau
băgat la carceră. Pentru fiecare aba­ Cită sudoare. pentru salariul de mi­ primind numele de uzina „Victoria“. compusă din trei cuptoare; 'de cea mai

tere era fixată o amendă. Pentru -un zerie pe care-l căpăta la sfîrşitul lu­ S-au scurs cifiva ani. Uzina s-a mare productivitate.

Singur cuvînt de protest era trimis nii. Ce să facă? La şcoală nu a avut mărit mult. La Călan s-a construit Turnătoria veche, construită din lemn,

pe front, în linia iutii. O sulă de lei cine să-l dea. Ba mai mult. Ca să-şt şi s-a pus in funcţia un mare furnal. a dispărui, tocul ei fiind luat' de noua

poată asigura traiul a trebuit să mun­ Vagonetele au dispărut, încărcarea fur­ turnătorie cu 7 cubiloúri, cu o mulţime

cească încă d e 'copil. nalului se face mecanizat, cu oale de de macarale, care au înlocuit com­

Aşa a fost pe atunci situaţia tui încărcare care circulă pe vagoane-cin- plect munca grea manuală.
Andrei Szabo, a lui Romolus Mun­ tari Gazul de furnal este epurat in-
tean şi a multor muncitori din aceas- Unde priveşti vézi noi şi rtbi Con­
iă uzină. ir-o instalaţie modernă şi utilizat in strucţii, privelişte. 'caracteristică dvtn-
ţoale secţiile in Iqcul altor combus- ¦ iiilui social şi industrial care d cu­
R ecent, la secţia G .A .S. din A | oldu de S u s s-a term in at a l d oilea strop it al viţei de vie, pe toate cele 114 In comună exista doar un singur
magazin. In schimb, găseai trei cir-
h a. P rin tre cei ca re şi-a u a d u s o c o n trib u ţie de se a m ă Ia efectu a rea a ceste i lucrări se a flă ş i Iov. V a s ile V orojb ăj ciumi, din care tina chiar la ieşirea tibili scumpi. Aparatele de măsură şi prins întreaga ţară.

şi Ioan Eder pe care clişeul nostru îi prezintă în plină acţiune. (F o to I. T E R E K ) control din cabina maistrului sînt de

din fabrică. Siăpinii reuşeau să stoar- o înaltă tehnicitate şi permit o con- (Continuare, în pag. 3-a)