Page 93 - 1959-06

Pag. 2
mpresil de neuitat LITERATURA
A m avut fericita ocazie să
fac p a rte d in iotu l tovarăşilor
trim işi la practică în U niu­
nea Sovietică pentru specia­
lizare, în vederea exploatării
lam inorului de 650 m m . de
la H ünéd o a fü . T oată perioa­
da practicii — 45 de z i­
le — am s tă t în oraşul Jda-
' nóv! situat pe m alul M ării de
¦A z o v . ' P r á c tic a a m e fe c tu a t-o
' intr-unui din cele două m ari
. com binate d in oraş*
La prim ul corttact cu oam e­
nii sovietici am fost profund
im presionat de sincerele sen­
tim ente nutrite, faţă de noi,
de ospita lita tea lor, de rar
întilnU a lor m odestie şi de
ritm ul uriaş de m utică paş­
nică, Constructivă.
Lartiiii'Orut d e 650 m m ., ca­
re funcţionează acolo, produ­
ce d in 1953 (reconstruit de
altfel, ca întreg com binatul,
de pe. u rm a d istru g erilo r ră z­
boiului). Succesele obţinute
'de m ânuitorii de aici, ca de
¦a ltfe l d e la to a te s e c ţiile c o m ­
binatului, depăşesc 6u m ult
n ivelu l p ro d u ctivită ţii de ta
'noi. B lu m in g u l, de exem p lu ,
este de trei ori m ai productiv
decît a l nostru. Acesta a fost
. un aspect care ne-a izbit din
prim ul m om ent şi ne-a făcut
să ne punem în trebarea: cum
e posibil un asem enea lucru ?
Sovieticii au obţinut un a-
'iiem enea re zu lta t d a to rită fa p ­
tului. că lu crea ză cu p resiu n i
m ai m ari, datorită elim inării
la m a x im u m a tim p ilo r m orţi
în procesul de lam inare. Pe
parcursul practicii, am m ai
coiistatat. un factor extrem
de im portant, cu rol hotârîtor
'' îrt. c r e ş te r e a p r o d u c tiv ită ţii a- foarte m ult, atît în tim pul
gregatului, şi anum e, nivelul
profesional ridicat al perso­
n a lu lu i de exploatare şi în-
¦ treţiriere.
A fost surprinzătoare con­
statarea că m ajoritatea tine-
Hlor şi o m are parte d in cei
vîrstnici erau stu d e n ţi sau e-
¦levi la cU fsurite serale şi fă ră
frecvenţă ale institutelor de
învăţâm înt superior sau şco­
lile m ed ii tehnice. S-a. a ju n s
a stă zi ca m ajoritatea m a iştri­
lor să aibă calificarea de in ­
giner sau şi m ai m ult, un
C M M!
De lâ subredacfia noastră voluntară
1 R ealizări la o ficiu l P. T.
Lucrătorii oficiului P.T.T. zanti Thirt. Din membrii bri-­ j^ u ţie. Dintre acestea amintim : sar manevrării vagoanelor; iar
Călări obţin .însemnate realizări
îri muncă. Aşa, de pildă, în lu­
na mai, planlil sectorului poştă
a fost depăşit cu 40,57 la sută,
iar planul global cu 3,4 la sută.
Pentru obţinerea acestor re­
zultate, încă din- luna trecută
s-au format aici patru brigăzi.
Pînă acum, brigada I-a s-a do­
vedit a fi fruntaşă. Ea îşi des­
făşoară munca în sectorul rural
si este condusă de factorul Vi-
In tabără
Peste 60 de pionieri, fii ai
oamenilor muncii de la uzina
,,Vi.ctoria“-Gălan, vor pleca în
această vară în tabără la Do-
bra. In acest scop, comitetul de
întreprindere al uzinei a luat
din timp toate măsurile nece­
sare.
xxxiaociX30oooa>Q CG QOC«iaoooo<icx>ccococoaooocoooooo«x^Goo t s o o o o o t OGOQGCSQCX^COOQCKXKXJQOOCCX^^
I N R A II © N IU IL ® R A S I I E
Există posibilităţi de sporire a
c a o ti taţilor de cereale contractate
Raionul Orăştie este unul din
raioanele regiunii noastre ce po­
sedă suprafeţe agricole întinse
şi unităţi socialiste puternice. El
prezintă astfel o pondere agrico­
lă din cele-mai însemnate pentru
regiunea noastră. Datorită mun­
cii perseverente a colectiviştilor,
întovăfăşiţilbr şi ţăranilor mun­
citori, desfăşurată sub îndruma­
rea organizaţiilor de partid şi cu
ajutorul organelor agricole, cul-
tUfile au fost bine întreţinute.
Aceasta a făcut ca ele să se dez­
volte bine şi astfel să promită
recolte bogate, în special cultura
griului. In tiiulte gospodării
agricole colective cultura' gri­
ului a fost evaluată pre­
liminar l’a peSte 2.200 kg. la hec-
târ. Pentru obţinerea unor veni­
turi băneşti însemnate unităţile
socialiste din raion au contractat
cu statt.il cantităţi mări de cere­
ale. Priritrfe ele se numără gos­
podăriile agricole colective din
Turdaş, Pricaz şi Spini, întovără­
şirea din Romos şi fitete.
Cărţi apărute g
sim plu m anevrant la po stu l
de com andă să fie inginer.
Am văzut de asemenea m un­
citori sim p li lăcătuşi sau e-
lectricieni ta întreţinere, fiin d
stu d e n ţi în a n u l IV sa u V la
¦p o lite h n ic ă .
In urm a acestei constatări
nim ic nu a m ai constituit pen­
tru noi o surpriză in proble­
m a bunului m ers al lam ino­
rului, în problem a exploatării
şi întreţinerii. Această situa­
ţie e generală pe întreg com ­
binatul şi fă ră discuţie, în
întreaga uniune. Iată — cred
— taina realizărilor lor sur­
p r in z ă to a r e .
In urm a acestei constatări
am convingerea că recenta
hotărîre cu privire la învăţă-
m întul seral şi fără frecven­
ţă de cultură generală şi su­
perior, este cum nu se poate
m ai bine venită.
O am enii sovietici au tre­
cut la ziu a de m uncă redusă.
A m intesc că salariul real nu
este cu nim ic ştirbit, că re­
zultatele în producţie nu slnt
deloc m ai mici.
A m m ai constatat că acolo
tim pul liber este folosit de
către m ajoritatea oam enilor
în a ctivită ţi recreativ-v.tile.
Sau se studiază, sau se prac­
tică pe scară largă radioa­
m atorism ul (d e trei ori pe
sâpiăm înă o parte din gam a
m edie este ocupată de radio­
am atorii din localitate), sau
sln t fotoăm ători, iar o parte,
cu m a şin ile proprii, pleacă în
excursii prin ţară. M enţionez
că num ai în cadrul lam ino­
rului de 650 m m . peste 60
tovarăşi au m aşini proprii.
Pentru realizările obţinute,
oam enii sovietici au m uncit
războiului, cît şi după aceea,
în perioada de reconstrucţie.
V ă zîn d uriaşele realizări ale
o a m en ilor sovietici m.-am co n ­
vins de superioritatea de ne­
tăgăduit a orînduirii socialis­
te, de Victoria acestui sistem
în întrecerea paşnică cu capi­
talism ul.
M IRCEA D E L A P E tA
m aistru electrician principal
lam inorul de 650 m m .
C .S. h u n ed o a ra
'A-'-rt î propriu al căminului culturali
găzii fac parte Gh. Pădurean > n imontarea unui ştand pentru pro­ la cantina muncitorilor se află
şi Dumitru Anghel.
Fruntaşi pe unitate sînt şi urmi aii ştand pentru verificarea frigider etc.
Elena Bărbulescu — cu o de­
păşire de 17,6 la sută a planu­
lui, Mafia Şelaru, Raveca Man­
dadle şi comunistul Ilarie Ma­
zăre.
In urma analizei muncii des­
făşurate în luna mai* care s-a
făcut în ziua de 10 iunie a.c.,
oficiul P.T.T. Gălan a fost de­
clarat fruntaş în muncă,
Printre pionierii care vor fi
trimişi în tabăra de la Dobra
sînt Ana Stoica, Edith Pilly,
Gheorghe Bîle, Iacob Ladislau,
Lucia Mihai şi mulţi alţii.
ELENA SIN C Á
Recoltele bogate ce se anunţă
la cultura griului au îndemnat
multe gospodării colective şi în­
tovărăşiri să sporească cantită­
ţile contractate. Prin aceasta ele
îşi asigură venituri mari dato­
rită preţurilor avantajoase şi fer­
me oferite de stat, contribuie în
acelaşi timp la mărirea fondu­
lui centra! de produse, la asigu­
rarea unui nivel de viaţă din ce
în ce mai ridicat al oamenilor
muncii din patria noastră. De un
înalt spirit patriotic au dat do­
vadă în acest sens colectiviştii
din Turdaş şi Spini care au ho-
tărît să sporească cu încă 23.500
şi respectiv 4.000 kg. grîu can­
tităţile contractate. Ei au hotărît
acest lucru în urma evaluării
producţiei preliminare care se ri­
dică ia peste 2.300 kg. la hectar.
Analizînd, în urma acestui fapt,
posibilităţile ce ie au, avantajele
ce decurg din contractările pe
care le încheie cu statul, colecti­
viştii au ajuns fa concluzia că
sporirea cantităţilor contractate
le asigură împărţirea unor avan-
PO LITIC Ă
I. C E R N E A : C o n tractarea pro­
duselor agricole.
64 p a g . — 1,20 lei
Ed. politică.
* * * M ic g lo s a i dé problem e
intern aţion ale. p o litic ă .
352 p ag. — 6 lei.
Ed.
PERIODICE
* * * K O m itiunlst — nr. 4, m ar­
tie 1959, anul XXXV. Tra­
ducerea revistei teoretice şi
p o liticé a C .C . al P .C .U .S .
196 p á g . — 4 lei;
l.S .R .S . agitaţie din Iscroni
LITERATU RA
ŞTIIN ŢIFIC A
FIZICĂ
V. V ÎL C O V IC ! şi alţii (Subre-
d a c ţ la ) : M ecan ica teoretică.
872 pag. — 60 iei.
Ed. tehnică.
MEDICINA
VETERINARĂ
R. V L A D E S O U : C ontrolul Igle-
nio al laptelui şl derivatelor
sa le .
164 pag. - 9,15 lei.
E .A .S .S .
Consfătuirile de producţie —
sprijin preţios In realizarea planului
Muncitorii celor aproape 50
grupe sindicale de Ia atelierele
C.F.R. Simeria, ţin în fiecare
lună cu regularitate consfătuirile
de producţie. îr i aceste consfătu­
iri ei analizează temeinic felul
în care se realizează planul de
I producţie pe luna respectivă şi
vin cu propuneri importante în
vederea îmbunătăţirii muncii de
P este 90 de propuneri î n f r - o singwra Sună
in consfătuirea de producţie
din luna mai, muncitorii din ca­
drul sectorului de locomotive şi
vagoane au făcut peste 90 de
propuneri. Toate aceste propu­
neri au fost !mai întîi analizate
j în sectorul respectiv. Conform
1 hotarîrii muncitorilor* propuneri-
! (e ce se pot rezolva cu mijloace
proprii urmează să se execute de
Propunerile prind viafâ
Pînă în prezent mai mult de osiilor, punerea în funcţiune, Ia
b0 Ia sută din propunerile făcute atelierul de fierărie, a unei prese
în consfătuirile de producţie din cu fricţiune. De asemenea, la a-
luna mai sînt realizate, iar res­ telierul Simeria Triaj a fost con­
tul se află în fază finală de exe- fecţionat un cabestan fix, nece­
bat ţevi de aramă, confecţionarea spre terminare, montarea unui
!Reavivares propunerilor — în cenfrul aîenfiei
TOăte propunerile ce vin la co­
mitetul de întreprindere (preşe­
dinte Victor Cizmaş), fie de la
ccnu.dtele de secţie, fie de Ia
grupele sindicale sînt trecute in­
tr-un registru de evidenţă şi ur­
mărire. De asemenea, ia comite­
tul de întreprindere se mai gă­
sesc şi planurile de măsuri teh­
nico-organizatorice ale comitete­
lor de secţie şi cei pe întregul a-
telier. In acest fel se poate Ur­
mări cu uşurinţă tot ceea ce s-a
realizat sau tiu.
Pentru ca aceste planuri de
măsuri să fie cunoscute şi de că­
tre muncitori* în fiecare secţie se
suri băneşti mari la zi-muncă şi
îi fereşte de fluctuaţiile preţurilor
pieţei neorganizate. Astfel, co­
lectiviştii din Turdaş au hotărît
Să sporească cantitatea de grîu
contractată de la 12.000 ia 35.500
kg. Cantităţi însemnate de grîu
au contractat suplimentar şi în­
tovărăşiţi!' din Romos.
Realizările obţinute în spori­
rea cantităţilor de grîu contrac­
tate cu statul în raionul Orăştie
ar putea fi mai mult îmbunătă­
ţite. Există încă gospodării co­
lective, întovărăşiri şi ţărani
muncitori care au posibilităţi ?i
doresc să sporească cantităţi>e,
contractate la nivelul recoltei clin
anul acesta. Posibilităţi mari de
sporire a cantităţilor de grîu
contractate au gospodăriile agri­
cole colective din Pricaz, Beriu,
Şibot, o serie de întovărăşiri a-
gricole. Pentru aceasta e necesar
însă ca U.R.G.G. Orăştie, cu
sprijinul organelor de partid şi
de stat, să-şi intensifice munca
în acest domeniu. Organele co­
operaţiei trebuie să ceaTă în per­
DRUMUL SOCIALISMULUI
p w fH P lip m
Brigada artistică . de
este o formaţie iinără.
UCa toate acestea, ta
repertorial său şi-au
făcut loc niidte probleme actuale!
şi locale.
In clişeu : Brigada artistică de j
agitaţie din Iscroni prezenttndu-şi\
unul din programele sate.
viitor. Ordinea în care se ţin este
următoarea: mai întîi au loc
consfătuirile de producţie pe sec­
ţie, apoi cele pe grupele sindica­
le. Acestea din urmă, sînt izvor
de noi şi noi propuneri pentru
continua îmbunătăţire a procesu­
lui tehnologic, a folosirii rezer­
velor interne, a realizării la timp
a sarcinilor de pian.
către secţie, iar celelalte să fie
înaintate comitetului de între­
prindere, care, împreună cu con­
ducerea atelierelor, urmează să
elaboreze un plan de măsuri
tehnico-organizatorice. Din cele
peste 90 propuneri, doar 19 au
fost înaintate comitetului de în­
treprindere, restul de 71 rămî-
nînd spre a fi rezolvate în cadrul
sectorului.
afişează ia ioc vizibil cîte urt e-
xemplar. «
In afară dé acestea, pe ordinea
de zi a consfătuirilor de produc­
ţie este trecută întotdeauna şi
prezentarea linii! scurt referat cu
privire ia modul în care propu­
nerile făcute în luna precedentă
an fost rezolvate. In cazul cînd
unele propuneri ale muncitorilor
n-au fost executate din motive
subiective, ca neglijenţă, spre e-
xeînpiu, se cercetează cazul, iar
cei vinovaţi sînt traşi la răspun­
dere şi sancţionaţi.
SA BIN M ONTEANU
corespondent la data de 5 iulie 1959.
manenţă sprijinul comitetelor co­
munale de partid, organizaţiilor
de bază şi sfaturilor populare, a-
jutor deosebit de preţios în con­
vingerea producătorilor de a spo­
ri cantităţile de grîu contractate
cu statul. La baza muncii de con­
vingere trebuie să stea exemplele
concrete ale avantajelor ce de­
curg din contractarea produselor
cU statul, cum sînt preţurile a-
vantajoase şi ferme, acordarea
de avansuri băneşti în contul li­
vrărilor de produse, posibilitatea
de a cumpăra diferite materiale
prin comerţul de întîmpinare etc.
In acelaşi timp trebuie arătat
sprijiniţi ce-i acordă stalul colec­
tiviştilor, întoVărăşiţilor şi ţăra­
nilor muncitori în lupta pentru
sporirea producţiei la hectar, prin
tractoarele şi maşinile S.M.T.,
credite, îngrăşăminte chimice la
un preţ scăzut, produse industri­
ale ieftine livrate prin cooperati­
vele săteşti etc. In munca ce o
desfăşoară în această direcţie,
organizaţiile de partid, sfaturile
populare şi organele cooperaţiei
trebuie să arate colectiviştilor, în-
tovărăşiţilor şi ţăranilor munci­
tori individuali că prin sporirea
cantităţilor de cereale contracta­
te, Pi îndeplinesc o înaltă dato­
rie patriotică.
T. OL/ARU
L A B EN IC
fictiiitata céim!
Faptul că la Benic activitatea
culturală stagnează de mai multa
vreme este recunoscut atît de co­
mitetul executiv al sfatului popu­
lar comunal, oît şi de tovarăşa
Elena Udrea, directoarea cămi­
nului cultural. Ei constată cu pă­
rere de rău că nu de mult, în
Sat* activa o echipă de dansuri
populare, o echipă de teatru, o
brigadă artistică de agitaţie şi
alte cîteva formaţii artistice* că
funcţionau unele cercuri de citit,
se ţineau conferinţe, se citeau
multe cărţi de la bibliotecă etc.
In prezfent, toate aceste formaţii
artistice şi cultural-educative, des­ jul anumitor festivităţi. După pă­
făşoară o activitate sporadică.
Despre felul cum sprijină activi­
tatea cultural-arfistică eforturile
colectiviştilor şi, ale ţăranilor
muncitori din sat în lupta pentru
sporirea recoltelor, pentru con­
tractarea de cereale cu statul,
pentru atragerea tuturor famili­
ilor spre munca în gospodăria
colectivă etc., aproape nu se
poate spune nimic.
Atît tovarăşii din comitetul e-
xecutiv al sfatului popular, cît şi
directoarea căminului cultural, au
stabilit o cauză a acestei stări
de fapte (6 cauză care după pă­
rerea noastră trebuie luată în
seamă dar nu trebuie pus totul'
în spatele ei), şi cu orice prilej
dau toată vina pe ea. Această
cauză constă în lipsa unui local
Este drept că neavîiîd un spaţiu
corespunzător, nu se poate des­
făşura o activitate cultiirălă tnai
intensă. Sînt greutăţi în punerea
în scenă a unei piese mai matl,
în organizarea unui cor cu mul­
te persoane etc. Din cele constata­
te însă, reiese că astfel de for­
maţii cultural-artistice mari nici
nu există în Benic. Brigada ar­
tistică de agitaţie, echipa de tea­
U
D IRECŢIA REG IO N ALA
C.F.R. T IM IŞ O A R A , recru-
tedză candidaţi pentru şcoa­
la de im p ieg a ţi de m iş­
care. E xam enul de adm ite­
re se va ţine la G rupul
şcolar C .F.R. Tim işoara,
str. C. R ă d u lescu , nr. 1,
Se prim esc bărbaţi cu
vîrsta între 18— 35 ani
îm pliniţi, iar candidaţii din
afara cadrelor num ai ab­
solvenţi ai şcolii m edii, cu
diplom a de m aturitate.
D u ra ta şco lii e s te d e 12
luni.
Cererile de înscriere în ­
soţite de actele de m ai jos,
se vor depune la G rupul
şcolar C .F.R. Tim işoara,
pînă la data de 4 iulie
a. c . :
— certificat de naştere
( copie legalizată ) :
— certificat de studii
( original) ¦
— dovadă eliberată de
sfa tu l popular de averea ce
o posedă atît candidatul
cit şi părin ţii t
— autobiografie.
Pe tim pul şcolarizării,
elevii vor prim i o bursă de
220 lei lunar şi cazare. M a­
sa se p rim eşte ta cantina
G rupului şcolar contra
cost.
Inform aţii şi lăm uriri se
pot p rim i la staţiile C.F.R.,
respectiv, la G rupul şco­
lar C.F.R. T im işoara, tele­
fon interior 128 şi 129 şi
la Serviciul personal C.F.R.
Tim işoara, telefon interior
123.'
tru şi de dansuri existente, sînt
formaţii mici, care pot avea o ac­
tivitate intensă şi fără un local
anume destinat. Şi un astfel de
local este acela al şcolii elemen­
tare din Benic. După cum se
ştie, localul şcolii eşte ocupat di­ mulţi lucrători în instituţiile de
mineaţa, atunci cînd se ţin
cursurile (în prezent, elevij fiind
în vacanţă, localul şcolii este
liber toată ziua), iar după-amia-
ză, poate servi foarte bine ca
loc de repetiţii sau de mici spec­
tacole. Este curios faptul că a-
ceastă posibilitate n-a fost folo­
sită tot timpul, ci doar cu prile­
rerea noastră, o cauză importan­
tă a stagnării activităţii cultu-
ra'i-artistice din BeniG, o consti­
tuie lipsa de interes permanent
din parţea directoarei căminului
cultura], tov. Elena Udrea '(sa­
lariată special în acest scop) şi
din partea comitetului executiv
al sfatului popular comunal.
Oare se poate justifica, în aceste
condiţii, prin lipsa unui local co­
respunzător, faptul că brigada
artistică de agitaţie n-a mai pre­
gătit' nimic nou de la faza' inter-
comunală a celui de-al V-iea
concurs, că echipă de dansuri a
rămas ca şi în anul trecut doar
Ia „suita de dansuri mocăneşti'1,
iar echipa de teatru se „mîn-
dreşte“ şi acum cu piesa „Bucu­
roşi de oaspeţi“, pregătită îhGă
în toamna anului trecut ? Dacă
am pune ia socoteală şi lipsa de
activitate a cercurilor de citit*
neglijarea ţinerii de conferinţe
pe teme actuale importante, sla­
ba difuzare a cărţilor din biblio­
tecă, atunci justificarea amintită
mai sus pare nelalocul ei.
Tovarăşii vizaţi mai sus, mai
acordă circumstanţe atenuante
stagnării activităţii curt'ural-ar-
tistice şi pe „motivul“ că în sat
PUBLICITATE
r->r->r-'V
VIZITA ŢI
L magazinele O.C.L. Produse industriale din Deva, Brad, -J
[Orăştie, Cugir, Sebeş, Alba Iu!ia şi Zlatna, care sînt aprovi-)
L zionate cu mărfuri în sortimente variate şi diferite.
[ — un bogat sortiment de imprimeuri de mătase şi bumbac ţ
t cu cele mai noi modele.
— mare sortiment de ţesături de Iînă Ia preţuri convena-j
( bile.
— diîerite articole de încălţăminte din piele şi pînză.
L — un bogat sortiment de confecţii de mătase, lînă şi bum- ^
^ oac, ae sezon.
[ — sortiment variat de galanterie, parfumerie, cosmetice etc. Í
t . . . . , 1¦JlmJ uJwl 4 vJ I__I U-J b j «—t WJ I__t 1----! b J b J u / u J u f u j L J u / L J b j L J u J i J u / 1—y«---I l-J uJuluJuJw .
AMIN Cl TORUS;
Mr. 1403
DifuzorvolHitfar
fru n ta ş
Ştefan Mladin lucrează de
mulţi ani la Sfatul popular ra­
ional Haţeg. De trei ani însă,
îndeplineşte şi sarcina de difu­
zor voluntar. In cei trei arii, el
s-a achitat cu conştiinciozitate
de sarcinile ce i-aU revenit. De­
seori a stat de vorbă c.U sala­
riaţii statului despre importanţa
abonamentelor la ziare. Că ur­
mare a muncii depuse, peritru
lucrătorii sfatului popular raio­
nal sosesc zilnic cile 60—70 de
abonamente la ziare şi reviste.
Toate acestea sînt rezultatul ac­
tivităţii difuzorului voluntar Şte­
fan Mlădiii.'
Pentru SîrgUiriţa depusă in
munca de difuzor VolUiifar. Iov.
Ştefan Mladin a primii drept
premiu de Ia oficiul P.T.T.R. Ha­
ţeg mai multe obiecte.
nu sînt suficienţi tineri. Fără a
cotnenta această afirmaţie, vom
aminti doar că în sat. există pes­
te 20 de utemişti, mai mult de
10 cadre didactice, numeroşi e-
levi la şcoala elementară, mai
stat Şi cooperative etc. Şi-apoi,
în activitatea aceasta, oare nu­
mai tinerii trebuie antrenaţi ?
Sînt în Benic şi mulţi oameni
vîrstnici, care au activat cu drag
şi ar mai activa în diferite for­
maţii artistice dacă cineva s-ar
gîndi şi la ei.
Tinînd cont de greutăţile exis­
tente, activitatea cultural- artisti­
că din Benic trebuie totuşi rencti-
vizată. Gomiitetul executiv al
sfatului popular comuna^ a ana­
lizat încă la începutul anului fe­
lul eum se desfăşoară această
muncă, dar se vede că, necontro-
lînd înfăptuirea hotărîrii luate cli
acel prilej, situaţia a continuat
să fie aceeaşi. Esté necesar ca
această problemă să fié luată în
discuţie de către comitetul cômti
nal.de partid. Din cele constatate
reiese că nici tovarăşii din comi­
tetul de partid n-au acordat su­
ficientă atenţie muncii cultural-
artistice din satul Benic.
In G ttr în d va începe campania
d e recoltare a cerealelor. Activi­
tatea Guiturală trebuie să fie un
sprijin real în grăbirea şi exe­
cutarea în condiţii bune a acestei
campanii. Se pot pregăti mici
programe ale brigăzii artistice
de agitaţie care să fie prezentate
la arie, se pot pregăti conferinţe,
se poţ organiza biblioteci volante
etc. Gu cît aceste programe vor
fi mai bine pregătite şi mai des
prezentate, cu atît ele vor fi un
stimulent mai puternic pentru
strîngerea recoltei în timpii] cel
mai optim* pentru grăbirea tre-
ferişuiui.
3
^
•)
3EBE$
str. M ihél V rféazu 27
lefefon 324.
produce :
poşete* sacoşe, saci de
echipament, gentiiţe,
cordoane et6* îhtr-o
gamă bofgată de mode­
le şi culori.
Livrează imediat şi
primeşte cotfienzL
««•