Page 94 - 1959-06
P. 94

Nr. 1403                                                                   «                                                                              DRUMm mernmsmfát >                                                                                         attaÉenaaÉÉ^                                     Pag. 3

                                                                                                                                                                                   B S EU                                                                                                                     RSQK880BKU8KS

          Ne scriu corespondenţii voluntari                                                                                                               CupâR.P.R.

Din activitatea organizaţiilor                                                                                                                           la fotbal                                                       E chipa de m anevră co n ­
             de partid                                                                                                                                                                                               d u s ă d e V a s il e V în tu 11,
                                                                                                                                                            Etapa ll*a                                               d e lâ sta ţia C .F .R . C oş-
Inform area politică a m em brilor de partid                                                                                                                                                                         lariu, a rea liza t în luna
                                                                                                                                                          După consumarea primei eta­                                m ai o regu laritate a cir­
   Comitetul raional de partid              măsura ca prin cabinetul de                 ţiile de partid, s-a expus un ma­                              pe a cupei R.R.R. la fotbal, din                              cu laţiei de 100 la sută.
Brad se ocupă îndeaproape- de               partid să se pregătească unele              terial'cu privire la lucrările con­                            regiunea noastră au măi rămas                                 Prin a cea sta a contribuit
informarea membrilor şi a can­              materiale pe teme interne şi in­            ferinţei de la Geneva a miniş­                                 în cursă 12 echipe. Pentru du­                                la d epăşirea planului sta ­
didaţilor de partid asupra celor            ternaţionale care sînt date se­             trilor Afacerilor Externe, privi­                              minică, în cea de a doua etapă,                               ţiei cu două procente.
mai importante evenimente ce                cretarilor organizaţiilor de bază           tor la 'vizita lui N. Si Hruşciov                              sînt programate două întîlniri:
au loc pe plan intern şi inter­             pentru a le expune înaintea dis­            în R.P. Albania, vizita lui Ţoi                                între Minerul Vulcan — Parin-                                     Irt c liş e u : E c h ip a , d u p ă
naţional. Pentru a veni în aju­             cutării problemelor din adună­              En Ghen şi a mareşalului Pîn                                   gtil Lonea şl Voinţa Deva — Di-                               term inarea lucrului.
torul ofganizaţiilor de bâză, co­           rile generale.                              Dediuai în tara noastră.                                       nâmo Orăştie.
mitetul raional de partid a luat
                                               De curînd, în toate organiza­                                                         IO AN FA U R         Celelalte întîlniri: C.F.R. Te-
                                                                                                                                                       iuş — Aurul Zlatna, Recolta Bu-
A dunarea organizaţiei de bază de la uzina electrică Vulcan                                                                                            ctiieşcf — Gorvlnul III Huttei                                Să asigurăm                                                                          Ill!lllllllllllil!||||lillllllllll!iilllil!l!f!lll||||||||!llil'|||||||||||!liill||||||| l|||||!||!!!
                                                                                                                                                       doafa, Ştirianu! Petfeşti — Da­
   De curînd a avut loc aduna­              lizat în proporţie de 124 la sută.          bucurat de afenţia cuvenită. Gei                               cia Orăştie şi Ceramica Baru                                                                                  succesul deplin
rea generală a organizaţiei de                 Participanţii la discuţii au             care lipseau nemotivat nu au                                   Mare — Victoria Călan se vor
bază de la uzina electrică Vul­                                                         fost traşi ta răspundere cu toata                              disputa joi 2 iulie a.c.                                      al campaniei agricole de vară !
can, raionul Petroşani, în care             criticat biroul organizaţiei de             tăria. Ea gazeta de perete apar
s-â prezentat darea de seamă                bază pentru că nu stimulează                articole cu oarâcfer general,                                     Toate întîlniriile încep la orele                          (Urmare din pag. l-a)                         trebuie să aibă la arii şl achizi­ chemaţi să contribuie la acest
asupra activităţii ei în perioada           în suficientă măsură critica şi             scrise mai mult de un singur                                   17,
de la alegeri şi pînă în prezent.           autocritica şi că nu antrenează             om.
Darea de seamă a subliniat,                 pe toţi comuniştii atît la ela­                                                                                                                                          . . '.'ţ, tori’biné instruiţi, care să explice lucru ca: organizaţiile Ü.T.M., or­
printre altele, faptul că împreu­           borarea hotărîrilor cît şi la' tra­            Darea de seamă nu a arătat                                                                                                pentru buna. iuncţionare a mun­ ţăranilor muncitori avantajele ganizaţiile sindicale, comitetele
nă cu conducerea uzinei au fost             ducerea lor în viaţă. Birotil a             nimic despre măsurile luate pen­                                        N_Q T__E                                             cii $1 petitrU prevenireâ $i com­ sistemului de confrâ6tări şi acHB de femei. Gazetele de perete, că­
luate măsurile necesare pentru              fost criticat şi pentru faptul că           tru înlăturarea lipsurilor ce                                                                                                baterea incendiilor. Sfaturile, ziţii şi săâ,convingă să-şi valo- minele culturale, staţiile de ra-
desfăşurarea normală a proce­               a neglijat cursurile de instrui­            s-au manifestat în activitatea or­                                                                                           populare au obligaţia âă se în­ riiice !surRlüsii! dé produse prin dioficare etc., trebuie să susţină
sului de producţie şi că în urma            re a agitatorilor din care cau­                                                                            Magazin sau depozit ?                                         grijească pentru a se construi pe cooperative.
acestor măsuri, planul de pro­              ză s-au predat doar numai oî-               ganizaţiei de bază şi în pro­                                                                                                                                                                                         în mod permanent campania de
ducţie pe lună mai a fost rea­              teva lecţii. Invăţămîntul de par­                                                                                                                                        arii barăci în care să se adăpos­
                                            tid, au arătat vorbitorii, nil s-a          ducţie.                                                                                                                                                                    Va trfebdi Ca în acest an să vara. Este necesar ca în munca
                                                                                                                                                        r m r - ’r-*#                                                tească sâcil cli boabe în caz 'de existe o preocupare mult mai de lămurire să li se explice ţă­
                                                                                                                         NICO LAE RO VENŢA                                                                           ploaie, chioşcuri pentru răcori­ mare şi în ce priveşte încasarea ranilor muncitori pe bază de cal­
                                                                                                                                                                                                  J
S-au pregătit pentru închiderea mvăfamîntiitiîi de p artid                                                                                             [ M agazinul alim entar nr. 44 ţ                              toare, pentru postul de prim aju­ plăţilor pentru muncile S.M.T. cule şi exemple concrete însem­
                                                                                                                                                       jţ d in o r a ş u l V u lc a n ' e s te p lin 1               tor al crucii roşii Şi pentru cărţi Comitetele fexecutive ale sfaturi­ nătatea recoltatului în pîrgă şî
                                                                                                                                                       I d e lăzi, sticle goale etc. A-j                             şi ziare. Stogurile pe arie trebu­ lor populare au datoria de a luă să li se arate cît Vor pierde dacă
   Organizaţia de bază de la                ţele cercurilor. Aceasta a făcut            ţii cunoştinţele, întărind astfel                              Cc e a sta d in lip s ă d e d e p o z it, -j                  ie să fie îu aşa fel aliniate şi măsuri pentru a înlătura cauzele vor întîrzia secerişul.
sfatul popular raional Haţeg se             ca propagandistul să fie                    răspunderea lor faţă de studie­                                                                                              grupate încît să se evite depla­
ocupă cu răspundere de învă-                întotdeauna bine pregătit, să               rea marxism-leninismului. •                                    l 'Astfel, sp a ţiu l liber din m ă -)                        sările dese ale batozei, iar ţă­              care ar putea determina întîrzi-              O deosebită atenţie trebuie a-
ţămîntui de partid. Membrii bi­             expună lecţiile clar, pe înţele­                                                                                                                                         ranii muncitori trebuie sa fie                erea încasărilor saU încasarea             cordată popularizării avantajelor
roului, în frunte cu tov. Eiviu             sul cursanţilor.                               După Ce S-a terminat cu pre­                                  gazin este foarte m ic, inco- 1                             convinşi pentru a evacua pleava               numai parţial a plăţilor pentru            pe care le oferă Sistemul de con­
Moraru, secretarul organizaţiei                                                         darea lecţiilor a început imediat                                                                                            şî palele de pe arie imediat sau              muncile S.M.T.                             tractări şi de achiziţii. Atît co­
de bază, au ajutat îndeaproape                 Frecvenţa a fost tot timpul              recapitularea materialului şi ţi­                              [ntodind pe cum părători şi
pe propagandist în munca sa.                bună. Lecţiile şi convorbirile              nerea de consultaţii de două ori                                                                                             chiar paralel cu treierişuf.                  In campania de vară mai sînt lectiviştilor şi întovărăşiţllor cît
S-au ocupat de crearea condiţi­             s-au ţinut conform programului.             pe săptămână. Gu prilejul con­                                 [ c h ia r p e r s o n a lu l d e d e s e r v i- -j
ilor necesare bunei desfăşurări             Organizaţia de bază a discutat              sultaţiilor s-au . lămurit unele                               [ re. D eşi gestionarul a c e ste i)                             In anii trecuţi au fost destule            de exétutat şi alte lucrări impor­         şi ţăranilor muncitori individu­
                                            în mai multe rînduri modul cum              probleme mai puţin clare pentru                                                                                              cazuri cînd în anumite Zile ţăra­             tante ca : dezmiriştitul, arăturile        ali trebuie să li se arate că prin
a învăţămîntului, de mobiliza­                                                          unii cursanţi.                                                 l unităţi a sezisat de nenum â- 1                                                                           de vatăj recoltatul şi însiioza-
                                            se' desfăşoară învăţământul,- cum
rea tuturor cursanţilor la şedin-           studiază şi îşi însuşesc cursan­                                              PETR U FÂ R C A ŞIU          [• r a te o ri d e p o z itu l d e ă m b a - 1
                                                                                                                                                       [| la ţe, to v . A u r e l R a b , ş e fu l d e- j

                                                                                                                                                       l pozltillid, nit a luat nici o m ă- )

                                                                                                                                                       l-sură^                                                   1   nii muncitori se aglomerau la tul unor furaje, va trebui conti­ vînzarea produselor pe bază de

                                                                                                                                                       L Tot pentru a încurca par- ^                                 treiera^ iar în altele nu eră ni­ nuată acţiunea de hidroamelio­ contract beneficiază de o serie

                                                                                                                                                       ţ că locul. în acest m a g a zin se                           meni pe arie. Pentru a nU se mai raţii, trebuie terminate .construc­ de avantaje printre care: pre­

Buna întreţinere a culturilor — preocupare de frunte                                                                                                   La flă u n fr ig id e r care d e la )                         repeta astfel de cazuri, sfaturile
                                                                                                                                                                                                                     populare vor trebui să planifice
                                                                                                                                                       j?a d iicerăa Ih i a ic i n u a fu n c - j                    munca de treieriş în aşa fel încît            ţiile începute în G.A.G. şi înto­          ţurile fermej indiferent de osci­
                                                                                                                                                                                                                     fiecare ţăran muncitor să cu­                 vărăşiri etc. . v                          laţiile de preţuri pe care Ie în­
                                            a com uniştilor                                                                                            j- ţio n a t n ic i n iă c a r o z i. Şi bă- 1                noască cii mult timp înâin'fe ziua                                                       registrează piaţa neorganizată,
                                                                                                                                                                                                                     şî chiar ora în care îi va ajunge                D'dr toate lucrările ce se cer a        avansuri băneşti însemnate etc.
                                                                                                                                                       l re ocupă un spaţiu destul de I                              rîndul Ia treieriş.                           fi făcute în campania de vară
                                                                                                                                                                                                                                                                   pot fi terminate cu succes dacă               Nu întîmplător se spune că un
   Comuniştii din G.A.G. „Va­               liul de conducere. La discuţii au           lectivist, mobilizîndu-i pe toţi                               l m a re . P e n tr u rep a ra re a fr ig i- -j                  In scopul scurtării timpului de            munca este bine organizată, dacă           control sistematic este mama în­
lea Şiretului“, raionul Hunedoa-            participat numeroşi membri şi               lâ muncă.                                                                                                                    treieriş, fă ariile electrificate tre­        Ia executarea lor sînt mobilizate          deplinirii oricăror sarcini. însăşi
râ, acordă o mare atenţie bu­               candidaţi de partid care a ir făcut                                                                        Cd e r u lu i n u s -a u lu a t n ic i u n ^                  buie să se organizeze treieratul              toate forţele satelor.                     experienţa de mai mulţi ani ne
nei întreţineri a editurilor, con-          diferite propuneri cu privire la               Membrii şi Candidaţii de                                                                                                                                                                                           dovedeşte că acolo Unde a exis­
siderînd această problemă deo­              organizarea muncii şi mobiliza­             partid ati fost repartizaţi pe e-                              \ fe l de m ăslirl. 'O arh, transfer--)                                                                        Practica a confirmat nu odată           tat un control şi o îndrumare
sebit de importantă. Ei ştiu Că             rea tuturor colectiviştilor la              chipe, linii dintre ei fiind chiar                                                                                                                                         că Ia baza oricăror succese stă
de felul cum sînt întreţinute               muncă. Astfel, s-a propus şi                şefi de echipă, CU sarcina de a                                t m înd m agazinul iu depozit, 1
culturile depinde în mare mă­               s-a organizat o şcoală de pro­              antrena la muncă pe toţi co­
sură atît cantitatea cît şi cali­           ducţie în oare s-au dezbătut                lectiviştii şi de a veghea ca lu­                              Ccrede O .tf.L . P e tr b ş ă n i bă ă- j
tatea producţiei ce o vor .obţine           probleme privind importanţa lu­             crările Să nu se facă de mîntit-
de pe fiecare hectar de teren.              crărilor de întreţinere, modul în           ială. In această acţiune, ca şi                                l s ig u r ă o b u n ă d e s e r v ir e a ii
                                                                                        îti altele, exemplul personal al
   In acest scop a fost convoca­            care trebuie ele executate. Au              comuniştilor â constituit Un                                   L consum atorilor ?                                       1
tă o adunare generală în care                                                           important factor mobilizator.
                                            fost formate echipe din cîte                                                                                                                        R. n ic o l a e  31
preşedintele gospodăriei a pre­                                                            Datorită acestui lucru, în nu­
                                            cinci colectivişti, membri şi ne-           mai trei zile s-au prăşit cu                                                               corespondent                  1   şi în cursul nopţii, iar la restul munca politică de masă şi mai concretă din partea Organelor de
zentat o informare cu privire la                                                        prăsitoarele 55 ha., iar cu sapa
                                            rhembri de partid, care au mers             18 h a . p o ru m b .                                                                                                    1   ariilor să înceapă odată cu zorii ales munca de convingere de Ia partid s-au obţinut şi rezultatele
măsurile preconizate a fi luate,
                                            din casă în oasă şi au stat de                                               BARBU GHEORGHE                   N e a j u n s u r i *I»•                                   zilei şi să se termine numai sea­ om la om. Dacă organizaţiile de " dorite. Ţinînd seama de experi­
în această problemă, de consi­                                                                                                                                                                J                      ra cînd se întunecă. In condiţiile partid se vor îngriji să organi­ enţa anilor trecuţi, organizaţiile
                                            vorbă cu familia fiecărui co­                                                                                                                                            acestui an nu mai pot îi admise zeze şi să mobilizeze masele pen­ de partid au datoria să-Şi îmbu­
                                                                                                                                                       ţ     La grădina de          vară a      res-             1j
                                                                                                                                                          iaurantului din          oraşul       Vul
                                                                                                                                                                                                                 1
                                                                                                                                                       C can m ai sînt unele neajun- }
                                                                                                                                                                                                                     nicidecum cazuri ca cele din anii             tru a executa la timp fiecare lu­
                                                                                                                                                       L suri care se .cer grabnic re-]                              trecuţi, cînd în multe locuri tre-            crare, dacă se vor strădui să le           nătăţească sistemul de control şi
                                                                                                                                                                                                                     ierişul începea abia pe la ora                convingă de necesitatea acestui            îndrumare, stilul lor de muncă.
                                                                                                                                                       rf m e da ita tie . A sş a , sp re e-x-e--m- ,p—lu , .1                                                                                                Făcînd acest lucru, vor reuşi să

                                                                                                                                                       t la in tr a re a în g r ă d in ă n u -j                      9-10 dimineaţa, ier seara se o- lucru, atunci vom avea garanţia cunoască la timp lipsurile ce se

A provizionarea cooperativei cu materiale» în discuţia                                                                                                 l este lum ină, iar în incinta ~
                          organizaţiei de bază
                                                                                                                                                       [• a c e s te ia n u se a flă n ic i u n ]                    prea odată cu apusul soarelui.                că recolta bogată din acest an manifestă în anumite locuri şi să
                                                                                                                                                       t fel de instalaţie sanitară.
                                                                                                                                                                                                                 1      Sarcini de mare răspundere                 va fi adunată într-un timp scurt
                                                                                                                                                                                                                     stau şi în faţa unităţilor coope­
                                                                                                                                                       C Pe de altă parte, strada ce ^                                                                                                                        ia măsuri operative pentru înlă­
                                                                                                                                                       ! duce spre grădina de v a r ă )
   Âdiinârea generală a organi­             ducă lipsă de linele materiale              lichidarea stocurilor Şuprânor-                                                                                              raţiei de consum. Acestea au şi fără pierderi. In vederea con­ turarea lor, vor putea totodată
zaţiei de bază de la cooperativa            c a : piele blanc, antilopă, chi­           iriafive, întărirea colaborării în­
meşteşugărească „Retezatul“                 micale, rame şi altele.                     tre secţii, iar comenzile de ma­                               [ e s te p lin ă d e g r o p i, a s t f e l .1                obligaţia de a aproviziona satele' vingerii masefor de oameni ai să dea un ajutor mâi concret şi
din Haţeg, ţinută zilele trecute,                                                       teriale să se facă CU mai multă
a luat în discuţie problema a-                 La discuţii au luat parte,               operativitate şi răspundere. Con­                              l că, m â i a le s îH tim p u l p lo i- ţ                     cu uneltele şl materialele nece­ muncii de la sate şi a mobilizării mai eficace sfaturilor populare
provizionării cu materiale nece­            printre alţii, tov. Cornel Vinţan           siliul de conducere al cooperati­
                                            Alexandru Hirsch, Ioan Radu şi              vei a foât obligat să analizeze                                   lo r,-a cea stă stradă d evin e a-                         sare în campanie. In afară de a- lor pentru a munci cu însufleţire şi unităţilor socialiste din agri­
sare bunei desfăşurări a proce­             Alexandru Crainic, care au su­
                                            bliniat faptul că deşi, în ulti­            listele de materiale Şi să hotă­                               f. p r o a p e im p r a c tic a b ilă .                   •)  ceasta, cooperaţia va trebui să în campania de vară, organiza­ cultură.
sului de producţie.                         ma' perioadă, activitatea secto­
   Din referatul prezentat a re­            rului aprovizionare şî desface­             rască, în funcţie de necesităţi,                               L E ste căzui ca organele în Í                                organizeze pe fiecare arie mun­ ţiile de partid vor trebui să acor­ Luptînd pentru o bună orga­
                                            re s-a îmbunătăţit, mai sînt încă
ieşit, că îji ultimul timp s:a re­          unele lipsuri; Pe baza propune­             care materiale Să fie procurate                                (. d r e p t să ia m ă s u r ile n e c e s a -¦1*             ca de achiziţionare a produselor de o deosebită atenţie instruirii nizare a muncii, pentru a ridica
uşii ca unele secţii să fie a-              rilor făcute de comunişti s-a                                                                              L re în scopul îndreptării a- 1
provizionate la timp cu mate­                                                                                                                                                                                        agricole. In acest şcop .se cere agitatorilor. Ele trebuie de ase­ munca politică de masă şi cultu­
rialele strict necesare. Gu toate           hotărî! să se ia măsuri pentru
acestea cooperativa continuă să                                                                                                                        ţ cestei situaţii.                                        1   să aibă barăci în care ţăranii menea să antreneze în munca de ra 1-educativă pe o treaptă şi mai

                                                                                        şi astfel să evite ?fearea de'-noi                                         M. BUTARU       şi N. IO N A ŞC U \               muncitori să găsească mărfurile lămurite a ţărănimii muncitoare înaltă, voUi asigura, fără îndoia­
                                                                                        stocuri supfanorinative,                                       u i «----ti----t u/lJ/O ii  c& réspondenji ]
                                                                                                                                                                                                                     de care au nevoje. Dat nu *e de pentru a face fa timp toate lu- lă, succesul deplin al campaniei
                                                                                                                                                                                                         1
                                                                                                                                    NICU SB U C H E A                                                                ajuns numai atît. Cooperativele crărite; pe toţi factorii care sînt agricole de vară.

                                                                                        ¦ . i i ..¦ ¦ ¦ ¦ . . r, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ i V '  ¦¦¦

                                                                                                                                                                                                                     e acum unul dirdre •cei mai buni mai­         porlant agregai al uzinei — furnalul       prindere, influenţa ei în rîndul Ma­
                                                                                                                                                                                                                                                                   nr. 2 — care poartă acum numele de         sei de nimicitori, esle suficient să ară­
                                                                                                                                                                                                                     ştri ai secţiei furnale.                      furnalul tineretului. La secţia semi-      tăm că numărul aciuai al membrilor
                                                                                                                                                                                                                                                                   cocs, marea majoritate a muncitorilor      şi candidaţilor de partid, comparativ
                                                                                                                                                                                                                     In 1950 a venit la Călan Nicolae              şi tehnicienilor o constituie iiaereiul,   cu anul 1950, este de 3 ori mai mare.
                                                                                                                                                                                                                                                                   care munceşte cu elan pentru înde­         Numai in cursul acestui an au fost
                                                                                                                                                                                                                     Racoviceanu. Nu ştia carie. Fusese            plinirea şi depăşirea sarcinilor de plan.  primiţi în rîndurile candidaţilor de par­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                              tid peste 110 muncitori şi tehnicieni
                                                                                                                                                                                                                     slugă la chiaburi. S-a angajat ca                Conducerea de către partid a mun­       şi peste 100 membri de partid din
                                                                                                                                                                                                                                                                   cii în uzină a făcut să crească numă­      rîndul candidaţilor. Alături de mem­
           (Urmare din pag. l-a)            In pas ca dezvoltarea uzinei, au chipd de teatru, cea dé dansuri şi an­                                    nilor muncii. S-a amenajat o grădi­                           illef. A jbsl Ifiniis la şcoală. La în­       rul muncitorilor antrenaţi în întrece­     bri şi candidaţi de partid, un nuMăr
                                                                                                                                                       niţă penttu copii. De asemenea, s-au                                                                        rea socialistă. In luna mai, de pildă,     lot mai Mare de muncitori neîilcadraţi
  Condiţiile de muncă in secţiile uzi-      crescut oatnehii, nivelul culiural al a- samblul de estradă, sini cUhosbute                                mai consiruit un club (cari dispune                           cepui ii eră greii să iliveţe. Cité ne­        au fost antrenaţi in întrecere 2.Î51      in partid, uteMiştt sau meMbii de sin­
tiei silii cu toiul altele decit în Uecut.                                                                                                             de o grădină de vară cu o capaci­                                                                            tovarăşi. Dintre cele 18 brigăzi de ti­   dicat, sprijină cu căldură şi devota-
Reglementarea litnpului de lucru, mă­       cestora. S-ă lichidat pentru iotdetiuna şi aprebidle în întteagd regiune.                                  tate de circă 500 locuti, bibliotecă cu                       cazuri n-am atiiil ch el. A învăţat, ier-      neret, care cuprind 326 de tineri şi      meni politica partidului şi guvCrrlu-
surile de proiecţia muticii, noile insta­                                                                                                              sală de lectură avind peste 12.000 de                                                                        tinere, s-au dislins în mod deosebit      lui nostru, pentru înfăptuirea măre­
laţii de maşini, aplicarea de noi me­       ruşinoasă moştenire a trecutului, anal- Nici Mişcarea sp'oHivă tiii ă rămas                                volume, o sală de cinematograf de cir­                        minînd 4 cldse elementare. S-a cali­           brigăzile conduse de Miron Cocirlă        ţelor sarcini de construire a socialis­
tode de muncă, ihecanizatea procese­                                                                                                                   ca 300 locuri, săli de repetiţie pentru                                                                     şi Constantin Pîrvuleţ, ambii membri       mului şi de apatarea păcii,
lor grele, şl dvinilll întrecerii socia­    ţâbetismul. S-iite de miincUdti din ca­ mai piejos. In cadrul colectivului                                 formaţiile cuUural-aritstice de ama­                          ficat apoi ca turnător. Partidul l-a          de partid, de la turnătorie, şi brigada
liste, au perliiis mărirea considerabilă                                                                                                               tori şl o Stilă de şah), Ud Siddioii şl                                                                     lui Leontin PuŞcaş de ta furnale. Sînt                           ?
a producţiei şi a prodacllvUăiu muncii.     drul uzinei du absolvit cUrsUrile şco­ sportiv al Uzinéi, aclivediă ebhipé de                              o popicărie, magazine de stat şi coo­                         primit în rîndurile sale, El face acum        cunoscuţi de asemenea, de către mun­
                                                                                                                                                       perative. Paralel cu aceste construcţii                                                                     citorii uzinei, fruntaşi in producţie ca      Realizările atiiiniite pînă actim, sînt
  Mişcarea de inovaţii şi raţionalizări     lilor de calificare, ld diferita meserii, fotbal, tibíéi, ie-íité dé masă Şl popice.                       s-ău desfăşurat şi terminai lucrările                         cinste colectivului nostru. Re curînd         foan Blaj, prim-furnalist la furnalul      doâr primii paşi, perspectivele de dez­
cuprinde iot mai mulţi muncitori. Din­                                                                                                                 de canalizare, apeducte, asfaltarea stră­                                                                   tinerelului, Adam Troşan — care in         voltare a uzinei „Vicloria“-Gălan şi
tre inovaţiile mai importante sînt a-       devenind muncitori încercaţi, cu o bo­                                                                     zilor şl amenajarea de spaţii verzi.                          şi-a exprimat dorinţa să-şi continue          trecut fusese muncitor lăcătuş şi astăzi,  comunei fiind uriaşei hi următorii ani
predate îndeosebi „Seriiicocsiţicarea                                                                                                                                                                                                                              urmind faculiaiea, d devenit tehnician     Vom găsi construite aici o hbiiă tur­
cărbunilor in pat ftuidizal“ ai cărei       gată experienţă în producţie.               Comuna                                      un ad e v ărat       Zi de zi localitatea ia un aspeci din                       studiile. De trei ani de zile este            de- frunte, şef de schimb la semicoc-      nătorie de lingoliere complect meca­
autori sînt inginerii Dumitru Ionescu                                                                                                                  ce în ce Mat frumos şi în scurt timp                                                                        serie — turnătorul Iosif SlronshtJ, Ma-    nizată, o nouă curăţătorie care va
şi Vater Anghel, a comunistlltui Anton                                                                                                                 vă develii Un adevărat oraş.                                  fruntaş în producţie şi turnătorul Con­       cdtagisla Constă/iţd Popescu, de la de­    începe să funcţioneze încă din anul
Răceanu: „Acţionarea de la distanţă                                                                                                                                                                                                                                pozitul de gfdriulare a zgurei Şi mulţi    acesta, avind un depozit modern. Sec­
a maşinii de astupai şticul de ţoniă“       Şcoala profesională de ucenici, ce                  oraş                                                           Oamenii uzinei                                        stantin Creţu. Tot în uzină a învăţat         alţii.                                     ţia de semicocs se va mări prin con­
şi „Dispozitiv pentru-.sacul de praj",                                                                                                                                                                                                                                                                        struirea a noi baterii carbofluid, a unei
inovaţia inginerului comunist Gheor-        funcţionează pe lingă uzină, a dai şi                                                                        Dacă nu ai văzut din 1944 uzina                             méSetid. Nicolae Sumuţin a venit în                                 ¦Ar                  secţii de prelucrare a gazului de se­
ghe Vasiii — privind „izolarea braţe­       continuă să deci un număr din ce în S-a schimbat mult înfăţişarea co­                                      şi comtina, şi •revii acuM, dUpă 15 ani,                                                                                                               micocs, staţii pilot pentru noi proce­
lor zonei de carbonizare“ cit şi alte       ce mai mare de muncitori calificaţi, munei.                                                                lolul iii apare nou / toiul e transfor­                       uzină in anul 1948. Acum este frun­           . .A crescut şi s-a întărit oonsiderabil   dee tehnologice. Un nou oraş munci­
inovaţii, care în cursul anului 1958 au                                                                                                                mat, reînnoit, îmbunătăţii. S-au schim­                                                                      rolul conducător al organziaţiei de       toresc va apare pe harta ţării, cu suie
                                            care fdc. faţă ou succes procesului de In cursul anultil 1949 au fost' con­                                bai şi oamenii. Posiul vagonetar Sza-                         taş iii prbdticţle. Şi ca ei avem suie        partid în viaţa întreprinderii, combati­   de locuinţe spaţioase şi moderne, ma­
adus uzinei economii de peste 965.000                                                                                                                  bo Andrei a devenii membra al Parii-                                                                        vitatea ei revoluţionară, capacitatea ei   gazine, şcoli şi un inonuMenial edi­
                                                                                        struite primele 38 apartamente moder­                          diliiit Comunist din RoMînia încă din                         de oameni.                                ‘•  .de a mobiliza toate forţele creatoare     ficiu cultural ce va adăposti o sală
/ei                                                                                                                                                    1945 şi esle acum şef cauperisl. Â .                                                                        ale colectivului, pentru a da viaţă ho-    de teatru, săli de lectură...
                                            producţie.                                  ne, cărora le-a Urinat la Un scurt in­                         urmai -cursurile de calificare. Acum,                           Furnalişti, turnători, setnicocsari, în­
  Construcţia şi punerea in siare de                                                                                                                   cu el se mindreşte întregul colectiv                          tregul colectiv al uzinei dă in fieca­        tăririlor partidului şi guvernului. Dacă     Âceasla e uzina, comuna, aceşţid
                                            Un viu şi deosebit interes a siîrnit terval construirea şi darea în folosin­                                                                                             re an produse mai Multe şi de btmă                                                       sînt oamenii.
funcţionare a noi agregate, irtibiină-      în rîndurile muncitorilor. uzinei „Vie- ţă a ailor şase blocuri tip parter şi                              de furnallştt. Pentru meritele sale deo­                      calitate. In anul acesta, ei au răs­          analizăm felul cum a crescut şi s-a
                                            toria“-Călan, recenta hotărîre a parti­ ' un bloc pentru celibalath Acesta a                                                                                             puns cu eniiiziasin chemării' la între­
lăţirea utilizării capacităţii de produc­   dului şi guvernului cu. privire la îm­ fost doar ÎHcepUltil, Au Urinat apoi                                sebite în procesul de producţie, Ui a-                        cere lansată de sidertirgiştli huhedo-        întărit organizaţia de partid din între­
                                            bunătăţirea învăţămîntului seral şi construirea a ailor zeci de aparta-
ţie a agregatelor, cil şi ioate măsu­                                                                                                                  nul 1949 a fosl decorat cu (!Medalia-                         reni şi de cele 8 întreprinderi din Ca­
rile luaie, au avut ca llfitiăre o creş­    fără frecvenţă, mediu şl superior, de ' mente, fenovürea celor vechi, şi con­                                                                                            pitală, Farnâliştii s-au ângajal să dea
                                                                                                                                                       Muncii". Comunistul RotnolUs Muhteah-                         10.000 tone fontă peste plan, iar se-
tere serioasă a producţiei şi a pro-        citltură generală. Ca urmare, la şcoa­ struirea a pesie 150 locuinţe indivi­                                                                                             nUcocsarii 10.000 tone semteocs, şi
                                                                                                                                                                                                                     să realizeze economii in valoare de
ductivUăţii muncii. '*                      la medie serală din localitate, ce !tihe-   duale. Pentru îngrijirea sănătăţii oame­                                                                                     2,5 Milioane, lei în cursul acestui an.
                                            ţionează pe Ungă uzirtâ, au fost în­        nilor muncii, s-au construit şl ame­
                                            scrişi peste 60 de elevi.                   najat uit spital pentru adulţi, dotat                                                                                        Ôrganizafia U.T.M., sub conduce-
                                                                                        cu personal Calificat şi instataţii co­
                                              In cadrul clubului „11 Iunie“, al uzi­    respunzătoare, un staţionar petiiru co­

                                            nei „Vicioria“-Câlan se desfăşoară o pii, d policlinică şl a creşă. Faţă de                                                                                              tea comitetului de partid, a mobili­
                                                                                                                                                                                                                     zat întreg flherekl pentru realizarea
                                            vie şi bogată activitate cullural-artis-    numărul crésciiid a! elevilor,, s-a con­
                                            iică în care sînt antrenaţi majorita­       struit un nou local cu săli, de clasă                                                                                        şi depăşirea sarcinilor de plan, orga-
                                            tea muncitorilor tineri şi vîrstnici din    şi laborator pentru şcoala profesio­
                                            uzina noastră. Formaţiile cultural-ar-      nală de Ucenici, iar lâ şcoala elemen­                                                                                       nizlndu-i în brigăzi de tineret, care
                                            iistice ale uzinei, ca orchestra, fanfara,  tară sînt în construcţie noi săli de                                                                                         au reuşit să obţină importante rezul­
                                                                                        clasă, cfSiMii-se asiţel condiţii opii-                                                                                      tate în depăşirea planului de produc­
                                                                                                                                                                                                                     ţie. Et ' OU luat sub patronaj- agregate
                                            coriirile bărbătesc, mikt şi de copii, e- inh de învăţătură pentru fiii oame­                                                                                            importante, printre (dre cel mai itii-
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99