Page 94 - 1959-06
P. 94
Nr. 1403 « DRUMm mernmsmfát > attaÉenaaÉÉ^ Pag. 3
B S EU RSQK880BKU8KS
Ne scriu corespondenţii voluntari CupâR.P.R.
Din activitatea organizaţiilor la fotbal E chipa de m anevră co n
de partid d u s ă d e V a s il e V în tu 11,
Etapa ll*a d e lâ sta ţia C .F .R . C oş-
Inform area politică a m em brilor de partid lariu, a rea liza t în luna
După consumarea primei eta m ai o regu laritate a cir
Comitetul raional de partid măsura ca prin cabinetul de ţiile de partid, s-a expus un ma pe a cupei R.R.R. la fotbal, din cu laţiei de 100 la sută.
Brad se ocupă îndeaproape- de partid să se pregătească unele terial'cu privire la lucrările con regiunea noastră au măi rămas Prin a cea sta a contribuit
informarea membrilor şi a can materiale pe teme interne şi in ferinţei de la Geneva a miniş în cursă 12 echipe. Pentru du la d epăşirea planului sta
didaţilor de partid asupra celor ternaţionale care sînt date se trilor Afacerilor Externe, privi minică, în cea de a doua etapă, ţiei cu două procente.
mai importante evenimente ce cretarilor organizaţiilor de bază tor la 'vizita lui N. Si Hruşciov sînt programate două întîlniri:
au loc pe plan intern şi inter pentru a le expune înaintea dis în R.P. Albania, vizita lui Ţoi între Minerul Vulcan — Parin- Irt c liş e u : E c h ip a , d u p ă
naţional. Pentru a veni în aju cutării problemelor din adună En Ghen şi a mareşalului Pîn gtil Lonea şl Voinţa Deva — Di- term inarea lucrului.
torul ofganizaţiilor de bâză, co rile generale. Dediuai în tara noastră. nâmo Orăştie.
mitetul raional de partid a luat
De curînd, în toate organiza IO AN FA U R Celelalte întîlniri: C.F.R. Te-
iuş — Aurul Zlatna, Recolta Bu-
A dunarea organizaţiei de bază de la uzina electrică Vulcan ctiieşcf — Gorvlnul III Huttei Să asigurăm Ill!lllllllllllil!||||lillllllllll!iilllil!l!f!lll||||||||!llil'|||||||||||!liill||||||| l|||||!||!!!
doafa, Ştirianu! Petfeşti — Da
De curînd a avut loc aduna lizat în proporţie de 124 la sută. bucurat de afenţia cuvenită. Gei cia Orăştie şi Ceramica Baru succesul deplin
rea generală a organizaţiei de Participanţii la discuţii au care lipseau nemotivat nu au Mare — Victoria Călan se vor
bază de la uzina electrică Vul fost traşi ta răspundere cu toata disputa joi 2 iulie a.c. al campaniei agricole de vară !
can, raionul Petroşani, în care criticat biroul organizaţiei de tăria. Ea gazeta de perete apar
s-â prezentat darea de seamă bază pentru că nu stimulează articole cu oarâcfer general, Toate întîlniriile încep la orele (Urmare din pag. l-a) trebuie să aibă la arii şl achizi chemaţi să contribuie la acest
asupra activităţii ei în perioada în suficientă măsură critica şi scrise mai mult de un singur 17,
de la alegeri şi pînă în prezent. autocritica şi că nu antrenează om.
Darea de seamă a subliniat, pe toţi comuniştii atît la ela . . '.'ţ, tori’biné instruiţi, care să explice lucru ca: organizaţiile Ü.T.M., or
printre altele, faptul că împreu borarea hotărîrilor cît şi la' tra Darea de seamă nu a arătat pentru buna. iuncţionare a mun ţăranilor muncitori avantajele ganizaţiile sindicale, comitetele
nă cu conducerea uzinei au fost ducerea lor în viaţă. Birotil a nimic despre măsurile luate pen N_Q T__E cii $1 petitrU prevenireâ $i com sistemului de confrâ6tări şi acHB de femei. Gazetele de perete, că
luate măsurile necesare pentru fost criticat şi pentru faptul că tru înlăturarea lipsurilor ce baterea incendiilor. Sfaturile, ziţii şi săâ,convingă să-şi valo- minele culturale, staţiile de ra-
desfăşurarea normală a proce a neglijat cursurile de instrui s-au manifestat în activitatea or populare au obligaţia âă se în riiice !surRlüsii! dé produse prin dioficare etc., trebuie să susţină
sului de producţie şi că în urma re a agitatorilor din care cau Magazin sau depozit ? grijească pentru a se construi pe cooperative.
acestor măsuri, planul de pro ză s-au predat doar numai oî- ganizaţiei de bază şi în pro în mod permanent campania de
ducţie pe lună mai a fost rea teva lecţii. Invăţămîntul de par arii barăci în care să se adăpos
tid, au arătat vorbitorii, nil s-a ducţie. Va trfebdi Ca în acest an să vara. Este necesar ca în munca
r m r - ’r-*# tească sâcil cli boabe în caz 'de existe o preocupare mult mai de lămurire să li se explice ţă
NICO LAE RO VENŢA ploaie, chioşcuri pentru răcori mare şi în ce priveşte încasarea ranilor muncitori pe bază de cal
J
S-au pregătit pentru închiderea mvăfamîntiitiîi de p artid [ M agazinul alim entar nr. 44 ţ toare, pentru postul de prim aju plăţilor pentru muncile S.M.T. cule şi exemple concrete însem
jţ d in o r a ş u l V u lc a n ' e s te p lin 1 tor al crucii roşii Şi pentru cărţi Comitetele fexecutive ale sfaturi nătatea recoltatului în pîrgă şî
I d e lăzi, sticle goale etc. A-j şi ziare. Stogurile pe arie trebu lor populare au datoria de a luă să li se arate cît Vor pierde dacă
Organizaţia de bază de la ţele cercurilor. Aceasta a făcut ţii cunoştinţele, întărind astfel Cc e a sta d in lip s ă d e d e p o z it, -j ie să fie îu aşa fel aliniate şi măsuri pentru a înlătura cauzele vor întîrzia secerişul.
sfatul popular raional Haţeg se ca propagandistul să fie răspunderea lor faţă de studie grupate încît să se evite depla
ocupă cu răspundere de învă- întotdeauna bine pregătit, să rea marxism-leninismului. • l 'Astfel, sp a ţiu l liber din m ă -) sările dese ale batozei, iar ţă care ar putea determina întîrzi- O deosebită atenţie trebuie a-
ţămîntui de partid. Membrii bi expună lecţiile clar, pe înţele ranii muncitori trebuie sa fie erea încasărilor saU încasarea cordată popularizării avantajelor
roului, în frunte cu tov. Eiviu sul cursanţilor. După Ce S-a terminat cu pre gazin este foarte m ic, inco- 1 convinşi pentru a evacua pleava numai parţial a plăţilor pentru pe care le oferă Sistemul de con
Moraru, secretarul organizaţiei darea lecţiilor a început imediat şî palele de pe arie imediat sau muncile S.M.T. tractări şi de achiziţii. Atît co
de bază, au ajutat îndeaproape Frecvenţa a fost tot timpul recapitularea materialului şi ţi [ntodind pe cum părători şi
pe propagandist în munca sa. bună. Lecţiile şi convorbirile nerea de consultaţii de două ori chiar paralel cu treierişuf. In campania de vară mai sînt lectiviştilor şi întovărăşiţllor cît
S-au ocupat de crearea condiţi s-au ţinut conform programului. pe săptămână. Gu prilejul con [ c h ia r p e r s o n a lu l d e d e s e r v i- -j
ilor necesare bunei desfăşurări Organizaţia de bază a discutat sultaţiilor s-au . lămurit unele [ re. D eşi gestionarul a c e ste i) In anii trecuţi au fost destule de exétutat şi alte lucrări impor şi ţăranilor muncitori individu
în mai multe rînduri modul cum probleme mai puţin clare pentru cazuri cînd în anumite Zile ţăra tante ca : dezmiriştitul, arăturile ali trebuie să li se arate că prin
a învăţămîntului, de mobiliza unii cursanţi. l unităţi a sezisat de nenum â- 1 de vatăj recoltatul şi însiioza-
se' desfăşoară învăţământul,- cum
rea tuturor cursanţilor la şedin- studiază şi îşi însuşesc cursan PETR U FÂ R C A ŞIU [• r a te o ri d e p o z itu l d e ă m b a - 1
[| la ţe, to v . A u r e l R a b , ş e fu l d e- j
l pozltillid, nit a luat nici o m ă- )
l-sură^ 1 nii muncitori se aglomerau la tul unor furaje, va trebui conti vînzarea produselor pe bază de
L Tot pentru a încurca par- ^ treiera^ iar în altele nu eră ni nuată acţiunea de hidroamelio contract beneficiază de o serie
ţ că locul. în acest m a g a zin se meni pe arie. Pentru a nU se mai raţii, trebuie terminate .construc de avantaje printre care: pre
Buna întreţinere a culturilor — preocupare de frunte La flă u n fr ig id e r care d e la ) repeta astfel de cazuri, sfaturile
populare vor trebui să planifice
j?a d iicerăa Ih i a ic i n u a fu n c - j munca de treieriş în aşa fel încît ţiile începute în G.A.G. şi înto ţurile fermej indiferent de osci
fiecare ţăran muncitor să cu vărăşiri etc. . v laţiile de preţuri pe care Ie în
a com uniştilor j- ţio n a t n ic i n iă c a r o z i. Şi bă- 1 noască cii mult timp înâin'fe ziua registrează piaţa neorganizată,
şî chiar ora în care îi va ajunge D'dr toate lucrările ce se cer a avansuri băneşti însemnate etc.
l re ocupă un spaţiu destul de I rîndul Ia treieriş. fi făcute în campania de vară
pot fi terminate cu succes dacă Nu întîmplător se spune că un
Comuniştii din G.A.G. „Va liul de conducere. La discuţii au lectivist, mobilizîndu-i pe toţi l m a re . P e n tr u rep a ra re a fr ig i- -j In scopul scurtării timpului de munca este bine organizată, dacă control sistematic este mama în
lea Şiretului“, raionul Hunedoa- participat numeroşi membri şi lâ muncă. treieriş, fă ariile electrificate tre Ia executarea lor sînt mobilizate deplinirii oricăror sarcini. însăşi
râ, acordă o mare atenţie bu candidaţi de partid care a ir făcut Cd e r u lu i n u s -a u lu a t n ic i u n ^ buie să se organizeze treieratul toate forţele satelor. experienţa de mai mulţi ani ne
nei întreţineri a editurilor, con- diferite propuneri cu privire la Membrii şi Candidaţii de dovedeşte că acolo Unde a exis
siderînd această problemă deo organizarea muncii şi mobiliza partid ati fost repartizaţi pe e- \ fe l de m ăslirl. 'O arh, transfer--) Practica a confirmat nu odată tat un control şi o îndrumare
sebit de importantă. Ei ştiu Că rea tuturor colectiviştilor la chipe, linii dintre ei fiind chiar că Ia baza oricăror succese stă
de felul cum sînt întreţinute muncă. Astfel, s-a propus şi şefi de echipă, CU sarcina de a t m înd m agazinul iu depozit, 1
culturile depinde în mare mă s-a organizat o şcoală de pro antrena la muncă pe toţi co
sură atît cantitatea cît şi cali ducţie în oare s-au dezbătut lectiviştii şi de a veghea ca lu Ccrede O .tf.L . P e tr b ş ă n i bă ă- j
tatea producţiei ce o vor .obţine probleme privind importanţa lu crările Să nu se facă de mîntit-
de pe fiecare hectar de teren. crărilor de întreţinere, modul în ială. In această acţiune, ca şi l s ig u r ă o b u n ă d e s e r v ir e a ii
îti altele, exemplul personal al
In acest scop a fost convoca care trebuie ele executate. Au comuniştilor â constituit Un L consum atorilor ? 1
tă o adunare generală în care important factor mobilizator.
fost formate echipe din cîte R. n ic o l a e 31
preşedintele gospodăriei a pre Datorită acestui lucru, în nu
cinci colectivişti, membri şi ne- mai trei zile s-au prăşit cu corespondent 1 şi în cursul nopţii, iar la restul munca politică de masă şi mai concretă din partea Organelor de
zentat o informare cu privire la prăsitoarele 55 ha., iar cu sapa
rhembri de partid, care au mers 18 h a . p o ru m b . 1 ariilor să înceapă odată cu zorii ales munca de convingere de Ia partid s-au obţinut şi rezultatele
măsurile preconizate a fi luate,
din casă în oasă şi au stat de BARBU GHEORGHE N e a j u n s u r i *I»• zilei şi să se termine numai sea om la om. Dacă organizaţiile de " dorite. Ţinînd seama de experi
în această problemă, de consi J ra cînd se întunecă. In condiţiile partid se vor îngriji să organi enţa anilor trecuţi, organizaţiile
vorbă cu familia fiecărui co acestui an nu mai pot îi admise zeze şi să mobilizeze masele pen de partid au datoria să-Şi îmbu
ţ La grădina de vară a res- 1j
iaurantului din oraşul Vul
1
C can m ai sînt unele neajun- }
nicidecum cazuri ca cele din anii tru a executa la timp fiecare lu
L suri care se .cer grabnic re-] trecuţi, cînd în multe locuri tre- crare, dacă se vor strădui să le nătăţească sistemul de control şi
ierişul începea abia pe la ora convingă de necesitatea acestui îndrumare, stilul lor de muncă.
rf m e da ita tie . A sş a , sp re e-x-e--m- ,p—lu , .1 Făcînd acest lucru, vor reuşi să
t la in tr a re a în g r ă d in ă n u -j 9-10 dimineaţa, ier seara se o- lucru, atunci vom avea garanţia cunoască la timp lipsurile ce se
A provizionarea cooperativei cu materiale» în discuţia l este lum ină, iar în incinta ~
organizaţiei de bază
[• a c e s te ia n u se a flă n ic i u n ] prea odată cu apusul soarelui. că recolta bogată din acest an manifestă în anumite locuri şi să
t fel de instalaţie sanitară.
1 Sarcini de mare răspundere va fi adunată într-un timp scurt
stau şi în faţa unităţilor coope
C Pe de altă parte, strada ce ^ ia măsuri operative pentru înlă
! duce spre grădina de v a r ă )
Âdiinârea generală a organi ducă lipsă de linele materiale lichidarea stocurilor Şuprânor- raţiei de consum. Acestea au şi fără pierderi. In vederea con turarea lor, vor putea totodată
zaţiei de bază de la cooperativa c a : piele blanc, antilopă, chi iriafive, întărirea colaborării în
meşteşugărească „Retezatul“ micale, rame şi altele. tre secţii, iar comenzile de ma [ e s te p lin ă d e g r o p i, a s t f e l .1 obligaţia de a aproviziona satele' vingerii masefor de oameni ai să dea un ajutor mâi concret şi
din Haţeg, ţinută zilele trecute, teriale să se facă CU mai multă
a luat în discuţie problema a- La discuţii au luat parte, operativitate şi răspundere. Con l că, m â i a le s îH tim p u l p lo i- ţ cu uneltele şl materialele nece muncii de la sate şi a mobilizării mai eficace sfaturilor populare
provizionării cu materiale nece printre alţii, tov. Cornel Vinţan siliul de conducere al cooperati
Alexandru Hirsch, Ioan Radu şi vei a foât obligat să analizeze lo r,-a cea stă stradă d evin e a- sare în campanie. In afară de a- lor pentru a munci cu însufleţire şi unităţilor socialiste din agri
sare bunei desfăşurări a proce Alexandru Crainic, care au su
bliniat faptul că deşi, în ulti listele de materiale Şi să hotă f. p r o a p e im p r a c tic a b ilă . •) ceasta, cooperaţia va trebui să în campania de vară, organiza cultură.
sului de producţie. ma' perioadă, activitatea secto
Din referatul prezentat a re rului aprovizionare şî desface rască, în funcţie de necesităţi, L E ste căzui ca organele în Í organizeze pe fiecare arie mun ţiile de partid vor trebui să acor Luptînd pentru o bună orga
re s-a îmbunătăţit, mai sînt încă
ieşit, că îji ultimul timp s:a re unele lipsuri; Pe baza propune care materiale Să fie procurate (. d r e p t să ia m ă s u r ile n e c e s a -¦1* ca de achiziţionare a produselor de o deosebită atenţie instruirii nizare a muncii, pentru a ridica
uşii ca unele secţii să fie a- rilor făcute de comunişti s-a L re în scopul îndreptării a- 1
provizionate la timp cu mate agricole. In acest şcop .se cere agitatorilor. Ele trebuie de ase munca politică de masă şi cultu
rialele strict necesare. Gu toate hotărî! să se ia măsuri pentru
acestea cooperativa continuă să ţ cestei situaţii. 1 să aibă barăci în care ţăranii menea să antreneze în munca de ra 1-educativă pe o treaptă şi mai
şi astfel să evite ?fearea de'-noi M. BUTARU şi N. IO N A ŞC U \ muncitori să găsească mărfurile lămurite a ţărănimii muncitoare înaltă, voUi asigura, fără îndoia
stocuri supfanorinative, u i «----ti----t u/lJ/O ii c& réspondenji ]
de care au nevoje. Dat nu *e de pentru a face fa timp toate lu- lă, succesul deplin al campaniei
1
NICU SB U C H E A ajuns numai atît. Cooperativele crărite; pe toţi factorii care sînt agricole de vară.
¦ . i i ..¦ ¦ ¦ ¦ . . r, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ i V ' ¦¦¦
e acum unul dirdre •cei mai buni mai porlant agregai al uzinei — furnalul prindere, influenţa ei în rîndul Ma
nr. 2 — care poartă acum numele de sei de nimicitori, esle suficient să ară
ştri ai secţiei furnale. furnalul tineretului. La secţia semi- tăm că numărul aciuai al membrilor
cocs, marea majoritate a muncitorilor şi candidaţilor de partid, comparativ
In 1950 a venit la Călan Nicolae şi tehnicienilor o constituie iiaereiul, cu anul 1950, este de 3 ori mai mare.
care munceşte cu elan pentru înde Numai in cursul acestui an au fost
Racoviceanu. Nu ştia carie. Fusese plinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. primiţi în rîndurile candidaţilor de par
tid peste 110 muncitori şi tehnicieni
slugă la chiaburi. S-a angajat ca Conducerea de către partid a mun şi peste 100 membri de partid din
cii în uzină a făcut să crească numă rîndul candidaţilor. Alături de mem
(Urmare din pag. l-a) In pas ca dezvoltarea uzinei, au chipd de teatru, cea dé dansuri şi an nilor muncii. S-a amenajat o grădi illef. A jbsl Ifiniis la şcoală. La în rul muncitorilor antrenaţi în întrece bri şi candidaţi de partid, un nuMăr
niţă penttu copii. De asemenea, s-au rea socialistă. In luna mai, de pildă, lot mai Mare de muncitori neîilcadraţi
Condiţiile de muncă in secţiile uzi- crescut oatnehii, nivelul culiural al a- samblul de estradă, sini cUhosbute mai consiruit un club (cari dispune cepui ii eră greii să iliveţe. Cité ne au fost antrenaţi in întrecere 2.Î51 in partid, uteMiştt sau meMbii de sin
tiei silii cu toiul altele decit în Uecut. de o grădină de vară cu o capaci tovarăşi. Dintre cele 18 brigăzi de ti dicat, sprijină cu căldură şi devota-
Reglementarea litnpului de lucru, mă cestora. S-ă lichidat pentru iotdetiuna şi aprebidle în întteagd regiune. tate de circă 500 locuti, bibliotecă cu cazuri n-am atiiil ch el. A învăţat, ier- neret, care cuprind 326 de tineri şi meni politica partidului şi guvCrrlu-
surile de proiecţia muticii, noile insta sală de lectură avind peste 12.000 de tinere, s-au dislins în mod deosebit lui nostru, pentru înfăptuirea măre
laţii de maşini, aplicarea de noi me ruşinoasă moştenire a trecutului, anal- Nici Mişcarea sp'oHivă tiii ă rămas volume, o sală de cinematograf de cir minînd 4 cldse elementare. S-a cali brigăzile conduse de Miron Cocirlă ţelor sarcini de construire a socialis
tode de muncă, ihecanizatea procese ca 300 locuri, săli de repetiţie pentru şi Constantin Pîrvuleţ, ambii membri mului şi de apatarea păcii,
lor grele, şl dvinilll întrecerii socia ţâbetismul. S-iite de miincUdti din ca mai piejos. In cadrul colectivului formaţiile cuUural-aritstice de ama ficat apoi ca turnător. Partidul l-a de partid, de la turnătorie, şi brigada
liste, au perliiis mărirea considerabilă tori şl o Stilă de şah), Ud Siddioii şl lui Leontin PuŞcaş de ta furnale. Sînt ?
a producţiei şi a prodacllvUăiu muncii. drul uzinei du absolvit cUrsUrile şco sportiv al Uzinéi, aclivediă ebhipé de o popicărie, magazine de stat şi coo primit în rîndurile sale, El face acum cunoscuţi de asemenea, de către mun
perative. Paralel cu aceste construcţii citorii uzinei, fruntaşi in producţie ca Realizările atiiiniite pînă actim, sînt
Mişcarea de inovaţii şi raţionalizări lilor de calificare, ld diferita meserii, fotbal, tibíéi, ie-íité dé masă Şl popice. s-ău desfăşurat şi terminai lucrările cinste colectivului nostru. Re curînd foan Blaj, prim-furnalist la furnalul doâr primii paşi, perspectivele de dez
cuprinde iot mai mulţi muncitori. Din de canalizare, apeducte, asfaltarea stră tinerelului, Adam Troşan — care in voltare a uzinei „Vicloria“-Gălan şi
tre inovaţiile mai importante sînt a- devenind muncitori încercaţi, cu o bo zilor şl amenajarea de spaţii verzi. şi-a exprimat dorinţa să-şi continue trecut fusese muncitor lăcătuş şi astăzi, comunei fiind uriaşei hi următorii ani
predate îndeosebi „Seriiicocsiţicarea urmind faculiaiea, d devenit tehnician Vom găsi construite aici o hbiiă tur
cărbunilor in pat ftuidizal“ ai cărei gată experienţă în producţie. Comuna un ad e v ărat Zi de zi localitatea ia un aspeci din studiile. De trei ani de zile este de- frunte, şef de schimb la semicoc- nătorie de lingoliere complect meca
autori sînt inginerii Dumitru Ionescu ce în ce Mat frumos şi în scurt timp serie — turnătorul Iosif SlronshtJ, Ma- nizată, o nouă curăţătorie care va
şi Vater Anghel, a comunistlltui Anton vă develii Un adevărat oraş. fruntaş în producţie şi turnătorul Con cdtagisla Constă/iţd Popescu, de la de începe să funcţioneze încă din anul
Răceanu: „Acţionarea de la distanţă pozitul de gfdriulare a zgurei Şi mulţi acesta, avind un depozit modern. Sec
a maşinii de astupai şticul de ţoniă“ Şcoala profesională de ucenici, ce oraş Oamenii uzinei stantin Creţu. Tot în uzină a învăţat alţii. ţia de semicocs se va mări prin con
şi „Dispozitiv pentru-.sacul de praj", struirea a noi baterii carbofluid, a unei
inovaţia inginerului comunist Gheor- funcţionează pe lingă uzină, a dai şi Dacă nu ai văzut din 1944 uzina méSetid. Nicolae Sumuţin a venit în ¦Ar secţii de prelucrare a gazului de se
ghe Vasiii — privind „izolarea braţe continuă să deci un număr din ce în S-a schimbat mult înfăţişarea co şi comtina, şi •revii acuM, dUpă 15 ani, micocs, staţii pilot pentru noi proce
lor zonei de carbonizare“ cit şi alte ce mai mare de muncitori calificaţi, munei. lolul iii apare nou / toiul e transfor uzină in anul 1948. Acum este frun . .A crescut şi s-a întărit oonsiderabil dee tehnologice. Un nou oraş munci
inovaţii, care în cursul anului 1958 au mat, reînnoit, îmbunătăţii. S-au schim rolul conducător al organziaţiei de toresc va apare pe harta ţării, cu suie
care fdc. faţă ou succes procesului de In cursul anultil 1949 au fost' con bai şi oamenii. Posiul vagonetar Sza- taş iii prbdticţle. Şi ca ei avem suie partid în viaţa întreprinderii, combati de locuinţe spaţioase şi moderne, ma
adus uzinei economii de peste 965.000 bo Andrei a devenii membra al Parii- vitatea ei revoluţionară, capacitatea ei gazine, şcoli şi un inonuMenial edi
struite primele 38 apartamente moder diliiit Comunist din RoMînia încă din de oameni. ‘• .de a mobiliza toate forţele creatoare ficiu cultural ce va adăposti o sală
/ei 1945 şi esle acum şef cauperisl. Â . ale colectivului, pentru a da viaţă ho- de teatru, săli de lectură...
producţie. ne, cărora le-a Urinat la Un scurt in urmai -cursurile de calificare. Acum, Furnalişti, turnători, setnicocsari, în
Construcţia şi punerea in siare de cu el se mindreşte întregul colectiv tregul colectiv al uzinei dă in fieca tăririlor partidului şi guvernului. Dacă Âceasla e uzina, comuna, aceşţid
Un viu şi deosebit interes a siîrnit terval construirea şi darea în folosin re an produse mai Multe şi de btmă sînt oamenii.
funcţionare a noi agregate, irtibiină- în rîndurile muncitorilor. uzinei „Vie- ţă a ailor şase blocuri tip parter şi de furnallştt. Pentru meritele sale deo calitate. In anul acesta, ei au răs analizăm felul cum a crescut şi s-a
toria“-Călan, recenta hotărîre a parti ' un bloc pentru celibalath Acesta a puns cu eniiiziasin chemării' la între
lăţirea utilizării capacităţii de produc dului şi guvernului cu. privire la îm fost doar ÎHcepUltil, Au Urinat apoi sebite în procesul de producţie, Ui a- cere lansată de sidertirgiştli huhedo- întărit organizaţia de partid din între
bunătăţirea învăţămîntului seral şi construirea a ailor zeci de aparta-
ţie a agregatelor, cil şi ioate măsu nul 1949 a fosl decorat cu (!Medalia- reni şi de cele 8 întreprinderi din Ca
rile luaie, au avut ca llfitiăre o creş fără frecvenţă, mediu şl superior, de ' mente, fenovürea celor vechi, şi con pitală, Farnâliştii s-au ângajal să dea
Muncii". Comunistul RotnolUs Muhteah- 10.000 tone fontă peste plan, iar se-
tere serioasă a producţiei şi a pro- citltură generală. Ca urmare, la şcoa struirea a pesie 150 locuinţe indivi nUcocsarii 10.000 tone semteocs, şi
să realizeze economii in valoare de
ductivUăţii muncii. '* la medie serală din localitate, ce !tihe- duale. Pentru îngrijirea sănătăţii oame 2,5 Milioane, lei în cursul acestui an.
ţionează pe Ungă uzirtâ, au fost în nilor muncii, s-au construit şl ame
scrişi peste 60 de elevi. najat uit spital pentru adulţi, dotat Ôrganizafia U.T.M., sub conduce-
cu personal Calificat şi instataţii co
In cadrul clubului „11 Iunie“, al uzi respunzătoare, un staţionar petiiru co
nei „Vicioria“-Câlan se desfăşoară o pii, d policlinică şl a creşă. Faţă de tea comitetului de partid, a mobili
zat întreg flherekl pentru realizarea
vie şi bogată activitate cullural-artis- numărul crésciiid a! elevilor,, s-a con
iică în care sînt antrenaţi majorita struit un nou local cu săli, de clasă şi depăşirea sarcinilor de plan, orga-
tea muncitorilor tineri şi vîrstnici din şi laborator pentru şcoala profesio
uzina noastră. Formaţiile cultural-ar- nală de Ucenici, iar lâ şcoala elemen nizlndu-i în brigăzi de tineret, care
iistice ale uzinei, ca orchestra, fanfara, tară sînt în construcţie noi săli de au reuşit să obţină importante rezul
clasă, cfSiMii-se asiţel condiţii opii- tate în depăşirea planului de produc
ţie. Et ' OU luat sub patronaj- agregate
coriirile bărbătesc, mikt şi de copii, e- inh de învăţătură pentru fiii oame importante, printre (dre cel mai itii-