Page 95 - 1959-06
P. 95
Pag. 4 D RV M U L SO C I A l Im u LUI N r 1403
HUMELE Plenara C.C. al P.C.U.S. Interviul acordat Pentru asigurarea păcii şi securităţii
in regiunea Balcanilor şi Mării adriatice
MOSCOVA 26 (Agerpres). — mecanizării complexe în indus de
TASS anunţă: La 25 iunie 1959 trie şi construcţii, automatizarea MOSCOVA (Agerpres) TASS. ciei, Italiei, Turciei, S.U.A., An a guvernului sovietic în proble
plenara Comitetului . Central al producţiei, introducerea liniilor Averell Harriman — La 25 iunie 1959, la Ministe gliei, Franţei, precum şi însăr ma asigurării păcii şi securităţii
P.C.U.S. şi-a continuat lucrările. în flux, înlocuirea utilajelor, ma postului de radio rul Afacerilor Externe al cinatului cu afaceri al Albaniei în regiunea Balcanilor şi AAăru
In şedinţa de dimineaţă plenara triţelor şi sculelor învechite în U.R.S.S. s-a înmînat ambasado şi însărcinatului cu afaceri al Adriatice pentru a fi transmisă
C. C. a ascultat raportul lui scopul lărgirii continue a pro Moscova rilor Bulgariei, Iugoslaviei, Gre Romîniei următoarea declaraţie guvernelor respective.
N. A. Kosîghin, vicepreşedinte ducţiei industriale şi construcţi
al Consiliului de Miniştri al ilor, îmbunătăţirii calităţii pro- MOSCOVA 26 (Agerpres). — Declaraţia guvernului sovietic
U.R.S.S., preşedinte al Comite dueţei şi reducerii preţului ei TASS anunţă: La 25 iunie pos
tului de Stat al PHanificării din de cost, precum şi a costului tii! de radio Moscova a transmis In legătură cu declaraţiile fă pii’lor egalităţii în drepturi, res Greciei să-şi plece urechea la
U.R.S.S., cu privire la măsurile construcţiilor), a raportului în interviul acordat dp Averoll Har cute in ultimul timp de guverne pectului reciproc şi neamestecu vocea rezonabilă a vecinilor lor
pentru avîntul continuu al in legătură cu îndeplinirea hotărî- riman. le şi oameni de stat dintr-o serie lui în treburile interne. şi a popoarelor din propriile tor
dustriei textile. rii plenarei din 7 mai 1958 a de ţări în problema asigurării ţări şi, cît nu este încă prea tîr-
C.C. al P.C.U.S. cu privire la In cadrul interviului, care a păcii şi securităţii în regiunea In legătură cu aceasta nu se ziu, să-şi revizuiască poziţiile în
Apoi a început discutarea ra accelerarea dezvoltării industriei durat 15 minute, Harriman a de Balcanilor şi Mării Adriatice, poate să nu fie relevată decla această problemă.
poartelor cu privire la activita chimice şi îndeosebi a producţiei clarat că parcurgînd 28.000 de guvernul sovietic consideră ne raţia din 6 iunie a.c. a guvernu
tea organizaţiilor de partid şi de materiale sintetice şi de arti mile prin Uniunea Sovietică el cesar să declare următoarele: lui romîn, în care se propune din In ce priveşte declaraţiile unor
sovietice şi a consiliilor econo cole din acestea, pentru satisfa a constatat pretutirtdeni o trăsă nou convocarea conferinţei şefi guverne că în acest caz securi
miei naţionale în domeniul în cerea cerinţelor populaţiei şi a tură caracteristică: ¦toţi oamenii Călăuzindu-se după interesele lor de guverne ale ţărilor Penin tatea ţărilor lor nu ar li suficient
deplinirii hotărîrilor Congresului nevoilor economiei naţionale, sovietici cu care s-a întîl-nit l-au păcii şi securităţii în Europa, sulei Balcanice pentru examina de garantată, aceste temeri, în
al XXI-lea al P.C.U.S. referi rugat să transmită • sincere sa N. S. Hruşciov, şelul guvernului rea problemelor actuale, care măsura în care privesc Uniunea
toare la accelerarea progresului precum şi a raportului cu privire lutări poporului american. Acea sovietic, a propus, după cum se privesc ţările din această regiu Sovietică, sînt lipsite de orice
tehnic în industrie şi construcţii sta, a spus el, demonstrează ma ştie, să se creeze în Balcani şi ne, inclusiv pentru examinarea temei. De asemenea, după păre
(cu privire la măsurile pentru la măsurile în domeniul avîntu- rea dorinţă a oamenilor sovietici
îndeplinirea hotărîrilor Congre de a reînvia prietenia care a e-
sului al XXI-lea a| P.C.U.S. în lui continuu a-1 industriei textile.
xistat între U.R.S.S. şi S.U.A.
Plenara C.C. al P.C.U.S. îşi
în anii războiului.
ceea ce priveşte introducerea continuă lucrările. Harriman a declarat că cea în regiunea Mării Adriatice o propunerii de a se crea în Bal rea guvernului sovietic crearea
Noi incidente între populate şi polifie mai bună impresie i-au făcut o zonă în care să nu existe arme cani o zonă a păcii în care să zonei denuclearizate nu ar trebui
în Uniunea Sud-Africană uriaşele schimbări petrecute în atomice şi arme rachetă. Aceas nu existe arme atomice şi arme condiţionată de apartenenţa la
economia Uniunii Sovietice. Am tă propunere a fost reafirmată rachete. N.A.T.O. sau la Tratatul de la
vizitat Stalingradul reînviat, a în recenta declaraţie comună at- Varşovia a ţărilor semnatare ale
spus el, uzine ale căror produse bano-sovietică. Guvernul sovietic Guvernul sovietic salută decla acordului cu privire la această
este profund convins că renunţa raţiile guvernelor şi oamenilor zonă.
de stat din Republica Populară
DURBAN 26 (Agerpres). - tuat la 7 mile sud de Durban, pot interesa şi pe americani. Am rea de către ţările din această Albania şi Republica Populară Guvernul sovietic, încredinţat
După cum relatează agenţiile un mare număr de femei au /a- fost foarte mulţumit să constat regiune fa amplasarea de baze Bulgaria care se pronunţă pentru de faptul că crearea unei zone
de presă, situaţia continui să tacat cu pietre şi bucăţi de lemn cît de mult s-a îmbunătăţit viaţa atomice şi pentru rachete pe te crearea unei zone denuclearizate denuclearizate în regiunea Bal
iie încordată la Durban. In ciu 3 autobuse ale autorităţilor. Po în colhozuri şi sovhozuri. Toate ritoriile lor, ar corespunde inte în Balcani şi în regiunea Adria canilor şi Adriaticei ar constitui
da măsurilor de represalii luate liţia a arestat 23 de femei. aceste schimbări, această am reselor vitale ale popoarelor a- ticei. o contribuţie considerabila la
de poliţia sud-africană, în ora ploare arată viitorul măreţ al cestor ţări şi ar constitui o im cauza destinderii încordării in
şul Durban şi în suburbiile sa Noile incidente îngrijorează ţării sovietice. portantă contribuţie la cauza se Guvernul U.R.S.S. constată că, ternaţionale şi întăririi păcii şi
le s-au produs noi incidente. autorităţile, care la început au curităţii europene şi a transfor aşa cum rezultă din cuvîntarea securităţii în Europa, declară că
căutat să minimalizeze impor Harriman a subliniat succe mării Balcanilor şi Mării Adria rostită la 8 iunie 1959 de 1. Broz- este gata ca, împreună cu cele
Potrivit agenţiei France Presse, tanţa acestor manifestaţii, aîir- sele poporului sovietic în dome tice într-o zonă a tiniştei şi păcii. Tito, preşedintele R. P. F. Iu lalte mari puteri, să devină ga
mînd că este vorba de nemul niul culturii. Am fost uimit, a goslavia, guvernul iugoslav spri rant pentru această zonă.
pe străzile cartierelor africane ţumirea provocată de hotărîrea spus el, de lucrările oamenilor Importanţa şi oportunitatea a- jină de asemenea propunerea de
municipalităţilor de a interzice cestei propuneri decurge din si a se crea o zona denuclearizată Guvernul sovietic adresează
din Durban patrulează detaşa africanilor să producă băuturi tuaţia periculoasă pentru cauza în Balcani şi în regiunea Adria- guvernelor S. U. A., Angliei si
mente puternice de poliţie, iar
maşini blindate ocupă punctele alcoolice. In realitate cauzele a- de ştiinţă urmărind îmbunătăţi păcii, care se creează în prezent ticei şi el este de acord şi cu Franţei apelul de a contribui prin
O iio strategice ale oraşului. cestor incidente sînt mult mai rea vieţii oamenilor. Admir sis în această regiune. Ca urmare a faptul că crearea unei zone de- toate mijloacele la crearea unei
La Glebelands, un orăşel si- profunde. Ele sînt determinate temul învăţămîntului public so presiunilor exercitate de S.U.A., nuolearîzate în regiunea Aclriati- zone denuclearizate în Balcani,
de mizeria în care trăieşte popu vietic şi sînt uimit de numărul guvernele Turciei şi Italiei au cei ar avea cea mai mare efi regiunea Adriaticei, şi, în cazul
G rotew ohl despre vizita laţia africană, de lipsa de drep studenţilor care împletesc munca permis să se instaleze pe terito cacitate dacă Ia ea ar participa realizării unui acord între ţările
turi, de segregaţiei rasială care riile lor baze americane pentru toate ţările Peninsulei Balcanice interesate în legătură cu aceas
de p rie te n ie a delegaţiei de partid domneşte în Uniunea Sud-Afri- cu învăţătura pentru a aduce arme atomice şi arme rachetă şi, şi Italia. tă problemă, să garanteze împre
şi g u v e rn a m en ta le a R. D. Germane astfel, să se folosească poziţia ună cu Uniunea Sovietică secu
c.ană. mai mult folos ţării lor. strategică a Peninsulei Balcani Totodată, guvernul sovietic ritatea şi independenţa ţărilor
în U niunea Sovietică ce în scopuri agresive. Guvernul constată cu regret că o piedică participante Ia această zonă.
Ţ ă ra n ii ira n ie n i au ocupat grec intenţionează, de asemenea, serioasă în calea creării unei
BERLIN 26 (Agerpres). — şurat într-o atmosferă cordială. să transforme Grecia într-un cap zone denuclearizate este poziţia Guvernul sovietic îşi exprimă
Departamentul presei de pc lin El a relevat că există o deplină p ă m în tu rile m o ş ie rilo r de pod atomic. In această regi guvernelor italiei, Turciei şi Gre speranţa că ţările interesate în
gă Preşedinţia Consiliului de unitate de păreri în ce priveşte une pacea şi securitatea sînt mal ciei. In situaţia cînd majoritatea crearea unei zone denuclearizate
Miniştri al R. D. Germane a dat faptul că îmbunătăţirea radicală TEHERAN 26 (Agerpres); — scrie că asemenea acţiuni ale mult decîl oricînd ameninţate de ţărilor balcanice s-au pronunţat în Balcani şi în regiunea Adria
publicităţii un comunicat cu pri a situaţiei în Germania şi în în TASS anunţă: După cum. s-a ţăranilor „constituie un avertis un pericol nemijlocit. Fireşte că pentru crearea unei zone denu ticei vor examina cu atenţia cu
vire la şedinţa Consiliului de treaga Europă nu poate fi reali mai anunţat, 2.000 de ţărani din ment şi o provocare legată de Uniunea Sovietică, ca stat limi clearizate, ne-am putea aştepta venită considerentele formulata
AAiniştri în cadrul căreia Otto zată fără reglementarea paşni regiunile de sud ale Teheranu probleme sociale grave“. trof cu ţările balcanice şi, din a- ca guvernele Italiei, Turciei şi în prezenta declaraţie.
Grotewohl, preşedintele Consiliu că cu Germania şi fără lichida lui, aduşi la disperare din cau cest motiv, direct interesată în
lui de Miniştri, a prezentat ra rea regimului de ocupaţie în za situaţiei grele în care se" află, Nevoită să recunoască că din menţinerea şi sprijinirea păcii in In S.U.A.
cauza lipsei acute de p'ămînt şi Balcani, nu poate să nu acorde
portul cu privire la rezultatele Berlinul occidental. încheierea au ocupat- pămînturile nelucta- din cauză că există mii de acri atenţie acestei desfăşurări a e- Eşuarea lansării unui satelit
vcnimentelor, periculoase pentru „D iscoverer46 şi a unei rachete
vizitei de prietenie a delegaţiei unui tratat de pace cu Germa te ale moşierilor. Autorităţile au de pămînt nelucraţi, aparţinînd securitatea sa. Popoarelor Uniu
de partid şi guvernamentale a nia constituie cea mai scurtă cale folosit jandarmi pentru a îna moşierilor, „asemenea izbucniri nii Sovietice le sînt totodată a- intercontinentale „A tlas44
R. D. Germane în Uniunea So spre întărirea păcii în Europa poia aceste păfnînturi „proprie de nemulţumire sînt fireşti“, re propiate şi pc înţeles sentimen
vietică. şi asigură concomitent renaşte tarilor lor legali“. Revista „The- vista subliniază: „Săptămîna tele popoarelor balcanice, care WASHINGTON 26 (Ager te, numai al doilea a putui fi
rea naţională a Germaniei ca heran Journal“, care în nici un aceasta s-a întîmplat la Tehe se pronunţă împotriva transfor pres). — La 26 iunie agenţiile plasat pe orbită.
O. Grotewohl a apreciat vizita stat iubitor de pace şi democrat. caz nu poate fi învinuită de sim ran, săptămîna viitoare se poa mării Balcanilor în focarul unui americane au anunţat eşuarea
în Uniunea Sovietică a delega patia faţă de ţărani. în artico te întîmpla în satele unde ţă nou război şi care sprijină tot lansării unei rachete cu două Agenţiile americane de presă
ţiei de partid şi guvernamentale O. Grotewohl a analizat în lul său redacţional intitulat „A- ranii lucrează pămînturile ce nu mai activ ideea unei zone denu- etaje purtătoare a unui sa anunţă de asemenea că un pro
a R. D. Germane ca o contribu mod amănunţit propunerile cu cest luCru poate să se repete“, le aparţin1^ clearizate. telit artificial de tip „Disco totip al rachetei balistice inter
ţie remarcabilă la întărirea şi verer“. Satelitul, lansat în sea continentale „Atlas“ s-a aprins
dezvoltarea continuă a relaţiilor privire la' reglementarea paşnică Vizita lui Spaak la Atena ~ o verigă Guvernul sovietic preţuieşte ra de 25 iunie, nu a putut .fi în cursul unei experienţe şi a
frăţeşti dintre cele două state şi a presiunilor occidentala asupra Greciei foarte mult eforturile guvernelor făcut explozie. Accidentul s-a
a arătat că prietenia germano- cu Germania, prezentate ’de de acelor ţări care se pronunţă cu plasat pe orbită. Comandamen
legaţiile R. D. Germane şi Uni fermitate şi consecventă pentru tul aviaţiei a declarat că nu a produs la centrul de experimen
sovietică este vital necesară po unii Sovietice la Geneva. întărirea păcii, pentru colabora putut încă stabili cauzele aces
rea cea mai largă între popoa tui eşec. Pînă în prezent, din cei tare al societăţii „Gonvair Astro
porului german. Consiliul de Miniştri a luat rele balcanice în baza princl- 4 sateliţi artificiali de tip „Dis
coverer“ lansaţi de Statele Uni nautics" la Sycomore Canyon,
O. Grotewohl a informat despre cunoştinţă şi a aprobat raportul ATENA 26 (Agerpres). — Grecia, ziarul „Aykinaiki“ scrie La New York U32.000
de persoane locuiesc în apropiere de oraşul San Die
tratativele cu reprezentanţii po lui Otto Grotewohl, precum şi Comentînd vizita secretarului ge că, deşi această vizită este în în cocioabe
go, California.
porului sovietic, care s-au desfă comunicatul semnat la Moscova. neral al N.A.T.O., Spaak, în văluită în secret, este clar că NEW YORK 26 (Agerpres).
— Potrivit statisticilor oficiale,
-SR S3S- principala problemă a convor numărul „slumsurilor“ —- co
birilor dintre Spaak şi guvernul cioabele de la periferie în care
trăieşte populaţia săracă —
SCURTE ŞT IR I * SCURTE Ş T IR Ir grec va fi problema amplasă creşte mereu în oraşul New D U M IN IC A , 28 IU N IE 1959
rii pe teritoriul Greciei a baze York. In timp ce numărul popu
M O SC O V A . — La 25 iu n ie N . S . gen era lă de două ore. G reva a fo3t TOKIO. — U n grup de 6 supravie lor pentru racilele ale N.A.T.O. laţiei din oraşul propriu-zis a Spectacole cinematografice
scăzut din 1950 încoace, numă
H ru şciov, prim -secretar al C. C; al o rg a n iza tă la ch em area sin d ica telo r c a ţuitori ai a ta cu lu i a to m ic de la H iro- Presa greacă apreciază vizita rul acelora care trăiesc în slum- D E V A : G cursă ob işnuită : ALBA r i i : Patru paşi în n o r i: S IM E R 1 A :
lui Spaak ca fiind o verigă a suri a crescut de la 899.000 la
P .C .U .S . şi p reşed in te al C o n siliu lu i d relor d id a ctice, a filia te la C. G . T., şim a , fa eîn d p arte din c o n siliu l din presiunilor ce se fac în prezent 1.132.000. In fiecare an, un nu lU L tA : Sarea p ă m în tu lu i: F ala că ;D - a lc c a r n a v a l u l u i L O N E A ; B o t a -
de către puterile occidentale a- măr- de circa 11.000 locuinţe se
de M iniştri a l U .R .S .S ., a prim it la „F orce O uvriere" şî C on fed eraţia fra n H iroşim a îm p otriva bom bei a to m ice, au supra Greciei în scopul creării transformă în slutnşuri prin de p itanului ; B R A D : N ăscu ţi în furtu g o z : P A R 0 Ş E N I: Z ile fu rtu n o a se;
teriorare, în timp ce numai cir BA R U M A R E : Infrîngere: T E 1 U Ş :
K rem lin pe m em brii d e leg a ţiei A so ceză a o am en ilor m uncii creştin i şi ad resat gu vern u lu i şi parlam en tu lu i ja ca jumătate din locuinţele dete nă : H A Ţ E G : C om u n istu l; H U N E Inim ă de o ţ e l: Z L A T N A ; N um ai o
riorate, sînt reparate sau înlo fem eie: C A L A N : R ăsfăţatu l: APO L-
ciaţiei pentru p rietenia ch in o -so v ietică este sprijinită de F ederaţia n a ţion ală ponez un apel cerîndu-le să ia m ăsuri cuite prin construcţii noi. DOARA : M in gea: 1L IA : S u rorile: D U D E S U S : C ălătorie peste trei
m ări.
şi a a v u t o c o n v o r b ir e cu e i. D e l e g a a p ă r in ţilo r şi e le v ilo r . G r e v iş tii a u p en lrti a ju to r a r e a s u p r a v ie ţ u ito r ilo r a - de baze pentru rachete pe teri O R A Ş T IE : M ikolka cel v it e a z ;
ta ţi a e s t e c o n d u s ă d e Ţ a g Ţ z in - g u a , d e cerut sporirea alocaţiilor pentru în v ă - tacului a tom ic şi a fa m iliilo r lor. toriul Greciei. Căi g r e ş ite : S E B E Ş : Omu! meu drag:
p u tat în A d u n a rea rep rezen ta n ţilo r ţăm în lu l tehnic. D EL H L — R eprezentanţii gu vern u Presa greacă relatează că,
populari din în tr e a g a C hină, profesor P E T R O Ş A N I: In în lîm p in area ferici-
la u n iv ersita tea din P ekin. SO F IA . — In cadrul unei şed in ţe co lui indian şi ai a m b asad ei U .R .S .S . ia dat fiind protestele largi ale o-
M O S C O V A . — in to r e în d u -se la m une a C om itetului C entral al P. C. D clhi au se m n a t la 23 iu n ie în a cest piniei publice din Grecia împo IRt i )> II #
M oscova, cunoscutul constructor de a- B ulgar şi a C onsiliului de M iniştri al oraş un acord cu privire la livrarea triva planurilor de amplasare a
v io a n e A ndrei T upolev a declarat re R. P. B ulgaria, a fost ad op tată o ho- de utilaj so v ietic pentru construcţia bazelor pentru racilele îri Grecia, P R O G R A M U L - 1 : 6,00 M elod ii pop u P R O G R A M U L ' I I : 8,0 0 M u zica u şo a
prezentanţilor presei că cea de-a 23-a tărîre sp ecia lă în care se tra sea ză sa r term ocentralei de la N eiveli (statu l Spaak intenţionează să acorde lare r o m în e ş ti; 7 ,4 5 Cu m u zică , o- ră ; 8 ,3 0 „C lubul v o io ş ie i" : 8,50 D in
cin a ca pînă în anul 1965 să se lăr dihna e s te m ai p lă c u tă ; 8,30 „G hid c în te c e le şi d a n su rile p o p o a r e lo r : 13,15
m u z ic a l" : 10,00 M u zică ; 10,50 .M u zi S o lişti d e m u zică populară ro m în ea s-
expoziţie in tern aţion ală de aviaţie de g ea scă suprafaţa păm înturilor irigate M a d ra s), la care participă U n iu n ea S o o deosebită atenţie studierii stă că din o p e r e te : 11,45 C în tecc şi jocuri c ă : 14,15 M u zică u ş o a r ă : 14,30 L a
la P aris a fo st foarte in teresan tă. A- în ţară piuă la 20 m ilio a n e d ecari. v ie tic ă . rii de spirit a populaţiei ţării. p o p u la r e r o m î n e ş t i ; 1 2 ,1 0 M u z ic ă ¦u - m i c r o f o n : S a t ir a ş i u m o r u t ; 1 5 ,1 5 M u
via ţia so v ietică a fost reprezentată la şoară ; 13,10 D e toate, p entru to ţi: zică d istr a c tiv ă : 15,30 H a i să -n tin d em
U L A N BA T O R . — P rezid iul M arelui
ex p o ziţie de a v io a n e le „ÎL 18", H urat al R. P. M on g o le a h otărît s ă ’ 14,00 C on cert d e m u zică p opulară ro- hora m a r e ; 16,15 A rii celeb re d in o -
„TU 104 B “ şi „TU 114", avionul cel reorg a n izeze M inisterul A rm atei şi al m înească pentru oam en ii m uncii aflaţi p ere : 17,15 Jocuri o lte n e ş ti; 18,00 M u
m ai m are şi eco n o m ic din lum e. A cest S ecu rităţii P ub lice şi să în fiin ţeze un la o d ih n ă : 14,45 M u zjcă u şoară de zică u şo a r ă ; 19,00 D ru m eţii v e s e li:
avion , a sp u s T upolev, a produs o M inister al A facerilor A rm atei Populare 20,05 D in cele m ai cu n oscu te rom an
m are im presie. El a fost vizitat de şi un m inister al Securităţii P ublice. com p ozitori rom înj ; 15,30 La şe z ă to a ţe ; 20,35 M u zică de d a n s ; 22,00 M u
ap ro x im a tiv 20.000 de fran cezi. A ndrei zică d e d a n s : 22,30 C în lece de n uniă
T upolev a m u lţu m it o rg an izatorilor ex G e n e r a lu l lo c o t e n e n t 2. L k h g v a s u r e n a r e : 16,10 Joa că fete şi flă c ă i: 16,40 şi jocuri populare rom îneşti.
poziţiei pentru prim irea cald ă făcută
d elegaţiei sovietice. fost num it m inistru al A facerilor Ar H otărirea lu a tă M u zică de e str a d ă ; 18,00 M u zică pop u B U L E T IN E D E Ş T IR I: 7 ,0 0 : 13,00;
m atei P opu lare iar g en era h il-Io co ten cn t 1 9 ,3 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (p ro g ra m u l I ) :
P A R IS . — D u p ă cum a n u n ţă din B atin D ory a fo st num it m inistru al de gu vernul italian lară r o m â n e a sc ă : 18,30 C on cert de 7 ,5 0 : 14,00 : 20,00 ; 2 3,00 (p ro g ra
W e'.lington a g en ţia F ran ce P resse, g u Securităţii Publice. mul II):
vernatorul general al N oii Z eelande, de a accepta in e s t r a d ă : 19,35 S o lişti d e fru nte ai
C A IR O . — îm păratul E tiopiei, H aile
S ela sie, a so sit într-o vizită oficială stalarea pe terito m uzicii populare r o m în e şti; 2 1 ,3 0
riul Italiei a b a - ® Jocuri populare ro m în eşti; 21,45 M u
xelar pentru rach e zică d e d a n s : 22,30 M uzică de d an s.
tele atom ice a m eri
cane a îngrijorat Timpul probabil în regiunea noastră
C obham , d esch izîn d la 24 iu n ie se siu în R .A .U . L a aeroportul din C airo el profund opinia pu P e n tr u z iu a d e 2 7 iu n ie v r e m e a s e d e , ia r n o a p t e a v a c o b o r î în tr e 11
nea parlam entului, a declarat că gu a fost în tîm p in at de preşedintele N as b lic ă . m en ţin e n esta b ilă cu cerul variabil grade. V înt potrivit din seclnrul es
vernul n eozeelan d ez este con vin s de ser şi de alte persoane oficiale. Joi In f o t o : R a ch eta ziua şi cu în sen in ări noap tea. P loi lo sud-est.
n ecesita tea con ferin ţei la n ivel în a lt. au început tratativele dintre con d u că a m erica n ă de tip cale sub form ă de averse în cursul P entru u rm ătoarele 3 zile vrei
C obham , a declarat că N oua Z eelandă torii R .A .U . şi E tiopiei. „II o n est John" pe după-am iezii. T em peratura, în uşoară
con tinu ă să in siste în O rg a n iza ţia N a slr ă zile R om ei, cu creştere, ziua va urca între 26-30 g ra schim bătoare cu tem r-ratura în c
ţiunilor U n ite asupra- n ecesităţii reali PR ETO R IA . — După cum anunţă a- prilejul celei de-a fere.
gen fia R euter, în U n iu n ea Sud-A frica-
zării cît m ai g ra b n ice a unui' acord nă a fost constituită o asociaţie a 13-a an iversări a .. LO TO -CENT R A L
de dezarm are. m am elor îm potriva războiului atom ic. R epublicii Italia. La tragerea loto-central din — tranşa I-a: 24, 79, 81, 5,
P A R I S . — Z ia r u l „ l ’H u m a n ite " r e P r im a a c ţ iu n e a a s o c i a ţ i e i a fo s t p u ziua de 26 iunie- 1959, au fost 6 , 52, 38, 10, 35.
latează că profesorii de la şco lile teh b licarea unui protest îm potriva expe extrase din urna următoarele — tranşa Il-a: 14, 46, 2, 60, 90.
n ice din F ran ţa au d eclarat o grevă rien ţelor cu arm a ato m ică în S ah ara. numere: - — tranşa IU-a : ’47, 44.
R edacţia şi ad m inistraţia ziarului «Ir, 0 M artie nr. 9. T e le fo n : 1 8 8 1 189 ; 75. T a x a . plătită In num erar conîdrm a p r d iă iil D im -jm nil G enerate P l . t . R . nr. 236.320 din 6 noiem brie 1919. — T ip a r u l: Întreprinderea P olig rafic ă .1 M a l" — D eva.
