Page 96 - 1959-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE>UNIŢI-VAI G R I J A F A T A H»E
oamenii muncii

Anul XI Nr. 1404 Duminică 28 iunie 1959 4 pagini 20 bani La propunerea muncitorilor,
conducerea minei Ghelap a ho-
iă dăm un puternic ninf La 10 ani de apariţie a ziarului tărît să construiască la intra­
întrecerii colectieistiior ! „Uzina noastră“ din Hunedoara rea în mină o sală de aştepta­
re. Această sală de aşteptare a
Din iniţiativa şi la îndemnul Iuţii ieftine pentru irigarea gră­ Redacţiei ziarului „Uzina noasfră" — Hunedoara fost construită prin muncă vo­
luntară cu materiale recupera­
Cu prilejul împlinirii a 10 ani de apariţie a ziarului „Uzina bile provenite din demolarea a
noastră“, organ al Comitetului orăşenesc de partid şi al Sfa­ două barăci vechi ce nu mai e-
tului popular orăşenesc Hunedoara, Comitetul regional de rau folosite. Au fost prestate
partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional, feli­ peste 500 ore de muncă volun­
cită călduros colectivul de redacţie al ziarului, pe colaborato­ tară. In lucrările efectuate, s-au
rii şi corespondenţii săi pentru activitatea rodnică depusă. evidenţiat în mod deosebit co­
munistul Carol Toma, şeful e-
Sub conducerea comitetului orăşenesc de partid,- ziarul chipei de dulgheri, Avram Fur-
„Uzina noastră“ a militat activ pentru mobilizarea oamenilor dui, Rusalin Bob'ora, Aurel Va-
muncii din Hunedoara la înfăptuirea hotărîrilor partidului şi siu, losif Alic (Nucii), Gh. To-
guvernului, pentru propagarea măreţelor idei ale . învăţăturii pliceanu, Nicolae Popa, loan
marxist-leniniste, pentru întărirea vieţii interne de partid, pen­ Gostian şi mulţi alţii. De ase­
tru dezvoltarea culturii noi, socialiste, a combătut lipsurile menea s-au evidenţiat utemiştîi
manifestate în diferite domenii de activitate şi a demascat acţi­ din atelierul minei Ghelar.
unile duşmanului de clasă.
î PAULA POPA
Urăm colectivului redacţiei ziarului „Uzina noastră“, să
obţină succese din ce în ce mai mari în mobilizarea oamenilor corespondentă

comuniştilor în primăvara aces­ dinii de legume şi zarzavaturi. muncii din oraşul Hunedoara la înfăptuirea sarcinilor trasate
de partid şi guvern în opera măreaţă de construire a socialis­
tui an, gospodăriile agricole din Colectiviştii din Spini, din Pri- mului în scumpa noastră, patrie.

regiunea noastră — cele tinere, caz, din Data Romînă au găsit CO M ITETUL R EG IO NAL DE PARTID întovărăşiţi fruntaşi

ca şi cele mai vechi — au ho- soluţii pentru ' a realiza con­ şi C O M IT E T U L E X E C U T IV AL'

tărît să pornească la muncă strucţii ieftine prin folosirea re­ SF A T U L U I * P O P U L A R REGIONAL' M em brii întovărăşirii agrico­

după exemplul muncitorilor din surselor locale, ceea ce le va u- HUNEDOARA le „7 N o iem b rie" d in sa tu l Tă-

fabrici şi uzine: pe bază de în­ şura creşterea şe'pteluiui pro­ m ă şa sa , co m u n a M ă rtin eşti, a-

trecere socialistă. Ideea aceas­ prietate obştească la nivelul sar­ cordă o atenţie deosebită între­

ta, a desfăşurării muncii în gos­ cinilor stabilite de Conferinţa ţinerii culturilor. Ei au term inat

podăriile agricole colective pe regională de partid. , praştia l-a ta porum b încă din

bază de întrecere socialistă, este Suflul întrecerii socialiste a ziua de 12 iunie, iar acum sînt

înţeleaptă. Să se întreacă gospo­ făcut să se dezvolte puternic pe term inate şi cu prăşită a ll-a.

dăriile una cu alta, care să-şi în rîndui colectiviştilor spiritul C om uniştii Sam oilă Iovescu,

organizeze munca mai bine, ca­ de muncă voluntară, la baza că­ loan Cocrean şi Tom a I. Cos-

re să-şi muncească mai iscusit ruia stă dragostea faţă de avu­ tescu au fost prim ii care au ter­

pămîntul după regulile agroteh­ tul obştesc. In numeroase gos­ m inat şi cea de-a doua praşilă

nice şi la timp, care să creas­ podării s-a realizat un mare vo­ la porum b. P ra ştia a doua a fo st

că animale mai multe şi mai lum de munci voluntare — în­ term in a tă zilele acesteia şi la O b iectivu l aparatului fo to g ra fic a prins la locul de m u n că o parte din
b rig a d a d e zid ari co n d u să d e to v a r ă ş u l S zem eş P a v el d e la G rupul IV
frumoase. De pe urma acestei deosebi cu tineretul — la lucră­ floarea-soarelui. şa n tiere co n stru cţii civ ile l.C .S .H . In u ltim a p erioad ă din lu n a iu n ie ei
au o b ţin u t un in d ice de rea liza re a n orm ei de 1,35.
întreceri, gospodăriile colective, rile de construcţii, la încărcări C O N STA N TIN LECU

colectiviştii, vor avea numai de şi descărcări de materiale etc. corespondent j

cîştigat: vor obţine de pe su­ Rezultatele obţinute pînă a-

prafeţele lor de părnînt recolte cum în întrecerea colectiviştilor MMm lucrărilor it întreţinere a colturilor -

mai bogate şi vor creşte mai sînt bune. Ele pot fi însă şi mai sarcină de seamă

multe animale proprietate ob­ bune, pot şi trebuie să fie dez­

ştească ceea ce le va aduce bel­ voltate.

şug în case. Sporind producţia In momentul de faţă ne aflăm

agricolă va creşte şi cantita­ îri pragul unei etape importan­ La Caían

tea de produse agro-alimentare te a luptei pentru o recoltă bo­ In ultima vreme ritmul lucră­ priveşte întreţinerea culturilor au ha. semănate cu această cultură.
rilor de, întreţinere a culturilor obţinut şi lucrătorii din unele Cit despre seceratul orzului la
pe care unităţile agricole socia­ gată în anul acesta. Campania 647 ione fo n ia p e s ie plan a fost intensificat datorită faptu­ gospodării de stat. La G.A.S. A- data amintită mai sus, în raio­
lui că organizaţiile de partid şi poldu de Sus se aplică acum din nul Orăştie încă n-a început.
liste le vor trimite oraşului, iar agricolă de vară a bătut deja sfaturile populare acordă o mai plin praşila a III-a la sfecla de
mare atenţie acestor lucrări. Ga zahăr şi cartofi. De asemenea, Organizaţiile de partid şi sfa­
aceste produse se vor reîntoar­ la uşă. Executarea la timp şi în uncitorii, in ginerii şi tehnicienii care E ste dem n de rem a rca t faptul că în urmare, în cele mai multe ra­ aici a început praşila a III-a la turile populare ir.ebuiesă ia mă­
d e s e r v e s c f u r n a lu l n r . II au d a t tim p ce a crescu t p rod u cţia de fon tă, ioane din regiunea noastră s-a porumb. Intr-o singură zi s-au suri grabnice pentru ca prăşituf
ce la sat sub formă de mărfuri bune condiţii a lucrărilor agri­ peste sa rcin ile de plan în prim ele 23 de consum urile sp ecifice au fost reduse. La terminat praşila a II-a la floa­ prăşit pentru a treia oară peste culturilor, şi în1special a porum­
z ile din luna a cea sta , 647 to n e fontă. încărcătura m etalică, de exem plu, s-a rea-soarelui, sfeclă de zahăr şi 15 ha. cultivate cu porumb. Gri­ bului, să fie terminat la timp
industriale. cole din această campanie are C reşterea producţiei de fontă a fost rea liza t în lu n a a c e a sta o red u cere de cartofi. De asemenea, pe cea mai jă deosebită pentru întreţinerea pentru ca seceratul păioa’selor S a ­
asigu rată pe seam a realizării unor 3 4 8 k g . p e fie c a r e to n ă de fo n ia fa ţă de mare parte din suprafaţa regiu­ culturilor acordă şi G.A.S. Alba se înceapă şi el la timp şi să'se'
Iată, aşadar, cum întrecerea o deosebită importanţă. Dacă nu indici superiori de u tilizare a furnalu­ anul trecut, iar consum ul de cocs p lan i­ nii cultivată cu porumb s-a ter­ Iul ia şi Boz. Nu la fel se poate desfăşoare în bune condiţiuni. •
lui. In luna a cea sta , de pildă, s-a pro­ ficat pe tona de fontă a fo st red u s cu minat praşila I-a, iar praşila a spune despre G.A.S. Sîntămăria-
între gospodăriile agricole co­ strîngi la timp ce ai semănat, d us z iln ic în m ed ie pe fieca re m .c. v o ­ 57 kg. Ca urm are a reducerii co n su ­ II-a este într-un stadiu avansat. Orlea, unde abia a început pra­ Zilele trecute, mecanizatorii de)?
lum util de furnal cu 60 k g. fontă m ai m urilor sp ecifice, fiecare tonă de fontă In raionul Ilia, spre exemplu, şila a H-a la porumb. Esle bine S la S.M.T. Miercurea, au raportat s
lective contribuie la întărirea se duce pe gîrlă cea mai mare m ult d ecît s-a rea liza t în m ed ie anul p rod u să în lu n a a c e a sta a c o sta t cu s-a terminat praşila a II-a Ia ca trustul regional Gostat, prin • c-ă tractoarele, combinele, batozele
trecut la a cest furnal. 4 6 Iei m ai p u ţin d ecît er a p la n ifica t. iloarea-soareiui şi sfecla de za­ organele de care dispune, să a-
sectorului socialist al agricultu­ parte a rodului'muncii din toam­ hăr, iar cele 1.796 ha. cultivate corde un sprijin mai substanţial secerălorile-legători au fost repa-~ţ
cu cartofi au fost prăşite deja gospodăriilor de stat rămase în rate cu o zi înainte de termenulS
rii şi la ridicarea nivelului de nă şi din primăvară. Mobiliza­ de două ori. La gospodăriile co­ urmă cu întreţinerea culturilor. planificat. Bucuria datoriei împlinite Ş
lective. din comuna Şoimii? şi la se citeşte şi pe feţele acestor doi\
trai al oamenilor muncii de la rea colectiviştilor la munca cîm- întovărăşirile agricole din comu­ Şi îri unele raioane, întreţine-, harnici mecanici — Mihai Keiszer<
nele Gurasada şi Lăpugiu s-a în­ rea culturilor este mult rămasă şi Patriche Olteanu, fruntaşi pe<
oraşe şi sate. Lucrul acesta îl pului pentru a executa lucrările ceput şi praşila a III-a a carto­ în urmă. Astfel, în raionul Orăş~- staţiune la repararea utilajului ne- J
filor. De asemenea, în gospodă­ tie, cu toate că s-a terminat pra­ cesar in campania de vară.
înţeleg majoritatea colectivişti­ agricole la timp şi de bună ca­ riile colective din Hărău, Ilia şi şila a II-a' la floarea-soarelui,
alte sate se lucrează intens la a sfeclă de zahăr şi cartofi şi s-a
lor. De aceea chemarea la între­ litate, aşa cum ne cer regulile treia praşilă a sfeclei de zahăr. început praşila a III-a a' acestor
Totodată,în raionul Ilia se lu­ culturi, praşila l-a la porumb nu
cere a nădăştienilor a găsit un agrotehnice, executarea la timp La {urnăiors6 si sem icocs crează la praşila a II-a a porum­ s-a terminat încă. In raion mai
9 bului. Din cele 9.524 ba. semă.- sînt şi acum unele parcele cu
larg^.ecou în rîndurile ţăranilor şi fără pierderi a lucrărilor de nate cu această cultură, s-au porumb înţesate cu buruieni, 'din
prăşit a doua oară 5.869 ha. A- cauză că pe aceste parcele nu ă
colectivişti din regiunea noastră. seceriş şi treieriş, constituie Li­ »e s p r e tu r n ă to r i ş l d e s p r e c o le c tiv u l n ate s-a ieftin it cu 24 de lei. colo unde praşila a II-a s-a ter­ fost aplicată praşila l-a. In gos­
minat şi la porumb, s-a început
M a jo r ita te a g o sp o d ă riilo r a g r i­ nul din obiectivele principale ale uzinei de sem icocs se pot spune C olectivul uzinei de sem icocs a pro­ seceratul orzului. La G.A.O. „Ba- podăriile colective din Geoagiu
lătana“ din Bălata, de pildă,
cole c o le c tiv e d in re g iu n e au întrecerii în momentul de faţă. a celea şi lucruri fru m oase ca şi despredus în p erioad a a m in tită p este sar-.i- după c e s-a terminat a doua pra­ şi Orăştie mai erau de prăşit
şilă pe toate cele 75 ha. cu po­
r ă s p u n s la a c e a stă în trecere, Prin munca politică de lămuri­ fu rnalişti. F iecare b rigad ă sau echipă n ile de plan m ai m u lt d e 1.000 tone rumb, colectiviştii au început se­ pentru întîia dată, la 25 iunie,
de turnători şi sem icocsari se strădu­ de sem icocs ceratul orzului. Din cele 15 ha.
lu în d u -ş i a n g a ja m e n te m o b ili­ re de la om la om şi prin con­ însămînţate cu această cultură cîte 50 ha. cu porumb. In raio­
s-au secerat manual într-o sin­
zatoare. vorbiri, prin gazetele de perete ieşte. să cin stea că ziua de 23 A ugust gură zi peste 5 ha. Seceratul or­ nul Orăştie praşila a II-a la po­
cu realizări cit m ai m ari în producţie. zului a început şi se desfăşoară
Cum se desfăşoară întrecerea şi prin lozinci, organizaţiile de In se cţia tu rn ătorie s-a d at p este pian D atorită faptului că în trecerea so c ia ­ cu succes şi în gospodăriile co­ rumb’ nu s-a executat decît pe
în tre 1 şi 24 iunie, 300 tone de piese listă a luat un a vîn t d eosebit, a crescut lective din Şoimuş, Bretea Mu-
colectiviştilor, cum se îndepli­ partid şi consiliile de conducere şi num ărul fru n taşilor în întrecere. In- reşană şi alte sate din raion. cca. 2.500 ha. din cele 10.866
registrîh d cele m ai de seam ă realizări,
nesc angajamentele socialiste ? trebuie să arate colectiviştilor Lucrările de întreţinere a cul­

— iată tema raidului-anchetă ce munci trebuie executate în turnate. L a p iese m eca n ice de exem plu, com u n istu l Ion aşcu M untennu, m aistru turilor sînt avansate şi în raio­

publicat acum două zile în zia­ fiecare perioadă şi cum trebuie nul Sebeş, în special în gospo­

rul nostru. executate acestea. p la n u l a fo st d e p ă şit cu 96 la su tă , iar fu r n a list, lo a n B la j, p rim -fu r n a lisf, M a­ dăriile colective. Pe raion, al

Trebuie să arătăm de la în­ Un alt obiectiv al întrecerii, la co ch ile penlru o jelă rii cu 44 la su tă. rin B udiu, lo a n C ernei, turnători, E re- doilea prăşit pe cele 16.175 ha.

ceput că lucrurile constatate de căruia trebuie să i se acorde Im p o rta n t e ste fap tu l că reb u tul a fost rnia O prea, p rim -în că rcă to r la c u p lo a ­ semănate cu porumb se apropie
de sfîrşit.
echipă de raid în gospodăriile toată atenţia în momentul de fa­ redus faţă de anul trecut, pe în treaga rele de sem ico cs şi alţii, co n stitu ie un
Succese importante în ceea ce
pe care le-a vizitat, sînt îmbucu­ ţă este g ră b ire a lu cră rilo r de t u r n ă t o r ie , cu 11 la s u lă , ia r p r e ţu l de c x m p lu m o b iliz a t o r p e n tr u to ţi c e ila lţ i
Verónica Hîrlău, 'din clasa a ll-a Olga
rătoare. Unele roade se văd de (Continuare In pag. 3-a) c o st p la n ific a t pe to n a de p rod u se tur- m un citori. Popeseu, din clasa a V-a Dorin Certe-
pe acum. întrecerea a însufle­ jan, din clasa a VlI-a Sandu Popes-
cu, din clasa a VIII-a Alexandru A-
ţit pe colectivişti la muncă a - .. nescu, din a IX-a Paul Siroicescu şi
Mihai Zaharia, din a Xl-a Nicolae
vîntată pentru obţinerea de re- | Juncanu, sînt doar cîieva din cele 55
de nume care au fost rostite de direc­
colte mari, pentru sporirea avu­ torul şcolii.

tului Obştesc, pentru întărirea Serbarea s-a încheiat ca peste toi,
cu urări de bine, de vacanţă plăcută.
economico-organizatorică a gos­
...Şcolile au rămas acum goale.
podăriilor. Lucrările agricole din Freamătul obişnuit al pauzelor, emo­
ţiile din timpul orelor au fost ultale
primăvara acestui an au fost e- V ineri 26 iunie, parcă. Şi dacă elevii se gîndesc mai
puţin la anul viitor, conducerile şco­
xecutate aproape în toate gos­ la lam inorul dc lilor însă au şi făcut planuri de pre­
gătire. Vor începe reparaţiile clădiri­
podăriile colective în condiţii bu­ 650 mm. H unedoa­
lor, a băncilor, se vor zugrăvi pereţii,
ne şi la timp". ra au început pro­
se va face aprovizionarea cu cele ne­
In fiecare gospodărie au fost b ele la ca ld ale Succese ale colectiviştilor din Strei
cesare. Noul an şcolar va începe desi­
luate iniţiative preţioase şi s-au ca jei d e g r o s iso a r e .
gur in condiţii şi mai bune. Succese­
întreprins acţiuni concrete prin In c lişe u e s te în ­
le vor fi şi mai mari.
care să se rezolve mai econo­ făţişată zona ferăs- In răspunsul la chemarea co- sate sînt şi lucrările de întreţi­
P. GEORGESCU lectr. Iilor din Nădăştia Inferi­ nere a porumbului.
mic, mai avantajos, mai repede traielor, care se a- oară, colectiviştii din Strei s-au
angajat să realizeze multe lu­ In ceea ce priveşte sectorul
— unele probleme sau altele. f 13 în s t a d iu ! d e cruri frumoase, să obţină pro­ zootehnic s-a reuşit ca pînă a-
ducţii mari ia toate culturile. cum să fie îndeplinit angajamen­
Ca nişte buni gospodari, colec­ rodaj. E le vor tăia Printr-o muncă intensă ei dau tul de a spori numărul vacilor
zi de zi viaţă acestor angaja­ de lapte la 20. Pentru adăposti-
tiviştii dn Şeuleşti au găsit so- blum urile cu un mente. iată numai cîteva din rea numărului crescînd de ani­
realizările lor menite să asigure male colectiviştii au început con­
a van s de 150 m m. o producţie sporită de produse strucţia unui grajd cu o capaci­
agricole : Pînă in ziua de 22 iu­ tate de 100 capete. Pînă acum a
Informaţiile zilei pe secundă. nie a fost executată în întregime
praşila a II-a la floarea-soarelui fost terminată fundaţia lui şi va
® V ineri d u p ă-am iază a avu i loc ple­ şi cartofi şi în proporţie de 80
Ia sută la sfecla de zahăr. Avan­ începe zidirea cărămizii.
nara C om itetului o ră şen esc de partid f
ARON BA1CU
D eva. In cadrul plenarei tovarăşu l loan
corespondent
N iculescu, prim -secretar al com itetului

oră şen esc, de partid a prezentat o dare

de seam ă cu privire la activitatea po­

litică şi orga n iza to rică a com itetului In cursul zilei de' ieri, în loale
şcolile au avui loc serbări de sfîrşit
în p erioad a ce a trecut de la con ferin ţa de an şcolar. Projesori şi elevi au Vacanţă plăcută, elevi
încheiat astfel un bilanţ care se so­
oră şen ea scă de partid şi pînă în pre­ coteşte nu în tone sau în bani, ci
prin cuvintele: promovat sau repe­
zen t, pentru în făp tu irea h otărîrilor a- tent. Satisfacţia este mare şi de-o Cresc m i s i i l e coicctlîlşfilor
par'te şi de alta, prin faptul că nu­
doptate de conferinţă. mărul promovaţilor este covîrşilor. Şi serbări, în care elevii tuturor claselor Corul a interpretai „Cintecul Doftanei",
este normal să fie aşa. Condiţiile de au cîntat, au . jucat, au recitat poezii, „Marşul triumfal“ din opera „Aida" de
• In ziua de 29 iu n ie va a v ea loc învăţătură create de regimul nostru în care cei mai buni şcolari au primii Verdi, şi alte cîntece. S-au recitat poe­
democrat-popular, asigură toate po- premii şi diplome de merit... zii... S-au produs apoi elevii ciclului
plenara C onsiliului sin d ical region al sibiîMţile profesorilor şi învăţătorilor I şi II. Corurile lor, recitările, dansu­ Comitetul comunal de partid Cornel Fostoc, oameni' harnic*,
pentru a desfăşura o muncă de instrui­ La Şcoala medie „Decebal“ din De­ rile (in special dansul lalelei), exer­ din Teiuş acordă o deosebită a- cu mult prestigiu în comună,
H unedoara. P lenara va dezbate a ctiv i­ re şi educare de înaltă calitate. va, serbarea de sfîrşit de an şcolar ciţiile de gimnastică au stîrnit admi­ tenţie muncii politice de. masă în şi-au făcut în anul acesta primii
s-a desfăşurat inlr-o atmosferă de ma­ raţia părinţilor care se aflau acolo. vederea atragerii în gospodăria cereri de a intra în gospodăria
ta tea cu ltu r a l-e d u c a tiv ă d e m a să din Ieri, profesorii au fost înămpinaţi re entuziasm. Curtea şcolii era plină agricolă colectivă existentă a tu­ colectivă. Exemplu! lor a fost
de copii, părinţi şi profesori. Şi dacă Desigur, momentul culminant al turor ţăranilor muncitori din co­ urmat de întovărăşiţi! Arpad
întreprinderile şi in stitu ţiile regiunii. cu Buchete de flori, semn de adâncă la examene, cei care au trăit emoţii serbării a fost împărţirea premiilor şi mună. In această muncă el folo­ Toth, Iacob Bretoi, Nicodin Vîr-
mai mari au fost copiii, acum, la ser­ a diplomelor de meriţi'La şcoala me­ seşte un mare număr de agita­ na, Iulian Pop, Aurel Gîrnat şi
• A zi şi m îin e are lo c lâ H u n ed o a ra recunoştinţă din partea elevilor pen­ bare, se poale spune că emoţiite cele die „Decebal“, numărul elevilor cu tori, un larg activ fără de partid, alţii. Zilele trecute cererile unui
mai tari le-au avut, părinţii şi pro­ agitaţia vizuală şi scrisă etd. număr de 263 noi familii, cereri
faza reg io n a lă la v o lei m a scu lin şi fe­ tru cunoştinţele ce le-au fost tran­ fesorii. Şi cum să. nu- fi< emoţionat diplome de merit este mare; 55. A- Muncă de lămurire este dusă de care au fost primite treptat,
cină îţi auzi copilul cîntînd în cor, la om Ia om şi exemplul perso­ pînă la acea dată, au f. st
m inin. A ici se în tîln esc cele m ai bune smise. Ieri, nu fără emoţie, elevii' şi-au dansînd sau recitind, şi „ţii pumnii", ceasta este o dovadă în plus, că pro­ nal al agitatorilor şi al tovară­ puse în discuţia adunării gene­
ca nu cumva să greşească / şilor din activul fără de partid rale a colectiviştilor care i-au
echipe de v o lei băieţi şi fete din r e g i­ luat rămas bun de la 'dascălii lor pen­ fesorii acestei şcoli, au depus o mun­ constituie în permanenţă un în­ primit cu bucurie pe noii colec­
Mai întîi s-au produs elevii din cla­ demn pentru restul de ţărani tivişti în rîndurile lor împreună
une care vor lupta pentru obţinerea tru toată perioada vacanţei de vară. sele a VlIl-a, a IX-a, X-a şi a Xl-a. că de înşiruire perseverentă. Prin faţa muncitori de a se înscrie în gos­ cu 475 hectare teren şi un bogat
podăria colectivă. Agitatorii co­ inventar viu şi mort.
prim ului loc în cla sa m en t. Bucuria sfirşitului de an şcolar este meselor încărcate cu cărţi s-au pe­ munişti Gligor Timiş, Ştefan
Breioi, Ştefan Palta, deputatul A D R IA N OŢOIU
• Ieri, în g r ă d in a d e v a ră din ora­ mare. Ea a fost marcată peste toi cu rindat r'uid pe rînd toţi elevii care
corespondent
şul D eva elev ii şc o lii m edii „D r. Petru bi cursul anului au învăţat foarte bi­

G roza“ din lo ca lita te au o rg a n iza t un ne. Din clasa a l-a, Rodica Bulei şi

frum os festival artistic. F estivalu l ar­

tistic a fost o rg a n iza t cu prilejul în ch e­

ierii a n u lui şc o la r.

• T e a tr u l d e s t a t d in O r a d e a v a pr<v

zenta în ziu a de 2 iu lie în g ră d in a de

v a ră din D ev a p iesa în trei acte

„M ontserrat" de E m m anuel R obles.