Page 97 - 1959-06

Pag. 2 ________
1»*«*¦¦« «¦¦*•**»,* l i l i l í , ^fíS\
.w .v , Â&--:m -
''.vV*v.•Sv.«w-.«'v"•
Alba !alia de-a lungul veacurilor
---------------- ---- ------ ------------ -------
iv- 0ţL&ea bronzului (H w > g ‘ ?*NKh
Epoca bronzului reprezintă
,.una dintre cele mai radicale
revoluţii pe care le-a trăit ome­
nirea“ (Engels, Originea fami­
liei, a proprietăţii private şi a
statului, pag. 57).
Acum începe descompunerea
comunei primitive, prin trecerea
de la ginta matriarhală la tribul
patriarhal şi la apariţia proprie­
tăţii individuale.
Prima mare diviziune socială
a muncii, începută în jurul a-
nului 2000 înaintea erei noastre,
se conturează bine prin ¦ c
două ocupaţii principale: agri­
cultura şi creşterea vitelor în
turme.
Către mijlocul acestei perioa­
de, care ţine de la 1700 pînă la
700, înaintea erei noastre, pe
teritoriul patriei noastre are loc
şi a doua mare diviziune socia­
lă a muncii, prin despărţirea
meşteşugarilor de agricultori,
odată cu lărgirea considerabilă
a relaţiilor de schimb între di­
ferite triburi, chiar pe o arie
foarte întinsă.
Deşi confecţionarea uneltelor
de producţie din piatră lustruită
şi perforată continuă cu inten­
sitate, totuşi în acest timp se
ajunge la o radicală transfor­
mare în procesul de producţie:
ta început prin prelucrarea u-
neltelor de cupru, apoi prin des­
coperirea aliajului dintre cupru
şi cositor, care dă bronzul, ceea
ce duce la fabricarea uneltelor
şi armelor dintr-un material mai
rezistent şi mai uşor de lucrat.
Perfecţionarea continuă a u-
neltelor de producţie, printr-o
tehnică evoluată, care are la ba­
ză extragerea minereului şi to­
pirea lui în cuptoare speciale,
aduce după sine organizarea de
mari ateliere, mari depozite şi
totodată un surplus de produse
destinat, schimbului.
Surplusul creat in metalurgie
este în chip natural urmat şi
de un surplus la celelalte ramuri
de producţie: olăritul, ţesutul,
pielăria şi agricultura. Creşte­
rea producţiei şi intensificarea
schimbului intertribal de produ­
se, a dat naştere în sinul tri­
burilor unei pături suprapuse,
care şi-a însuşit o bună parte
din mijloacele ele producţie,
precum şi puterea politică, con-
stiiuind astfel sîmburele clasei
dominante şi începuturile sta­
tului.
Înmulţirea populaţiei, creşte­
rea producţiei, necesitatea de a
stâpîni turmele de vite, păşunile
cit mai întinse, mine cit mai
bogate pentru extragerea mine­
reului necesar fabricării u-
nettelor, precum şi setea de
putere a clasei dominante
au determinat apariţia pe scară
mare a armelor de luptă —
lănci, săgeţi, săbii, buzdugane,
— a războiului prădalnic şi a
folosirii prizonierilor la diferite
munci, luînd în acest fel fiinţă
sclavajul patriarhal. „Din prima
mare diviziune socială a mun­
cii izvorî prima mare împărţire
a societăţii în două clase: stă­
pâni şi robi, exploatatori şi ex­
ploataţi“. (Engels, Originea fa­
miliei, a proprietăţii private şi
a statului, pag. 174).
Transilvania, datorită mine­
lor de cupru, ocupă un loc foar­
te important¦în epoca bronzu­
lui, după cum o dovedesc sutele
UN FOTOREPORTER CARE
VREA SĂ FIE ORIGINAL.
(Desen din „Ogonipk")
.......... .
HB
AnW^HW}MWf l WS*g?1wL&l gefkA ,MXA.Ë*A3tiSmcmXkZK
A & SRSBSEBk
de aşezări omeneşti din această
perioadă, bogăţia extraordinară
a materialelor arheologice şi ce­
le două uriaşe depozite şi ate­
liere de prelucrare a bronzului
de la Uioara (1.200 kg.) şi de
la Şpălnaca (1.000 kg)., cu nu­
meroase arme de luptă, unelte
de muncă, obiecte de podoa­
bă şi mari cantităţi de mine­
reu brut.
Oraşul Alba lulia reprezintă
şi în această epocă un mare cen­
tru al civilizaţiei bronzului.
Pe lingă numeroasele obiec­
te 'de podoabă — fibule — şi
arme de luptă — securi, — des­
coperite sporadic la Partoş şi
pe Platoul Romanilor, s-au dé­
terminât pînă în prezent patru
puternice staţiuni :
a) „In viile din Materii Băl-
gradutui", pe botul terasei de
deasupra cimitirelor, de o rară
bogăţie în ceea ce priveşte ce­
ramica de tip Wietemberg ;
b) „Ijac", între Alba lulia
şi Miceşti, cu ceramică ornamen­
tată cu decoruri geometrice şi
spiraliforme ;
c) „La Bisericuţă“, pe stînga
Mureşului, aproape de satul Ciu-
gud, ceramica de o mare bogă­
ţie i
d) „La Sălcuţa", pe ţărmul
drept al Ampoiului. in apropie­
rea satului Miceşti, o puternică
aşezare din această epocă.
Printre obiectele de bronz
descoperite la Alba lulia figu­
rează şi o „sabie miceniană",
care ilustrează legăturile de na­
tură comercială cu lumea ege-
tană, lucru constatat de altfel
şi din alte descoperiri arheolo­
gice asemănătoare din ţara noa­
stră, doveditoare a unei extraor­
dinare răspîndiri a uneltelor de
bronz fabricate în atelierele din
Transilvania, pînă în stepele ră­
săritene ale Europei şi pînă in
regiunile scandinave.
Şi în epoca bronzului, adică
între anii 1700 pînă la 700
î.e.n. se constată pe teritoriul
oraşului Alba lulia aceeaşi neîn­
treruptă continuitate a vieţii o-
meneşti. cu momente de rară în­
florire a civilizaţiilor şi ale e-
pocii metalelor.
COLECTIVUL ŞTIINŢIFIC
AL MUZEULUI REGIONAL
ALBA IULIA
Datoria pilo tului
dls încercare
Dezvoltarea actuală a ştiin­
ţei aeronautice permite con­
structorilor de avioane să pre­
vadă din timp comportarea u-
nui nou tip de avion în diferite
regimuri de zbor şi să elimine
diil calculele lor erorile, grave.
A prevedea totul este însă cu
neputinţă. Fiecare aparat care-şi
aşteaptă experimentarea este în­
totdeauna o ecuaţii cu una şi
uneori chiar cu mai multe ne­
cunoscute. Pentru rezolvarea 6-
cuaţiei, pentru descoperirea ca­
lităţilor necunoscute ale unui a-
parat de zbor este chemat pi­
lotul de încercare. In această
muncă el poate ajunge la sitti-
Vţii complicate şi uneori chiar
la situaţii primejdioase.
...Intr-o dimineaţă senină, cu
un soare strălucitor, m-am a-
vîntat spre înaltul cerului pe
un nou tip de avion, pentru
probă. Era un aparat cu motoa­
re cu piston, cu viteză.nu prea
mare, care nu-mi putea ridica
probleme complicate. La altitu­
dinea de 4.000 metri am înce­
put să-mi îndeplinesc misiunea.
Totul decurgea normal. Deoda­
tă însă, din tabloul de bord a
sărit o seînteie, după care a-
începutul în nr. 1368
maBano^rîWt
h HB
- Vioara lui Paganini
Prelungirea Juratei]
morţii cuntce
Pe baza rezultatelor obţinu- .¦
[ te în urm i experienţelor efec- 3
C tuate pe animale, prof. Vladi- 3
1 mir Negovşki, şeful laborato- 3
L rului de fiziologie experimen- ]
l tală pentru reanimarea orga- 3
( nismelor de pe lîngă Academia 3 ,
L de ştiinţe Medicale a U.R.S.S. ]
l a emis ipoteza că şi în prac- 3
l tica clinică, în condiţiile folo- 3
C sirii răcirii artificiale, funcţiile 1
L vitale ale omului vor putea fi 3
[ restabilite nu peste 5-6 mirai- 3
(. te ca în condiţii obişnuite de 3
l temperatură, ci după o peri- 3
r. oadă de timp mult mai înde- 3
l lungată.
c In laboratorul condus de ei ^
L se fac în prezent cer zeţari în J
r’ scopul prelungirii durate* mor- 3
l ţii clinice cu ajutorul hipoter- 3
t miei. Numeroasele exberienţe 3
f- făcute pe cîini au demonstrat 3
L Gă la un animal narcotizat, ţj
[ a cărui moarte a fost provo- 3
L cată de mari pierderi de sîn- 3
f ge, aplicîndu-i-se metoda hi 3
L potermiei, durata morţii clini- 3
(_ ce a fost prelungită de la 5-6 3
^ minute la 30 minute şi uneori 3
l chiar pînă la o oră.
Datorită aplicării răcirii ar- 3 Ude, unde a fost prins. Acest fapt este un indiciu preţios
( tificiale a organismului, la la- 3
l borator s-a reuşit să se obţină ]
[ restabilirea deplină şi cons- 3
t tantă a tuturor funcţiilor vi- 3
L tale, inclusiv a scoarţei cere- 3
C brale, după o moarte clinică 3
[¦ care a durat aproape o oră. ]
de S. ANOHIN
Erou al Uniunii Sovief'-e
păru o limbă de foc. Mică, a-
proape cît flacăra unei lumîna-
rele din pomul de iarnă, aceas­
tă limbă de foc prevestea in­
cendiul cumplit care putea iz­
bucni din clipă în clipă. Trebu­
ia luată neîntîrziat o hotărîre:
să folosesc paraşuta pentru
a-mi salva viaţă, sau să încerc
să aterizez, — aerodromul se
afla sub mine.
Pentru fiecare pilot de încer­
care care ajunge într-o aseme­
nea împrejurare alegerea alter­
nativei cere un mare efort de
voinţă. Instinctul de autosalva-
re, care este propriu fiecărei
vieţuitoare, îţi dictează impu­
nător : să te salvezi cu cel mai
sigur mijloc — paraşuta. Dar
datoria pilotului de încercare
glăsuieşte altfel. Părăsirea avi­
onului de către pilot face să ră-
mînă necunoscute cauzele apa­
riţiei seînteii şi declanşării in­
cendiului. IJn nou avion de a-
celaşi tip va avea întotdeauna
un defect necunoscut.
Focul nu era deocamdată
mare. Am telegrafiat aerodro­
mului despre apariţia incendiu­
lui şi despre faptul că încerc să
aterizez.
Am întors avionul în picaj
DRumm w e rm sM u iu i IVr. !404
iv inimii
cu
Conducte de sticlă
Specialiştii cehoslovaci sînt în puse eroziunii ca cele din metal.
căutarea de noi tipuri de mate­ S-au confecţionat şi conducte de
riale din care să se poată con­ apă din sticlă subţire. O conduc­
strui conducte mai durabile decît
cele fabricate de materialele stan­ tă de apă lungă de aproximativ
dard.
3.00 de metri, fabricată pentru o
Fabricarea conductelor de stic­
lă, constituie un mare succes. presiune standard de 4-6 atmos­
Conductele de sticlă nu sînt su­
fere, rezistă bine Ia o presiune-
pînă la 10 atmosfere.
La muzeul comunal din Genua ea. Printre primii care au cîntat
se păstrează vioara Ia care a pe vioara lui Paganini se numă­
cîntat Paganini — un instrument ră F. Qndricek, I. Kubglik şi
remarcabil, lucrat de Guarnieri B. Huberman. Rareori vitrina
Aileea cu plopi del Gezu. Odată pe an, vitrina este deschisă pentru talente ex­
— unul din lo­ în care se păstrează vioara ma­ cepţionale. O astfel de cihste i
curile de recre- relui virtuos se deschide într-un s-a făcut lui David Oistrach la
ere preferate de cadru festiv şi unul dintre cei 18 mai 1957 după concertul său
către teiuşeni. mai merituoşi violonişti cîntă pe la Genua.
Foto: Monede care au circulat cu 150 de ani
GH. ST01C0VICI
înaintea erei noastre
Ceaiul chinezesc a fost adus pentru prima dată în Eu­
ropa de marinari portughezi în anul 1517. Ceaiul chinezesc In satul Kruşevo (regiunea doneană“. Pe cî.mpul liber sînt
a apărut în Rusia în prima jumătate a secolului al XVIlI-lea, Tîrnovo) din nordul Bulgariei, gravate diferite monograme. Se
iar mai tîrziu la Tuia a fost produs şi primul samovar. In s-a găsit o oală de lut conţinînd presupune că monedele au cir­
prezent ceaiul este aclimatizat nu numai în Crimeea, unde monede vechi de argint. Acestea culat cu aproximativ 150 de ani
rezistă la o temperatură de mi nus zece grade, dar şi pe litoralul au o formă rotundă neregulată înaintea erei noastre şi că au fost
Mării Negre, în multe regiuni din R.S.S. Gruzină şi chiar în cu un diametru de 3 centimetri. bătute de prima regiune macedo­
cele mai înalte regiuni din nordul Caucazului. Pe una din feţe, pe fondul unui neană, cînd statul macedonean
scut macedonean înconjurat de a fost cucerit de imperiul roman.
•v un cîmp granulat, se vede profi­ S-a stabilit că pe atunci în apro­
lul Artemizei; iar pe revers — piere de regiunea în care se află
Din boabele de soia care cresc în Japonia se prepară o cunună din frunze de stejar cu astăzi satul Kruşevo locuiau
peste 300 de produse alimentare şi industriale. De aceea, inscripţia „Prifria regiune mace­ traci.
soia este denumită în glumă „vaca verde“. Din seminţele de
j soia se prepară lapte dulce şi acru, brînză, caş, săpun, lino­ Cărţi rare şi neobişnuite
leum, mase plastice, coloranţi, celuloid şi fibre (lînă de soia).
Cea mai veche carte din lume fiecare, tipărit în secolul XVII.
Bambusul este o iarbă de graminee arborescentă. Intr-o este un papirus păstrat în Bib­ Cea mai mare carte în ce pri­
oră el creşte cu 2 cm., aţingind în decurs de 5—6 săptămîni lioteca naţională din Paris. Ea
înălţimea de 18 m. Un bambus bătrîn ajunge chiar la o înăl­ a fost scrisă cu 3.350 de ani îna­ veşte dimensiunile esté un atlas
ţime de 38 m. intea erei noastre şi a fost des­ anatomic lung de 1,90 m şi lat
coperită într-un mormînt din de 0,90 m. editat în 1823-1830.
Teba. Acesta se află la Şcoala de stat
de meserii din Vieha.
Cea mai voluminoasă carte
este socotită lexiconul chinez Cea mai mică carte, luhgă de
care are 24.580 de volume, con­ 10 mm şi lată de 6 mm a fost
ţinînd toate cunoştinţele dinain­ tipărită în 1897 la Padiia în Ita­
tea erei noastre. Locul al doilea lia.
în această privinţă este ocupat
de un dicţionar chinez cu 5.020 Istoria insulei Ithaca, editată
volume de cîte 170 de pagini într-un singur volum, cîntăreşte
48 kg. şi este socotită cea mai
grea carte din lume.
3
In Tanganica creşte un arbore boabab a cărui vîrstă a
fost apreciată ta 5.000 de ani. El are înălţimea de 22 m.-, cir-
comferinţă irunchiului — ..de 47.. m. şi. a coroanei — de 145 m.
Limba şi dinţii unor animale sînt uniţi formînd un sin­
gur organ. Astfel, limba pinguinului este acoperită de nişte
ţepi ascuţiţi. Limba melcului obişnuit de grădină care trăieşte
in America are 135 rînduri de dinţi — cite 105 pe fiecare
rînd. Cînd mănîncă, acest melc foloseşte 14.175 de dinţi.
Pescarii din Orientul îndepărtat au prins un peşte ne­
obişnuit. Pe spinarea lui şi în spatele aripioarelor se află
prinsă o foiţă subţire de masă plastică cu următoarea in­
scripţie în limba engleză: „Institutul de piscicultură, statul.
Washington, S.U.A.". Peştele a trecut prin Oceanul Pacific,
3 străbătînd mii de km. de la institut în direcţia nord, spre
peninsula Kamciatka, a intrat în marea Okoţk, apoi în fluviul
pentru migrarea peştilor.
Pe fundul mărilor din Orientul Îndepărtat la o adincime
de 4— 270 metri trăieşte racul de Kamciatka. Femela cîntă-
reşte 1,2 kg., iar masculul pînă la 7 kg. Din carnea acestui
rac se pregătesc conserve foarte gustoase, iar carapacea lui In ţările America Latine au Ioc puternice mişcări populare împotrivă
este îngrăsămînt valoros. dictatorilor proamericani. In capitala Perului, Lima, şi la Ârequipa (umil din
marile centre revoluţionare) au loc demonstraţii ale populaţiei, indignate de
arestarea în ultimul timp a unor fruntaşi ai opoziţiei. De curmei la Lima au
avut loc lupte de stradă între manifestanţi şi forţele poliţieneşti.
IAi FOTO: Un manifestant maltratat de poliţişti pe străzile oraşului Linia.
ca urmare a practicii îndelun­ Totul s-a petrecut pe neaş­ din înălţime, viteâa avionului
gate, devin automate.
teptate. La scoaterea avionului va creşte. Pentru o clipă Sedov
Insfîrşit roţile ating pămîn­ din picaj pilotul a simţit o mi­ îşi închipui cum avionul său.
tul şi avionul aleargă în viteză că smucitură, presiunea la parcurgînd întreaga pistă de a-
pe pista netedă a aerodromului.
brusc. Pămîntul parcă se ridica Văd cum gonesc spre locul de manşa de conducere a slăbit terizare, se loveşte de ăngăr
zid şi gonea spre mine. Ajuns aterizare maşină de pompieri,
la mică înălţime îndreptai avi­ una a salvării, oameni. Fac o iar botul avionului încetă să şi... Dar pămîntul se apropia
onul în poziţie orizontală, îl mişcare pentru a deschide cu­
conduceam din mers spre ate­ pola cabinei, deşi avionul mai se mai ridice. Sedov mări a- extrem de repede şi pilotul r.u
rizare şi... mă gîndeam cu re­ rula cu o viteză de 30-40 km.
gret la paraşuta pe care n-am pe oră. Nervii mei nu mai re­ tunci viteza, dar aparatul, pir se mai gîndea ia nimic altceva
folosit-o. Incendiul se întinsese zistau. Pînă la oprirea totală intenţionat, nu ţinea seama de decît la aterizare. Totul se pu­
uimitor de repede. Firişoarele puteau să mai treacă încă 10-15 comenzile pilotului. Presiunea tea termina cu bine numai în
aurii ale flacărei se întindeau secunde, dar fiecare din ele Ia manşă era scăzută. Se crease cazul cînd calculele erau făcute
de-a lungul cabinei, spre foto­ putea fi fatală. Larghez cupola o astfel de situaţie cînd pilotul cu maximă exactitate, dacă pi­
liul pilotului. Aveam mască cabinei, într-o clipită mă caţăr are dreptul să apeleze la pa­ lotul folosea raţional lungim*.*’
pentru oxigen aşa că fumul şi pe aripa avionului şi cad la raşută, în mod firesc, este eu pistei. Sedov zări alergînd ma­
căldura nu-mi împiedicau respi­ pămînt.
raţia. Flăcările se îndreptau totul normal ca atunci cînd şina salvării.
de-acum spre rezervorul de ben­ Riscul meu s-a dovedit a nu
zină — aceasta era deja o pri­ fi fost zadarnic. Aparatul n-a manşa de înălţime nu mai func­ ; — Aceasta e pentru mine —
mejdie de moarte. sărit în aer, incendiul a putut ţionează să nu poţi executa o gîndi el. Toată atenţia, toată
îi stins la timp. Inginerii au aterizare obişnuită, E •tc!e>'ărat voinţa sa era concentrată pan-
Catastrofa putea să se pro­ stabilit cauza defecţiunii, au în­ că Sedov ştia un caz cînd un • tru ca avionul să atingă pă­
ducă în orice clipă. In aştepta­ lăturat-o şi avionul a trecut cu pilot a aterizat în condiţii nor­ mîntul acolo unde era necesar.
rea ei era concentrată întreaga Succes o nouă încercare. male cu manşa de înă’fime în­ Avionul ateriză dar continua să
mea fiinţă. Mi se părea că se­ ţepenită. Dar, aceasta s-a în- îrlainteze în viteză mare pe pis­
cundele sînt fără sîîrşit şi că Simţul datoriei este caracte­ tîmplat pe un avion de scoală, ta de beton. Sedov opri moto­
avionul meu nu va mai atinge ristic tuturor piloţilor de în­ care dezvoltă o viteză mică :a riii şi începu să îrîneze uşor a-
niciodată pămîntul. Pilotam cercare sovietici. Pentru a e- aterizare.
însă atent aparatul, vedeam xempliîica, voi mai povesti încă vionul. Viteza descreştea foarte
limpede apropierea pămîntului, o întîmplare pe care a trăit-o
apreciam corect distanţa. Dacă un alt tovarăş de-al meu, E- Pentru a da posibilitate încet şi pilotului îi deveni clar
m-ar fi văzut în aceste clipe un roul Uniunii Sovietice Grigori
străin, cu siguranţă că acesta Sedov, un pilot de încercare constructorilor şi inginerilor să că pîna la capătul pistei nu
ar fi gîndit că nu mi-e deloc caracterizat prîntr-o rară pre­
frică şi că nu sînt emoţionat. descopere cauza avariei, Sedov vă putea opri aparatul. Avioa­
Aceasta, însă, nici pe departe zenţă de spirit şi printr-un calm
nu corespundea realităţii. In a hotărît să încerce să salveze, nele care stăteau la marginea
mod foarte simplu pilotul de nemaiîntîlnit, cu temeinice cu­
avionul. S-a plimbat o jumăta­ pistei de aterizare se apropiau
încercare este obişnuit să în­ noştinţe tehnice. Acestea i-au
vingă frica, îşi păstrează cal­ permis, într-o situaţie deosebit te de oră deasupra aerodromu­ fulgerător. Pilotul văzu cum
mul şi prezenţa de spirit, iar de dificilă, să evite distrugerea
mişcările în pilotarea avionului unui reactor costisitor pe care lui, încercînd în aer să aleagă mecanicii fugeau în toate păr­
ef îl încerca.
cea mai mică viteză cu care să ţile de lîngă avioane. Cînd se
se apropie totuşi de pămînt. părea că inevitabilul se va pro­
Viteza cea mai mică în acesie duce, Sedov frînă brusc roata
împrejurări era însă extrem de din stînga. Avionul vira pe foc
mare pentru aterizare. Şi cu la stînga şi se opri. Sedov se
toate acestea Sedov a preferai lăsă pe spate, şi de-abia atunci
riscul. simţi cum faţa îi era plină de
Făcînd un nou ocol aerodro­ broboane de sudoare, era sleil
mului, pilotul începu să coboare. de puteri. (Va urma)..
Se părea că odată cu pierderea