Page 1 - 1959-07

PROLETARI DTN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA I
mulsocialismului
Nr. *406
tindea
i 10.000-a tonă
că peste plan
Ind tot mai midi în-
cialistă în cinstea zi-
August, muncitorii,
şi inginerii din ca­
ii furnale noi de la
d siderurgic Hunedoa-
registrat un nou suc-
iua de 29 iunie ei au
ie-a 10.000-a tonă de
te. pianul de producţie,
cu sporirea producţiei
, furnaliştii de la cele
¦nale noi, automatizate,
:at o economie la preţul
de peste 7.200.000 lei.
e importante realizări
sc preocuparea intensă a
iţelor de jurnalişti pentru
•ea indicilor de utilizare
milelor, pentru gospodări-
:u grifă a materiilor prime
ducerea consumurilor spe-
i. In trimestrul II, de pit­
i-a realizat zilnic în medie
iecare m.c. volum util de
!, cu aproape 100 kg. fon­
fii mult decît s-a realizat
mestrul I,
-o—
trâbuţia mecanicilor
icitorii sectorului elecfro-mecanic
a nei Ghelar, urmînd exemplul mi-
rt şi-au luai cu cîteva zile în
~u o serie de angajamente, adu-
ţ astfel o valoroasă contribuţie la
> zarea angajamentului luat de în­
tregul colectiv r.l odne!, privitor la
sporirea producţiei de minereu.
Echipa comunistului Traian Lucaci,
de la atelierul mecanic, s-a angajat
ca in cinstea zilei de 23 August să
termine reparaţia benzii de minereu
de la halta Tulej, să pună în func­
ţiune troliul de fa mina vest şi să
repare instalaţia necanică a funicula-
rului din staţia Hunila.
De asemenea, echipa condusă de e-
lectriciantil losif Toma s-a angajat ca
în cinstea măreţ« sărbători să exe­
cute reparaţia capitală a unei locomo­
tive electrice.
Angajamente asemănătoare şi-au
luat şi echipele conduse de Dorel
Toma şi Gheorghe Gostian.
D. JALBA
corespondent
_0-
în raionul Sebej
Pregătiri ale
formaţiilor
artistice
Măreaţa sărbăbare a eliberării pa­
triei este întîmpnată cu entuziasm şi
-naţiile artstice de amatori din
*-Vş. Ir repertoriile acestora,
r,se numeroase luorări
î poporului nostni
actului istoric de
4, precum şi realiza­
tele în aceşti 15 ani.
i-au pus în repertoriu
ţara mea“ de Florin
zt despre eliberare“ do
!gr, „Ţara mea, slăvită
vîareş etc.
infense fac şi formaţiile
e s-au clasat pe primele
aza regională a celui de-al
icurs. Zorul din Poiana, bri-
.istică ie agitaţie de la Dra-
altele, li-au îmbunătăţit reper-
şi fac <u regularitate repetiţii.
h MCOLAE APOLZAN
îndrumător cultural
Panouri pentru acoperit stive
Pentru buia conservare a che­ Avantajele panoului constau în
restelei în dtpozitu'l de cherestea, faptul că el este uşor de manipu-
pe stive se pun lăturoaie sau che­ , lat, e un bun protector, se fac
restea în formă de acoperiş. Pen­ economii de cherestea iar stivele
tru faptul ci sc consumă în a- prezintă un aspect plăcut.
cest scop o cantitate destul de In secţia de montare a panou­
nâare de cherestea, U.I.L. Sebeş rilor, deşi nouă, se obţin rezul-
a înfiinţat o secţie de confecţio- tate bune datorită harnicului şef
nat panouri pentru acoperit stive. de brigadă — candidatul de par-
Panourile sînt compuse din­ tid Co 1 Sara, şi a membrilor
tr-o ramă Je cherestea de 24 brigăzi
ţnm., căptuşeala panoului de ceperer
ţherestea de 12 mm. şi cartonul panouri
islaltat care acoperă panoul pe
A*aţă.
<n>AMENB F R I P T E
Hunt-doara-Deva \
isrifffaasi Dintr-o gospodărie de stat
° Rezultatele fazei regio­ In conacul fostului moşier Barcsai pălmaş de pe fosta moşie a boierului
nale a concursului echipelor putea să trăiască o asemenea viaţă ?
artistice ale pionierilor şi şco­ Sandor uin Bîrcea, raionul Hunedoa­
larilor (pag. 2-a). La fel vorbesc şi ceilalţi muncitori,
ra, se află acum una din secţiile gos­ lancu Dumitru, Paula Opincaru şi inulţi
0 Colectiviştii din Daia îşi alţii lucrează cu hărnicie şi îndrăgesc
făuresc viaţă nouă (pag. 3-a). podăriei de stat din Călan. Aici lu­ gospodăria. Bătrinul Friedman lucrea­
ză şi el de mulţi ani în gospodărie
0 Plenara C.C. al P.C.U.S. crează numeroşi muncitori permanenţi şi se întrece eu cei tineri, şi nu se
si-a încheiat lucrările ( pag. dă bătut.
4-a). şi sezonieri. Viaţă lor diferă mult de
Să vedem acum cum. trăiesc sezo­
° In Cuba s e ' înfăptuieşte aceea pe care o, trăiau pălmaşii de pe nierii. Cît cîştigă ei? Cîte 45—50 lei
cu succes reforma agrară la zi, fiecare. La cantină au o masă
moşia boierului. Cu ce se alege>a păl­ consistentă pe care o plătesc numai
(pag. 4-a). cu 5 lei . la zi. Li s-au pus la dispo­
maşul în urma muncii istovitoare de-a ziţie dormitoare curate, cu difuzoare.
Seara îi vezi jucînd împreună cu cei
Miercuri 1 iulie Í959 4 pagini 20 bani lu-gul anului la curtea moşierească ?
Cu o hrană de mizerie, cu nişte zdren­
ţe prin care frigul trecea în voie şi
cu boală în oase pe care nu avea po­
z U t i d e , 23 sibilitatea s-o trateze. Dormitorul • lor
era ieslea vitelor. /¦
Aşa a fost pe vremea moşierilor. De
acele zile îşi amintesc cu ură toţi aceia permanenţi volei, citind cărţi, sau plim-
minerii Văiifinimşi-anîndeplinii care le-au trăit. Ei povestesc şi copii­ bîndu-se. Nu sînt rari aceia r:H au
lor şi nepoţilor lor. ceas la mînă. De ce n-ar avea ? Cîş-
înainte de termen planul semestrial tigul lor Ie permite acest lucru.
Dar să lăsăm trecutul, să vedem
In perioada care s-a scurs de ia începutul anului pînă în cum trăiesc acum muncitorii care lu­ Care e situaţia celor mici ? Pentru
prezent, minerii Văii Jiului au muncit cu deosebit elan. Desfă- crează la, gospodăria de stat, înfiin­ aceştia s-a amenajat o creşă dotată
şurînd larg întrecerea socialistă ei au reuşit să extragă în afara ţată pe fosta, moşie a boierului. Iată cu paturi şi celălalt mobilier necesari
primului trimestru peste 18.000 tone de cărbune cocsificabil şi ce spune tovarăşul Ciornei C ostache: Aci micuţii au ! i dispoziţie jucării de
energetic, realizînd în acelaşi timp o economie la preţul de tot felul, hrană consistentă la discre­
cost de 2,47 lei pe tona de cărbune. ~ Lucrez la gospodăria de stat îm­ ţie şi îngrijire atentă. Părinţii lor pot
preună cu soţia mea, de 9 ani. Ţinem să muncească fără grijă în cîmp.
Acum, ei se pregătesc să întîmpine cu cele mai frumoase la această gospodărie ca la ochii din
cap 'pentru că ea ne-a ajutat să trăim •Tovarăşul Nichita Alexandru,, secre­
tarul organizaţiei de bază din secţie,
realizări în muncă Ziua minerului şi cea de-a 15-a aniversare şi noi o viaţă omenească. Muncim cin­ şi Siminie Vasile, şeful secţiei, sînt
a eliberării patriei noastre. stit şi munca ne este răsplătită. Da­ mereu frămîntaţi pentru a crea condiţii
că spun că din salariul meu şi al so­ de viaţă din ce în ce mai bune. mun­
Pentru aceasta, au aplicat o serie de măsuri tehnico-organi- ţiei am reuşit să construim o casă citorilor. Se pregătesc acum să înfiin­
zatorice şi politice, menite să ducă Ia creşterea productivităţii nouă, confortabilă,' cred că poate să-şi ţeze o echipă artistică, să • amenaje'
muncii şi reducerea preţului de cost. Totodată, intre colectivele dese oricine' seama că nu avem un noi dormitoare, să înfiinţeze un i
brigăzilor, sectoarelor şi minelor se desfăşoară o însufleţită în­ etc.
trecere socialistă pentru traducerea în viaţă, a sarcinilor trasate
de Conferinţa regională de partid. Drept urmare, minerii Văii venit mic. In afară de aceasta nc-am Muncitorii ştiu că .viaţa lor nouă
Jiului şi-au îndeplinit planul de producţie pe primul semestru îmbrăcat şi nc-am hrănit aşa cum tre­ datoreşte grijii pe care partidul şi j
buie să se hrănească, un om. Oare un vernul le-o poartă zi de zi. Peniru
al anului cu trei zile înainte de termen. răspunde acestei griji, ei se strădui»
De remarcat este faptul că, productivitatea muncii în acea­ C Mihai Bratu este a-
[ nul dintre cei mai ------ să realizeze planul de producţie, să
stă perioadă a crescut cu 10 ia sută faţă de perioada corespun­
zătoare a anului trecut, iar economiile la preţul de cost, pe în­ [ buni strungari ai y » M A TERIAL PENTRU C O N C U RS reducă preţul de cost al produselor.
treg combinatul, realizate în primele cinci luni, se ridică la suma Pînă acum «au livrat peste 10 vagoane
de 5.905.000 Iei, din care aproape 1.800.000 Iei revin colectivului î U.R.U.M. Petroşani. ţ J -j
t Fiind mereu preocupat jj activitatea unor biblioteci de legume şi zarzavaturi, mari canti­
tăţi de fructe şi produse lactate. In
Jr de buna întreţinere a strungului,)
minei Vulcan. . ^ reuşeşte să-şi depăşească tunar ") cinstea zilei d e -23 August ei sînt ho-
S-au evidenţiat în mod deosebit în obţinerea acestor reali­ tărîţi sa obţină noi şi importante suc-'
^ norma de producţia in medie cu ^ LUPENI Biblioteca clubului minier din Lu- eese. Şi le vor obţine cu siguranţă.'
zări colectivele minelor Uricani, Lonea şi Petrila. peni se numără printre bibliotecile sin-
L 20-25 la sulă. -|
L IN CLIŞEU: Tinărul Bratu la j ---------------------------------------------- I____ dicale fruntaşe din rafbnul Petroşani.
f tocul de munca. In anul acesta numărul cititorilor acestei biblioteci a crescut la cifra T. MARIAN
Ângajamenfl©!e devin fapte de 1.500 cititori permanenţi. La creş{erea continuăa numărului de cititori -o —
încă un sat contribuie şi faptul că fondul de cărţi al bibliotecii este mereu împrospătat. Infrejin culturile
Colectivul secţiei dale în valoare de ar fi., de pildă, me- electrificat Aşa de pildă, numai în luna trecută bibliotecara Solomon Marla a cumpă­ Pe tarlalele colectiviştilor din
transporturi a uzi­ 2.625 lei, iar prin todele Mamedov, Piclişa culturile se dezvoltă fru­
nei „V?eforia"-Că­ folosirea raţională Cuzneţov şi Nefia- Locuitorii satului Nă la ţi, ra­ rat de (a „Librăria Noastră" cărţi in valoare de 6.000 lei. mos. Aceasta se datoreşte inte­
lări a obţinut în lu­ a locomotivelor de dov şi aportul deo­ ionul Haţeg, au sărbătorit un resului pe care colectiviştii îi
Pentru răspindirea cărţii în rîndul minerilor, tovarăşa Solomon a acordă întreţinerii culturilor, e-
înfiinţat în anul acesta 4 biblioteci mobile, care numără peste 300 de fectuînd la timp toate lucrările
necesare. Pe tarlalele lor, pra-
na iunie realizări manevră, s-a reali­ sebit adus de co­ eveniment deosebit: în ziua de cărţi şi broşuri. Printre acestea pot fj amintite bibliotecile mobile de Ia şila I-a la porumb a fost ter­
importante in lupta zat o economie de muniştii Gheorghe 25 iunie, în sat a fost introdus sectoarele V şi IX care desfăşoară o rodnică activitate. minată mai de mult, iar acum
se dă bătălia pentru a se termi­
pentru îndeplinirea peste 75.000 lei. Petricăloi, Erelei. lo­ curentul electric. O contribuţie de seamă Ia sporirea numărului de cititori au adus-o si nă Şi praşila a II-ăr ln propor­
ţie de 65 la sută a fost efectua­
angajamentelor lua­ S-au mai realizat sif, Lazăr Arcadie La realizarea acestui deosebit cele 19 manifestaţii de masăorganizate în sala de lectură a bibliotecii. tă şi praşila a Il-a la cartofi.
De asemenea, a fost prăşită a
te în cinstea zilei economii in valoare şi alţii. succes au contribuit colectiviştii Dintre acestea de un succes deosebit s„a bucurat seara literară închinată doua oară şi-întreaga suprafaţă
cultivată cu sfeclă ’de zahăr.
de 23 August. In de peste 27.900 lei Realizările obţi- din Nă laţi, care au muncit vo­ lui N. Bălcescu şi dramatizarea făcută după cartea (ui Damian Stănoiu
perioada 1—27 iu- prin executarea a 8 nufe sectia tron- \ luntar la tăiatul şi cioplitul stîl- In munca. de întreţinere a
„Ucenicii sfintutui Antonie“ la care au participai peste 150 de tineri. Toate culturilor s-a evidenţiat mai ales
brigada condusă de colectivistul
ive secţia transpor­ comenzi in afara ,sporturi q uzinei pilor, săparea gropilor etc, Ce­ aceste acţiuni au făcut ca numărul cărţilor citite în anul acesta la bi­
Aurel Boantă, din rîndurile că­
turi şi-a depăşit sarcinilor dft plan. „Victoria“-Călan se tăţenii din Nătaţi, in afară ue blioteca clubului minier din Lupeni să ajungă pini acum la peste 9.55! reia fac parte şi colectiviştii Ni-
răsfrîng şi asupra munca voluntară prestată, au cărţi şi broşuri. • colae Cotan, Saveta Paveloni şi
planul de producţie La obţinerea a- celorlalte secţii de contribuit şi cu importante sume alţii.
cu 38,2 la sută, fa­ cestor realizări au bază din uzină, prin de bani în vederea electrificării Printre cel mal activi cititori ai bibliotecii se numără numeroşi mi­
tă de 2 ta sulă cit contribuit in mare satului. SIDONIA RUSAN
era prevăzut în an­ măsură buna orga- neri şi muncitori ca Popa Alexandru, gica lancu, Urdă Ion, Sandu Ion corespondentă
Cuvinte de laudă se pot spu­ şi alţii.
ne despre majoritatea celor care
gajament, realizin- mizare a fiecărui asigurarea la timp locuiesc în Nălaţi. Dar cel măi BARBATENI Biblioteca căminului cultural din
Bărbăteni, raionul Petroşani, desfă-
du-se totodată eco­ loc de muncă, re- şi în bune condi-
'-------------------------------------------------------- şoară o activitate rodnică.
nomii la fondul de partizarea justă a ţiurii a acestora cu bine au muncit pentru introdu­
!n cursul acestui an la «această bibliotecă au fost înscrişi un număr
salarii invaloare braţelor de muncă, materiale şi vagoa- cerea curentului electric comu­ de 60 de cititori, care au citit un număr de peste 600 de cărţi şi broşuri.
de 175.108 lei. De cit şi aplicarea ti- riele necesare, nistul Ioan Kovacs, colectiviştii O contribuţie de seamă la obţinerea aCestor succese a adus-o bibliote­
asemenea s-au eco­ nor metode sovie- GH. SPERIOSU Lucian Fon-a, Ştefan Hovati şi cara Florănescu Eiisabefa, oare munceşte cu multă tragere de inimă, pen­
nomisit uleiuri spe- tice avansate, cum corespondent alţii care au fost exemple pen­
tru ceilalţi cetăţeni. tru popularizarea şi răspindirea cărţii în rîndul celor 53 de ţărani înscrişi
în întovărăşirea agrozootehnică „H or-)a'<f
VAS1LE COCHEC1 R. BALŞAN
corespondent
corespondent
-8888-
Concurs pentru fiilul de cel mai bun croifor
De curînd s-a terminat prima însemnată cantitate de meşină. Pentru succesul cam paniei
etapa a concursului pentru titlul Tov. Ana Bîrs a obţinut, în a-
de cel mai bun croitor din ca­ ceeaşi perioadă, o economie de de recoltare
drul cooperativei meşteşugăreşti 1.974 dm. p. piele.
„Munca nouă" — Alba Iulia. în La G. A.C. din Bretea Mureşană s-a terminat
această etapă, care a durat de Din economiile realizate de seceratul orzului
la 1 aprilie la 1 iunie a.c., s-au cele două muncitoare, în cursul
calificat un număr de 11 croi­ celor cinci luni ale anului cu­ Sîmbătă după-amiază, mai duhău spicele rămase în urmă
tori, rezultatele cele mai bune rent, se pot confecţiona peste era de secerat doar o fîşie din şi, pe alocuri,' unde orzul era
fiind obţinute de tovarăşele Ana plan un număr de 974 perechi cele 10 hectare cultivate cu orz căzut îl secerau cu coasă. Spre
Moldovan şi Ana Bîrs. Pentru pantofi de damă. de către colectiviştii din Bretea seară, cei ce participaseră. Ia
rezultatele obţinute, cele două Mureşană. In cîteva minute şi seceriş se îndreptau voioşi spre
muncitoare au primit cîte un A doua etapă a concursului aceasta a fost secerată. In urma casă. Realizaseră-încă un lucru
începe la data de 1 fuiîe şi va secerătoarei-legătoare de la ce le va aduce belşug — 'termi­
premiu în valoare de 800 lei şi, dura 6 luni.' S.M.T. Orăştie, colectiviştii a- narea secerişului ia orz cu o zi
ranjau snopii grei pe pari, a- mai devreme decît era planificat.
respectiv, 500 lei. De asemenea, în primele zile
ale lunii iulie, tov. Ana Moldo­ 4.000 kg. orz la hectar
De utilitatea şi importanţa a- van, prima clasată Ia concursul
pe întreprindere, va pleca la Cultura orzului în satul Cris- vărăşiţii au început încă de. vi­
cestui concurs s-au putut convin­ tur, raionul Hunedoara, e deo­ nerea trecută secerişul orzului.
Bucureşti pentru a participa, îm­ sebit de frumoasă. Ea a fost e- Pînă jn ziua de 30 iunie, înto-
ge toţi acei care au aflat re­ valuată la cca. 4.000 kg. la hec­ vărăşiţii au secerat o mare par­
preună cu alţi muncitori frun tar. Pentru a nu se pierde nici te din suprafaţa cultivată cu
zultatele obţinute, fată cîteva ci­ un bob din noua recoltă, înto- orz.
taşi din celelalte întreprinderi
fre edificatoare:
din ţară, la concursul pentru ti-
in perioada concursului, tov.
tlul de cel mai bun croitor pe
Ana Moldovan a realizat o eco­ ramura.
nomie de 2.349 dm. p. piele şi o PETRU TOMA
f Lăcătuşul Cornel losad de ta corespondent
^ Atelierul de vagoane C.F.R. Sime-
ria, îşi depăşeşte zilnic norma în' In fo rm a ţiile zilei
im edie cu 13-15 la sută. = ~ r.y - j
IN CLIŞEU: Lăcătuşul Cornel( • Luni 29 iunie a.c. ca desfăşurată pe tărîm Lunca Florilor o zi de
a avut loc la Hunedoara organizatoric, economic, odihnă colectivă cu in­
}Josan inontind un regulator S.A.D.i
1al !rinei automate. ^ plenara comitetului 0- social, cultural şi ob­ ginerii din întreprinde­
răşenesc de partid. La ştesc în cursul acestui rile Văii Jiului care au •••
plenară s-a prezentat o an. studiat în Uniunea So­ In fotografia de
faţă se poate vedea
dare de seamă asupra • Azi se deschid ta­ vietică. Cu această 0- un aspect din sala
de maşini nr. 3 de
activităţii comitetului de berele orăşeneşti de cazie s-au organizat ta laminorul de
650 mm. Hunedoa­
la conferinţă şi pînă a- muncă patriotică ale e- convorbiri despre apli- ra. Aceste maşini
acţionează *,zonă
cum. levilor; Aproximativ 150 carea metodelor sovieti- ferăslraietor şi a
căilor cu role, care
• Vineri 3 iulie a.c. va elevi din clasele VIII-X ce în minele Văii Jiului- se află in stadiul
* Tineretul de la de rodaj la rece.
avea loc-la Deva plenara ale şcolilor din Deva
Comitetului regional al vor munci voluntar la Sfatul popular regional
' femeilor. La plenară par­ întreţinerea culturilor şi
ticipă membrele comi­ strîngerea recoltei în Deva organizează în
cele două tabere de la ziua de 2 iulie o recen­
zie asupra romanului
„Radăicinilc sînt ama­
re“ de Zaharia Stâncii.
Recenzia va fi ţinută
de tov. Ecaierina Nan
tetului regional, preşe­ secţia Q.A.S. ’ Mintia şi
de la biblioteca regio­
dintele corni Ielelor ră- secţia Lăpuşnic.
J?o<în toată pri- ¦ionale şi orăşeneşti ale • In zilele de 27-28
femeilor, instructoarele iunie comitelui raional
’onarea ¦••A,.R.L.U.S. Petroşani a
voluntare. Gu acest pri-
ZÜ lej va fi analizată muh- ^.?rganizal la cabana nală.
. Sebeş