Page 10 - 1959-07

Nr. 1408 '
Din activitatea
organizaţiilor
de partid;
Comuniştii îşi analizează
activitatea
Organizaţia de partid de ia Sfatul
papular raional Petroşani a analizat
într-o adunare ţinută recent modul în
care' şi-a desfăşurat ^ctiviţatealîn pe­
rioada ce' a -tfecut dé la dlegeréa-nou­
lui birou şi cum şi-au îndeplinit, iileni-
brii de paftid sArciiiilé ce le-ati fost
încredinţate.
Din referăfiil prezentat dé cătfe bi­
roul organizaţiei de bază cît şi din
discuţiile purtate pe m ărginea. liii' de
inai mulţi meiubri şl candidaţi de par­
tid a reieşit că activîtâfeă pfgariizâţici
s-a îmbunătăţit simţitor.
Tuturor membrilor şi candidaţi­
lor ii s-au încredinţat sarcini concrete
şi mulţi dintre éi au muncit cu răs­
pundere pentru a le îndeplini. Un e-
xemplu în această privinţă îl constituie
tov. Efemer Bird, responsabilul colec­
tivului de redacţie ai gazetei dë pe-
rëte, Elefiâ Calahceâ şl Efétia Cbrttéa,
care du răspuns de difërite cercuri aie
învăţămînfiilui de partid. ISTti acelaşi
lucru Sé poate spune însă despre tbv.
Constantin Scoroşan şi Elena Antdfl,
carie nü s^-aü Interesat îndeaproape de
buna funcţionare a cercurilor de în-
văţămînt de cafe răspundeau.
(jriticînd ÎipsüUle manifestate şi pe
cei vinovaţi de existenţa lor, partici­
panţii ia discuţii s-au angajat să spri­
jine biroul organizaţiei de bază în
muncă, să-şi ducă la îndeplinire sarci­
nile încredinţate şi astfel Să contribuie
'lă ridicarea muncii de partid lă nivelul
sarcinilor actuale.
FU BALŞAN
corespondent
Cî-im oglindeşte agitaţia
vizuală şi scrisă
activitatea de zi cu 2i
a întreprinderii
Comitelui de partid de la uzina „V.c-
toria“-Călan. anaiizînd în una din şe­
dinţele sale mddtil îri card agitaţia vl-
zitală şi scrisă oglindeşte activitatea
de zi cu zi a întreprinderii, a apreciat
că unele organizaţii de bază' şi comi­
tete sindicale de secţie se ocupă cu
răspundere de această problemă.
Un exemplu bun îl constituie orga­
nizaţiile d" bază din secţiile furnale,
semicocs, turnătorii şi altele, mtde îrt-
cepînd cu gazetele de perete, posturile
uletnisle de control, graficele de urmă­
rire a pianului şi realizarea zilnică a
angajamentelor luate în întrecere, pa­
nourile fruntaşilor, tabla codaşilor, lo­
zincile cu caracter permanent şi ceie
cu durată scurtă, întreagă activitate
în acest domeniu este sirîns legată de
sarcinile încredinţate de partid, de mun­
ca oamenilor şi actjvitatea întreprin­
derii, a secţiilor respective.
fn urma acestei şedinţe au fost luate
măsuri pentru ca agitdţia vizuală şi
scrisă să fié şi mai strîns legală de
producţie şi ca în cel mai scurt timp
aceasta să popularizeze pe larg reali-
-zările regimului nostru democrat-popu­
lar în cei 15 ani de Ia eliberarea ţării
de süb jugul fascist.
iOSIF'CRAŞCA si IOSIF FF.KETE
corespondenţi
•r . f•¦ ¦•*.
Sâ
m .•* vV -\ - f i i
(Urrnarë din pag. î-d). ¦
crescut indicii de utilizare a agregate­
lor siderurgice la Combinatul siderur­
gic Hunedoara, se constată că faţă de
re lizărlle medii ale anului 1958, la
sfîrşitul lunii mai, absolut la toate n-
gregatele combinatului s-au înregistrat
substanţiale creşteri ale acestor indici,
fapt care de altfel explică pe deplin
creşterile de producţie înregistrate în
acest an.
In acelaşi interval — 1 ianuarie—31
mai 1959, la majoritatea agregatelor au
fost obţinuţi indici de utilizare record.
Pot fi amintite în acest sens furnalele
5-0, oţelăria Martin nouă, bateriile de
cocs.
Pentru exemplificare amintim că la
bateriile de, cocs s-au obţinut cu 0,039
tone cocs pe m.c. volum ; cuptor tnai
fhult decît s-a realizat în anul trecut;
la furnalele 5-6 cu 0,162 tone fontă
¦p e ' m.c.; la oţelăria Martin rtr. 1 cu
¦0,34 tone oţel pe m.p. vatră şi zi ca-
: lendaristică; la oţelăria Martin- nouă
cu 1,19 tone pe m.p. vatră; la lamino­
rul de 800 mm. cu 1,69 tone pe oră;
la laminorul bluming cu 1,87 tone.
Se constaiă d^ asemenea o tendin­
ţă constantă de creştere a acestor in­
dici de la - lună la lună şi faţă de
planificat, îndeosebi la secţiile baterii
de <>ocs, furnale 5-6, oţelărie Martin
nr. 2.
• Pevde -altă- pâfte, la secţiile furnale
1-4, oţelărie Martin nr. 1 blUltiing, se
observă oscilaţii în ce priveşte indicii
de Utilizare realizaţi de la lună la
lună, lucru care se repercutează în fi­
nal în oscilaţii în „volumul producţiei
realizată. Aprecierea, e „valabilă îri
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
!^ t t lMhiiMm'(«iiiiü-i.'i*i™^ mms ammiaáamBuiamammmmmáÉ M w i — i
I 6 -Tu..r §. Hruşciav
[. U. S.
u
Cohsfrucîori frtinfaşi — membri şi când idaji
de parfid MOSCOVA (Agerpresj TASS’ vietice munca organizatorică, ’ 'ar rî indicai sa së creéze" în ca­
¦:>y. U ' ’ ..<v . •- :• ,¦ 1" v.v - anunţă ’i; Litîhd cuvîntul la 29 care acum este lucrul principal, drul consiliilor economiei naţio­
Organizaţia - 'dé, ,bază de la num ărcleA membri şi 12 candi- iuriie la plenara G. G. aT hotăritor, este încă insuficientă. nale organe care să se ocupe
grupul ae şantiere construcţii daţi de partid. Ga membri de Acţiuni patriotice P.G.U.S., N. ,S. Hfiişciov, prim-' Trecînd apoi ia problemele zi dé zi de problëfhele ştiinţei
secretar al Comitetului Central accelerării progresului tehnic în şi tehnologiei, ale construirii de
civile I.G.S. Hunedoara acordă partid au fost primiţi tov. Sil- Răspunzînd chemării partidu­ al Partidului Comunist al Uni­ industrie şi dbnstrucţii, care au noi 'maşini, de problémele pro­
lui „şi. organizaţiei U.t.M ., bri­
o, atenţie deosebită muncii-- de ţ veţstru ; Zdrenghea, • mecanic; de • găzile’ iitemlsle d e! murită patri­ unii Sovietice'^ '.a vorbit» despre fost discutate de plenara Comite­ ducţiei pe o bază nouă; în' con­
otică de la şcoala pomicolă din
pr-iniifé'':de' noi m em bri'şi cah- utilaje, Vintilă Cioacăţa. insia- Geoagiu au realizat’ peste 3.000 avihtlil corftînud âl .forţelor de tului Ceritrai ăi P.G.U.S., N. S. diţiile folosirii tehnicii -înaintate.
ore de muncă voluntară la diferite
t didaţii de. partid. Formîndu-şi un lator,’ Gribóte Boiéhí, mecanic lucrări cum sîn t: amenajarea producţie ale ţării şi despre pro-, HrUşciov a declarat că măsurile El a propus de ăsemetiea ca
parcului la Gfeoagiu-Bal, ame­
larg activ filfa de^ Iparíid, 'iea se - de Utilaje, ia r-în .rîndUrUe' can- najarea parcilliil lă spitalul de cesUl tehnic un toate ramurile. în acest domeniu urmăresc ex­ ¦în întreprinderi se se creeze co-
copii din Geoagltl, înfrumuseţa­
• ocupă -cu grijă de educarea şi didaţjlpx, de< partid- au» !fost pri- rea gdăpbdăriei şcdlii pomicole eCdncfmief baţionale. El a decla­ tinderea continuă a producţiei rtiîsii pentru sprijinirea ingine­
şi a staţiunii experimentate po­
¦ánttérfa'iéa ácéstúia j a rezolva- miţi iov. Teodor Mitran, dul- * micole, lucrări în campatiiâ de rat că .accelerarea progresului industriale şi a construcţiilor, rilor şi constructorilor, inventa­
primăvară, plantări, polenizări
rea sarcinilor(ce:i .stau în faţă. gher; Nicolaé MoQorari,' dulgher, artificiale la ^pomiţ , întreţinerea tehnic în industrie şi construcţii, îriibunătăţirea calităţii şi redu­ torilor. După părerea să, ar fi
culturilor la grădinile de legume
ApropiiHdÜ-se m a in itilţ de par- Eorripéí Bangkl, mecanic de u- aré o îrtlportâriţă primordială1 cerea preţului de cost al produc­ util ca directorul; coinitetul de
etci
tid, curioScînd mai bine scopul tilaje* VladimiV Mihai, zidar şi pentru îndeplinirea cu succes a ţiei. partid éi sindicatul să raporfeze
Priff rezultatele obţltiufe pînă
•politicii' lui,. mulţi tovarăşi din Atlet Martin', instalator. 'Toţi cei acum sîntem convinşi că în planului septenal. N. S. Hruşciov a subliniat că organizaţiilor de paVtid şi mun­
scurt tiirtp brigadierii ditt şcoa­
'activul fără dd partid' au certit primiţi iii rindurile friettibf'ilor la noastră vor realiză indivi­ Referindu-se, la începutul cu- numai pe căleâ progresului teh­ citorilor despre ¦propunerile de
organizaţiei de bază să fie pri­ şi al candidaţilor de partid sîrtt dual cele 100 ore de muncă vo-
miţi candidaţi de partid. muncitori oii o vechime mai ' luntară, ca apoi să primească vîntării sale, ,lá únele probleriie nic se poate asigura o creştere raţionalizare prezentate şi să ă-
mare de 5 ani în producţie şi fiecare irtsigna de „Brigadier al
Astfel, de la alegerea noului rfiurid1 voluntare din R.P.R.". ale dezvoltării agriculturii, N.S. rapidă şi continuă a productivi­ răte Care dintfe aceste propuneri
birou şi pînă în prezent această Hruşciov a subliniat că şi pe. tăţii muncii, un înalt ritm de - au fdst acceptate şi realizate.
MARIA STUMPF
secretar ai organizaţiei de bază
U.T.M. a şcolii pomicole din viitor trebuie să existe o preo­ dezvoltare a economiei naţio­ Afătînd că riti totdeauna ca­
Organizaţie de bază a primit un fruntaşi în muncă. Geoagiu
Afenfie muncitorilor cu stagiu îndelungat Valorificarea cupare pentru creşterea produc­ nale, factor deosebit de impor­ pitaliştii .sînt interesaţi în -pro­
în producte crengilor
din pădure ţiei de cereale. El a recomandat, tant pentru a se cîştiga timp în gresul tehnic, N. S. Hruşciov a
Personalul de pază a păduri­ să se desăvârşească mecanizarea, întrecerea paşnică cu cele mai declarat că în Uriiunëa Sovietică
lor din cadrul ocolului silvic
Dobra a hoţărît să adune snopi producţiei de cereale şi alte cul­ dezvoltate ţ ă r i. capitaliste. nu există alte piedici în calea
de crengi în toate parchetele
De la alegerea noului b’irou, 21 de ani lucraţi nemijlocit în în oare acest material hii este turi. îh gospodăriile organizate N. S. Hruşciov a situat pe progresului tehnic decît piedi­
organizaţia de bază de la între­ producţie. De asemenea; mun­ cumpărat de populaţie. pe pămînturile desţelenite, să' se primul plan construcţia de "ma­ cile de ordin birocratic. La noi,
prinderea de preparare a cărbu­ citorul şef de echipă Ga'ncHn U- ' construiască- mai repede eleva­ şini noi, mai perfecţionate. El a a remarcat N. S. Hruşciov, "unii
nelui din Ruperii a primit în rîn- drea, CU un stagiu de 19 ani în Pînă în prezent s-au fasonat toare, hambare şi alte depozite chemat la introducerea mai ra ­ birocraţi s-au obişnuit cu-Vechiul
durile sale un număr de 14 can­ producţie a fost primit în rîn- şi transportat la loc de maşină
didaţi şi 10 membri de partid. duri'le candidaţilor. 1.600 m; steri de crengi legate
în snopi. Adunatul şi fasonatul de cereale'. pidă în producţie a celor mai şi se cramponează de el cu un­
crengilor continuă.
ghiile şi cu dinţii.
PETRE ILINCARU
corespondent N. S. HruşciOv a declarat că: bune prototipuri ale tehnicii.
Aceasta este o dovadă că or­ Tîrnplax.ul .Vereş Beniămin şi ’ Brigada ¦de zi­ trebuie continuată valorificarea Rezultatele îndeplinirii sarci­ Vorbind despre noile sarcini
ganizaţia de bază se octipă cu lăcătuşui i'lie §6robotă, primiţi dari condusă de pămînturilor îriţelenite, îndeo­ nilor septenalului pe primele puse de viaţa în faţa ştiinţei,
simţ de răspundere de lărgirea de curîrid în rîndul, candidaţilor Andrei Weber de sebi în ţinutul Krasnoiarsk şi în luni sînt bune, a declarat N. S. N. Ş. Hruşciov a subliniat că
la grupul tV_ de regiunea Irkutsk din Siberia, e- Hruşciov. Planul producţiei glo­ este riecesar ca pe viitor-să se
şantiere construcţii
civile I.C.S.H., a
faldurilor sale. Mai important au o vechime în producţie de 18 realizat in ultima
e însă faptul că atenţia ei este şi respectiv 17 ani. decadă a lunii iu­
îndreptată în permanenţă spre nie un indice de ventttal în regiunea Amur şi în bale pe primele cinci luni a fost acorde o mai măre atenţie dez­
Alături de muncitorii cu Un îndeplinirea normei alte regiuni din Orientul înde­ îndeplinit în proporţie de 105 la voltării ştiinţei, întăririi legă­
de 1,34.
/Al CLIŞEU : părtat. sută. Greştereă producţiei in­ turii ei cu viaţa. N.-S. Hruşciov
Brigada tov. An­ dustriale este de 11 la sută în a arătat Că este de dorit ca A-
cei mai înaintaţi mtlncitori, spre stagiu îndelungat în producţie, drei Weber după Gonstatînd că în domeniul a- comparaţie cu perioada cores­ cademia de Ştiinţe d U.R.S.S.-
cei cu un stagiu îndelungat în în această perioadă au fost pri- • terminarea lucrului. gricultum s-a desfăşurat în ţară punzătoare a anului trecut. Vo­ ăă elaboreze propuneri în legă­
o muncă uriaşă, N. S., Hruşciov
producţie, tovarăşi cil conştiinţă ' miţi în paftid şi un număr în­
de clasă formată. Este demn de semnat de muncitori tineri,.
remarcat faptul că din noii mem­ cărora acilili li se conturează a menţionat insuficienta, .folosi­ lumul lucrărilor capitale- efec­ tură cu îmbunătăţirea continuă'
bri şi candidaţi primiţi în ulti­ conştiinţa muncitorească. Prin­ re a posibilităţilor existente şi tuate a sporit cu nouă la sută, a activităţii sale, a activităţii
mele 8 luni, majoritatea au un tre aceştia se numără electrici­ a bunei înzestrări materiale a iar al lucrărilor de construcţie secţiilor,- filialelor şi institutelor
stagiu în producţie de peste 5 enii Bujor Popovici, Ion Gon-
ani.- stadache şi alţii. Aceştia s-au agriculturii. El a subliniat că şi montaj cu 14 la sută. Sarci­ sale.
Prihtre cei primiţi în rîndu- dovedit hotărîţi să lupte pentru principala lipsă rezidă în slă­ nile în domeniul creşterii pro­ El sTă pronunţat pentru' crea­
rile candidaţilor în această pe- a fi mereu în ffuniea bătăliei
biciunea- muncii organizatorice. ductivităţii muncii în industrie rea de laboratoare, pe lingă u-
N.S. Hruşciov a informat pe .şi în construcţii au fost înde­ ziné şi fabricii şi pentru crearea
participanţii la plenară că G.G. plinite în proporţie de 103 la db institute ştiinţifice şi alte
al P.G.U.’S. pregăteşte o -scri­ sută. centre, ştiinţifice pe lîngă con­
soare către organizaţiile de par­ N. S'. Hruşciov a subliniat că siliile economiei naţionale unde,
rioadă se numără şi maistrul pentru .îndeplinirea sarcinilor ce tid în legătură cu problemele alături de cunoscuţi oameni de
urgente refeVitoafe la întărirea toate ramurile economiei, na­ ştiinţă cu experienţă, trebuie tri­
Vasile Ciula. El are pînă acum stail în faţa întreprinderii. colhozurilor şi sovhozurilor cu ţionale a U.R.S.S, se află într-o mişi mai mulţi tineri.
cadre şi la măsurile pentru ridi­ perioadă de mare avînt. El a
carea ¦gospodăriilor rămase în arătat că angajamentul unor re­ N. S. Hruşciov a declarat că
ÎSÎiîMi^ urmă la nivelul celor fruntaşe. giuni economice ale ţării de a atenţia' trebuie să se concentre­
îndeplini înainte de termen pla­ ze asupra înnoirii utilajului. El
El a subliniat necesitatea în­ nul septenal este un indiciu al a criticat faptul că unele uzine
tăririi cu cadre a colhozurilor, uriaşelor posibilităţi şi al for­ produc maşini-unelte şi meca­
declarînd că acestea trebuie în­ nisme învechite. Trebuie elabo­
tărite în primul rînd :,cu preşe­ ţelor care au crescut. Aceasta rat un. sistem de înnoire a uti-
dinţi cu experienţă, cu organi­ laj.ului, întrucît deocamdată nu
zatori; pricepuţi. Se pune pro­ arată ' totodată că după reorga­ există uri asemenea sistem. De
blema transformării unora din­ această problemă trebuie să se
nizarea conducerii industriei şi
construcţiilor, producţia a în­
tre oarrienii c u . cea mai mare ceput să se dezvolte în ţară mai ocupe în mod deosebit Comite­
experienţă în colhozurile care tul de Stat pentru automatizare
rămîn în urmă, pentru a ridica şi construcţii de maşini consti­
agricultura la un nivel mai rapid. tuit récent.
înalt. Referindu-se la problemele co­
Subliniind necesitatea înlocui­
N. S. Hruşciov a arătat că, operării în producţie, N.S. Hruş­ rii cît mai grabnice a utilajului
deşi în ¦ultimii ani s-a desfăşu­ ciov şi-a exprimat părera că cel învechit cu altul nou, N. S.
mai rezonabil ar fi ca aceasta
rat o vastă activitate în dome­ să fie organizată în cadrul con­ Hruşciov a spus : „Oare noi,
care arii lansat o rachetă în cos­
mos, nu vom putea înlătura re­
niul reorganizării conducerii a- siliului economiei naţionale sau pede lipsurile din domeniul con­
griciilturii, din punct de vede­ să se organizeze cooperarea cu strucţiei de maşini ?“.
re organizatoric, conducerea a- consiliile economice naţionale
griculturii nu este încă perfectă. vecine.
In practica organelor agricole,
a organizaţiilor de partid şi so- N. S. Hruşciov ă declarat că (Corillnuare în pag. 4-a)
it.... ......'..i ¦ ...-...-i. ——
00O C X Î5X ^K X X X 5C X X )0000C O a{X X îaJîX X X X X X > aX X X X X X 500000C 00C X X X X
/o poate spune că s-au obţinut unele re­ Nu se poate spune că tovarăşii din secţiei (topitorii şi personalul tehnic Respectarea proceselor tehnologice
z u lta te promiţătoare. Cu toate acestea •conducerea secţiei nr.au luat.m ăsuri în mediu) avînd încă lacune în pregătirea constituie de asemenea un factor care
siderufgiştii dispun încă de multe re­ vederea remedierii -situaţiei; ciudat însă profesională. Acest lucru a dus în re­ influenţează mult realizarea unor indici
zerve, de multe posibilităţi. e faptyl -că nu .se. văd roacţele acestor petate rînduri la nerespectarea procesu- de utilizare înalţi. Se constată atît Ta
t ntdîcii de utilizare măsuri, 'Motivele ;inyoeate privind ca­ v Ini^ tehnologic,., la pierderi, de metal. furnalb, cît şi la oţelării, dese pertur­
litatea •minereului de fier, nu expljcă . Aceste, cauze explică "de altfel şi .os­ bări în funcţionarea agregatelor; ore
irea
pot fi şi mai mari întrutolul situaţia existentă. E necesara cilaţia extrem de mare a indicilor de de mers redus şi opriri (a furnale, şarje
parte şl pentru cefelaite secţii. Ca o provizionare la. timp şi de calitate a- Pe, Tîngă Succese, discuţiile dti scos ' o încordare a forţelor colectivului sec- utilizare realizaţi de la' o z i‘ la alta. cu durate lungi lq.. oţelării. La acest
la Iveală !tiuite deficienţe care frlriează i ir v 4|_
notă generală, cu mici excepţii, indicii, ¦secţiilor cu ceie necesare producţiei se obţinerea dtior indici de utilizare şi Măjurile luate în ultimii! timp „stftt ! lucră, • la furnale (îndeosebi la secţh
mai ridicaţi. Situaţia, de fapt, existen­ fiei, o .muncă politică- ,de. masă rifat
planificaţi au fost realizaţi şl depăşiţi1 pot realiza indici superiori, la nivelul tă încă în unele secţii ale combinatu­ susţinută în vederea remedierii situa­ de -.natură să ducă la rezultate »din . I- a)| se ajunge ş i ' datorită calităţii
lui, arată eă nu • s-a făcut totul în ţiei, cu atît mai mult cu cît secţia a
; vederea menţinerii unui ritm constant ce în ce mai frumoase. Acest lucru e abe a maleHilof prime. Poale fi a-
de creştere a acestor indici. rămas datoare patriei sute de tone1
lună de lună. celei mai înaintate tehnici. Acest lucru, fontă în luna mai. cu atît mai necesar-cu cît oţelăria res­ mintit în acest .sens rezistenţa slabă a
La secţia l-a furnale a Combinatului
Discuţiile purtate în coloanele ziarn-, e dovedit încă odată de indicii reali- siderurgic Hunedoara, bunăoară după pectivă dispune de însemnate rezerve. cocsului de Hunedoara, care pe lîngă
ce în februarie şi martie s-au obţinut
lui au arătat că umil din factorii care zeŢ în unele perioade (urtedri zne indici înalţi de utilizare, curba reali- L oţeiărli (excepiîttd oţelăria elec­ In acest sens, ca un merit al colecfivu- faptul că încarcă preţul de cost al fon­
• ‘ ¦' ' .' •, j , .' | >zărilor coboară. In luna mai, indicele trică), ca un considerent general, dacă
de utilizare este cu 0,072 tone fontă indicii de utilizare medii lunari sînt
au dus la obţinerea succeselor constă doar) la secţiile furnale 5-6, furnale pe m.c. volum util furnal mai mic de­ aproximativ constanţi, manifestînd tot­ lui, poate fi amintită reducerea siste­ tei, duce la multe deranjamente în
cît în luna februarie, fapt ce explică odată tendinţă de creştere, din anali­
îp îndrumarea şi conducerea activităţii 1-4, Oţelărie ¦Martin nh 2, laminor răinînerea secţiei sub sarcinile de plan. za indicilor realizaţi pe cuptoare şi matică a duratei de elaborare a şar­ mersul agregatelor. Oţelării, Ia rîndul
zile — aşa cum â reieşit din discuţiile
economice de către organizaţiile de par­ bluming. Mai mult decît atît, la furnalul nr. 1, purtate — se constată variaţii mari, jelor. -Rămîn însă de rezolvat — aşa lor, au primit şi mai primesc încă fonia
indicele realizat în luna mai este cu în specia! de Ia o zi la alta.
tid, întrecerea socialistă axată pe a- Folosirea metodelor avansate de 0,050 tone mai m'e decît cei realizat cum au arătat discuţiile —; probleme , care nu corespunde întrutolul cerin­
în ianuarie, care nici el n-a fost pfea
ceastă temă. La secţiile furnale 5-6, ba­ muncă constituie de asemenea unul ridicăt. Ce dovedeşte a#est lucru? Do­ ca regimul termic, scurtarea duratei ţelor de calitate. De aici rebuturi, er-
vedeşte pe de o parte o preocupare in­
terii de dofcs, din Combinatul siderur­ din principalii factori de creştere ai, suficientă din partea conducerii secţiei de reparaţie la cald. a cuptoarelor, pre­ furbări în mersul normal ai procesului
faţă de problema sporirii acestui indice,
gic Hunedoara, furnale, uzina „Victo­ indicilor de utilizare. Astfel, la oţe-; un ajutor nesalisfăcător din partCâ con­ cum şi calitatea acestor reparaţii, îm­ de elaborare a şarjelor.
ducerii combinatului şl o slabă muncă
ria“ Călan, organizaţiile de partid au lării, aplicarea pe scară largă a me­ politică de masă desfăşurată de orga­ bunătăţirea tehnologiei şarjelor, aprovi­ ?
repartizat la principalele locuri de mun­ todei Matulineţ, de elaborare a şarje­ nizaţia de partid din cadrul secţiei. La oţelăria Martin rtr. 1, deşi s-au zionarea. Colectivul secţiei mai are de Aceste» sînt principalele concluzii
obţinut realizări în direcţia sporirii in­
că comunişti, muncitori şi tehnicieni cu lor rapide, duce la scurtarea simţi­ Fără a contesta anumite cauze obiec­ dicelui de utilizare, totuşi ele sînt sub muncit şi în ce priveşte întreţinerea' reieşite din analiza materialelor publi­
tive cafe au frînat oarecum mersul posibilităţi, rezervele interne nefiind
un bogat bagaj de cunoştinţe profesio­ toare a duratei şarjelor şi implicit la înainte al secţiei, nu pot fi trecute cu întrutolul folosite. Se părea la un vetrei cuptoarelor, cate la rubrica de discuţii. Se poale spu­
moment dat — luna martie — că me­
nale şi politice, care au îndrumat acti­ realizarea unei producţii mari pe uni-; toda de elaborare a şarjelor rapide a Conducerile secţiei, a direcţiei teh­ ne fără teamă de a greşi, că activi­
vitatea tovarăşilor lor de muncă, au tatea de suprafaţă a cuptoarelor. nice a combinatului, vor trebui să de­ tatea siderurgişfilor privind ridicarea
constituit în permanenţă un exemplu Mare influenţă, în realizarea de in­ pună mai mult interes în rezolvarea indicilor de utilizare ai agregatelor s-a
demn, de urmat. , dici de utilizare superiori o are apli­ acestor probleme, deoarece de cIp de­ îmbunătăţit, Rezultatele obţinute — me­
In ce priveşte întrecerea socialistă, carea propunerilor de măsuri tehnico- pinde în ultima analiză realizarea anga­ rit al muncii neobosite a siderurglşti-
la secţii ale combinaiului, cum ar fi, organi?atorlce făcute de muncitori, teh­ fost abandonată. Drept urmare, în a-
oţelăriile, furnale 5-6. ş.a. s-a urmărit nicieni şi ingineri. Poate fi dat ca cea lună, indicele mediu de utilizare jamentului anual şi deci cîştigarea în­ lor — confirmă încă o dată existenţa
de către comitetele sindicale de secţii exemplu în acest sens, mărirea înăl­ al cuptoarelor a fost scăzut. Lipsa unor trecerii cu Reşiţa. Faptul că în luna multor rezerve. Lipsurile semnalate, pe
popularizarea pe toate căile a realiză-, ţimii piloţilor de cărbune cu 100 mm. materiale, nerespectarea procesului teh­ iunie secţia a rămas în urmă cu de altă parte, arală că nu toate aceste
realizarea sarcinilor de plan de ase-' rezerve sînt Folosite. Ca o dovadă în
rilor frumoase obţinute de unele ec.hi-' la bateriile de cocs ale combinatului, nologic sînt cauzele principale ale rea­ menea trebuie să dea de gîndit. plus aducem faptul că doar secţia
pe, extinderea metodelor avansate de fapt care a făcut posibil realizarea unui
muncă, ,a 'iniţiativelor izvorîţe din sî-'' indice de utilizare superior indicilor lizării unor indici sub posibilităţile Tot privitor la aprovizionare, ar fi II- a furdale s-a încadrat în sarcina
nul coleotivului. Poate fi amintită în- realizaţi în unele ţări cu o bogată ex­ secţiei. . ceva de spus în legătură cu laminorul trasată de Conferinţa regională de par­
acest sens iniţiativa prim4opitoruluil perienţă în exploatarea bateriilor de ’Colectivul oţelăriei Martin nr, 2, deşi bluming. Cu toate că indicele 'de' uti­ tid privind nivelul indicilor de utili­
Dumitru Şerban de la oţelăria Martin; cocs.. a obţinut în unele zile şi chiar săp- lizare realizat la acest agregat a de­ zare ce trebuie atinşi.
nr. 1, privind ridicarea necontenită a. Pe de altă parte, respectarea proce­ vederea lipsuri ce aparţin exclusiv sec­ tămîni indici înalţi, n-a făcut toiul păşit simţitor pe cCl realizat amil tre­ Sarcinile Conferinţei regionale de
indiceltii de utilizare a cuptoarelor sec­ selor tehnologice a contribuit — para­
ţiei. lel cu factorii arătaţi mai sus — la ţiei, Este vor)ba de disciplina muncii, pentru a se menţine la .realizările de cut, iolUşi, el este sub posibilităţile co­ partid sînt mobilizatoare şl cu pu­
Un alt factor de mare importanţă realizarea succeselor amintite. Şi legat care lasă de dorit în special pe plat­ vîrf. Lucrul e explicat. în mare parte lectivului. Intr-un cuvînf, agregatul tinţă de atins. Acesle sarcini trebuie
în sporirea indicilor de utilizare, aşa de aceasta se ridică problema ridică­ forma de încărcate a furnalelor, de prin aprovizionarea defectuoasă cu do- respectiv ar putea realiza indici mult să stea în permanenţă •în centrul a-
cum a reieşit din discuţiile purtate,, rii calificării colectivelor secţiei, întă­ fluctuaţia mare a personalului, de de­ loinită calcinată'şi uneori cu fier vechi. superiori, aceasta cu condiţia ca el tenfiei siderurgişfilor, cu atit mai mult,
constă în asigurarea agregatelor cu cele ririi disciplinei muncii. sele deranjamente în mersul furnalelor. Tot atît de adevărat însă e fapitil că să fie suficient aprovizionat cu lin­ cu cît în întrecerea cu Reşiţa victoria
necesare bunulpi lor mers, în special- In concluzie, ca o notă generală 3 S-au cons!atat-de asemenea repetaie secţia încă nu s-a pus Ia punct cu gouri de către oţelăria nouă. Deci, din va fi de parlea acelora care vor reali­
cu materii, prime şi materiale. Practica activităţii siderurgiştjior în direcţia fo­
a-dem onstrat pu tărie că pririir-o a- . lo sir ii lă maximum a agregatelor, se ..Eazuri de rierespeclarea iehrfofogiei.' 'problemă'exploatării cuptoarelor, cadrele • nou se ridică problema aprovizionării. za cei mai ridicaţi indici de utilizare.