Page 101 - 1959-07
P. 101
* ! ! * * z•io?AB? T
\\W * (V-,Lv
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAl
ORCANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARAŞl AlSFATULUI POPULARREGIONAL M u n c ito ri, in g in e r i ş i te h n ic ie n i d in g o sp o d ă riile
a g ric o le d e s ta t! L u p ta ţi p e n tr u p r o d u c ţii s p o r ite la h e c
ta r, p en tru a d a s ta tu lu i m a i m u ltă ca rn e, la p te şi a lte
p ro d u se a g ro -a lim e n ta re ! R e d u c eţi p re ţu l d e co st a l p ro
d u c ţie i, a s ig u r a ţi c re ştere a c o n tin u ă a r e n ta b ilită ţii fie
că rei g o sp o d ă rii de s ta t!
( Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).
| Anul XI Nr. 1431 Joi 30 iulie 1959 4 pagini 20 bani |
ADÎNC RECUNOSCĂTORI PARTIDULUI Şl GUVERNULUI La spărgătorul de gheaţă atomic „Lenin"
i • ¦'*:i• *¦ ' • .... . ’
Oamenii muncii dau un avînt sporii Sînt pe terminate
în tre c e rii socialiste
m% lucrările de pornire
La cea mai mare exploatare carboniferă
MOSCOVA 29 (A gerpres).— te care controlează şi asigură
Tinerii din Lupeni, însufleţiţi de hotârîrile ple porta partidului noi şi noi succese. Urmînd în TASS anunţă: La spărgătorul funcţionarea pompelor, a con
narei C.C. al P.M.R. din 13— 14 iulie a. c. con demnul comuniştilor ei au reuşit să obţină de gheaţă atomic turboelectric ductelor, generatoarelor de aburi,
tinuă să muncească cu însufleţire pentru a ra frumoase realizări. „Lenin" sînt pe terminate lu turbinelor şi instalaţiilor ato
crările de pornire, anunţă zia mice.
rul „Komsomolskaia Pravda"
C ît mai mult cărbune s-au angajat ca în cinstea Zi macaze noi din şinele vechi, re- într-o corespondenţă din Lenin Uzina electrică de pe bordul
condiţionării şi folosirii tuburi grad. navei ar putea asigura cu cu
peste plan lei minerului să obţină realizări lor de aeraj, confecţionării de rent un mic oraş. Nivelul de în
Uriaşa navă cu un deplasa zestrare energetică al navei, adi
In munca lor entuziastă pen şi mai frumoase. Astfel, briga scule din arcurile neutilizabile ment de 16.000 tone are o lun că puterea pe o tonă de depla
tru a da patriei noastre cît mai gime de 134 m. şi o lăţime de sament, este de 2,75 C.P., faţă
mult cărbune peste plan, tinerii da de tineri condusă de Alexan ale locomotivelor „Diesel“ şi al 27 m. Puterea motoarelor ei es de 2,2 C.P. la spărgătorul de
mineri de la exploatarea Lupeni dru Furo s-a angajat să dea tele. te de 44.000 C.P. — de 2 ori gheaţă american „Glacfer".
au dobîndit noi succese. Astlel, mai mare decît la cel mai nou
pînă la 28 iulie, tinerii mineri peste plan 1.000 tone cărbune, In fruntea acestei acţiuni con spărgător de gheaţă american — Pretutindeni pe bordul spăr
de aici au dat peste pianul lu „Glaciar". gătorului de gheaţă se observă
nar la zi 3.524 tone cărbune. a Iui loan Schianu şi Andrei tinuă să fie tinerii Anton Du- atitudinea grijulie faţă de aceia
Naghi cîte 500 tone cărbune ban, Constantin şi Gheorghe Spărgătorul de gheaţă atomic care vor naviga în condiţiile
Pentru obţinerea acestor suc peste plan fiecare. Barna, Dănilâ Botog şi alţii. va avea o autonomie de oircula- gerurilor şi întunericului din re
cese, tinerii mineri de fa Lupeni /v ţie de 1 an. El va putea înainta giunile polare. Salonul principal
au luat 'unele măsuri a căror e- cu o viteză de 18 noduri în apa este iluminat cu lămpi „lumina
ficacitate nu a îritîrziat să se Insemnafe economii degajată şi de 2 noduri printre zilei". Aci totul desfată ochiul —<
arate. Este vorba de omogeni gheţuri.
zarea brigăzilor şi stabilirea lor Tinerii muncitori de la secto Acfiuni patriotice
pe locuri de muncă, deschiderea rul electro-mecanic al minei Lu Pereţii postului de energetică
de noi fronturi de lucru, întări — puneai cel mai interesant al
rea disciplinei în producţie şi peni au reuşit ca, prin muncă (Bele 22 de brigăzi utemiste navei — sînt împînziţi de apara sala de cinematograf, clubul, sa
altele. voluntară, la recondiţionarea de de muncă patriotică de la mina
piese şi recuperări de materiale, Lupeni, care cuprind 890 de ti lonul de muzică, mobilierul ele
Tinerii mineri de Ia Lupeni neri, continuă să depună o rod
gant şi altele. “ '4
să economisească de la începu- nică activitate. Recent, tinerii
tul anului şi pînă acum 151.000 ¦ din cadrul acestor brigăzi au toate forţele— la grăbirea treierplui
lei. ' i'i . raportat obţinerea de frumoase Mai repede şi a arăturilor de vară!
. La obţinerea acestor succese succese. Aşa, de pildă, pînă a- şi mai bine
s-a ajuns'datorită construirii de cum au fost colectate 293 tone
fier vechi? s-a demolat o clă însufleţiţi de Hotărirea plenarei C.G.
*== dire veche şi s-au efectuat lu al P.M.R. privitoare la majorarea sala
riilor, muncitorii turnători de la' Între
crări pentru asfaltarea unei prinderea de industrie locală „Horia“
din Alba Iulia şi-au luat valoroase an
străzi.' Prin aceste lucrări s-au gajamente. Astfel, ei s-au angajat ca
să-şi îndeplinească planul lunar cu 10
economisit peste 150.000 lei. zile mai devreme şi să reducă rebutu Colectiviştii din Brîznic Ei au avut contractat cu statul pune întrebareace se mai aş
rile cu încă un procent.
De la începutul anului şi pînă au terminat treierişul 0 ^m utate de grîu teaptă oare ? Motivul că a plo
N. GROZA
acum, tinerii mineri din Lupeni corespondent pe care au hotârit să o predea uat şi din această cauză.nu a
au reuşit să economisească In comuna Lăpuşnic, raionul direct de la arie. Întreaga can-
llia, treierişul se desfăşoară in titate a fost predată din prime
168.000 lei numai prin acţiunile putut începe treierişul nu este
de muncă patriotică. nim mulţumitor. Pînă în ziua le boabe rezultate la treieriş. întemeiat. A fost destul timp
PETRU JURCON1 de 29 iulie s-a treierat jumâ- Un merit al colectiviştilor frumos, insă acesta nu s-a fo
tate din întreaga recoltă de din Dobra este şi acela că au losit. Comitetul comunal de
S»@OQ tp iie lam in a te păioase. Fruntaşă la treieriş executat arături de vară pe 50 partid şi sfatul popular comu
p eşte plan este gospodăria colectivă din la sută din suprafaţa cultivată nal au dqtoria de a îndruma
sătul Brîznic, care a terminat cu păioase, urmînd ca în scurt pe colectivişti să înceapă de
treierişul încă din săptăinina timp să se are întreaga supra-
In întrecerea pentru întîmpinarea zilei de 23 August, co- trecută. Producţia obţinută de faţă. îndată treierişul şi să ia toate
| lectivul secţiei laminor 800 mm. din Combinatul siderurgic Hu această gospodărie se ridică la Colectiviştii din satul Stre- măsurile pentru ca acesta să
nedoara, şi-a propus să dea industriei prelucrătoare, cantităţi peste 2.000 kg. grîu la ha. tea au treierat mai bine de ju- se desfăşoare într-un ritm acce
tot mai mari de laminate.
Şi în satul Ohaba, sat apar- mătate din recoltă. Ei stau slab lerat cu scopul de a se recu
Desfăşurînd larg întrecerea socialistă între schimburi, la- ţinător comunei Lăpuşnic, tre- Insă cu arăturile de vară., Con-
ierişul este pe terminate. .Mai siliul de conducere va trebui pera timpul pierdut.
minatorii au reuşit să lamineze, în afara sarcinilor de plan, în
intervalul 1—28 iulie, 1.405 tone oţel. De la începutul anului, slab se prezintă colectiviştii din să se îngrijească ca şi această
colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai secţiei au la Lăpuşnic, care nu au treierat lucrare a solului să fie făcută
Şeful de echipă Emilian Bălan, de la mina Teliuc, este cunoscut pentru minat peste prevederile planului aproape 9.000 tone ţagle. pînă în prezent decît recolta de la timp.
priceperea sa. El organizează bine mun ca echipei, avţnd grijă ca să repar pe 25 ha. din 106 cit au avut Ce se mai aşteaptă? (V & r a a m
cultivat cu păioase. Este nece
tizeze oamenii acolo unde ei pot da un randament mai . mare. Datorită Brigăzi de sondori fruntaşe
acestui fapt, echipa sa a extras peste planul primelor două decade ale sar ca membrii gospodăriei co- Şi colectiviştii din satul Tim- a n (lii& e n m r
lunii iulie aproape 160 tone minereu. Muncitorii sectorului de foraj porţie de 214 la sută şi cea de tective din satul Lăpuşnic să pa au treierat mai mult de ju-
Clişeul nostru îl prezintă în timpul executării unei găuri de mină. Uricani, din cadrul Întreprinde a doua în proporţie de 241 la
rii de explorări Lupeni, mobi sută. De asemenea, brigada son intensifice treierişul pentru a mătate din recoltă. In acelaşi n o -a
¦ssaas ¦ lizaţi de prevederile hotărîrilor dei 5.256, condusă de maistrul
plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 sondor Vasile Bucsan, în ace lichida răminerea In urmă. timp ei au predat la baza de Nu a trecut prea multă vre
Intîlniri din cadrul Festivalului iulie a. c., au organizat în ziua eaşi zi, a îndeplinii planul în me de cînd în satul Boşorod, ra
de 24 iulie o zi de producţie proporţie de 182 la sută, iar cea Intrucît în această comună recepţie întreaga cantitate de ionul Haţeg, comitetul de iniţia
mărită. Cu acest prilej, între de la sonda 5.243 condusă de
brigăzile sectorului s-a desfăşu maistrul sondor Dumitru Piţi- nu s-au efectuat încă arături de 23.000 kg. grîu contractat, pre-
rat o însufleţită întrecere . goi,r cu 160 la sută. Rezultate vară şi nici nu s-a dezmiriştit, cum si plata muncnor s.M.T.
tot aşa de bune, au obţinut şi
Tineretului şi Studenţilor Învingătoare au ieşit brigă alte brigăzi diri cadrul sectoru m trebui ca s/atut popular şi^ tiv,ădefzo.rmat din oameni hotărîţi
zile de la sondele 5.220, 5.221, lui.
conduse de maistrul sondor Ion comitetul comunalde partidsă mWcas<Bto„varăşii . NicîonlsaeemVnaiştăa —-
Stan. Prima sondă a îndeplinit GR1GORE GOANŢA secretarul organizaţiei de partid,
de la Viena planul zilei respective în pro ia măsuri pentru a se începe ^ ?eren
corespondent
de îndată arăturile. Dacă colectiviştii din Timpa Amos Munteanu — preşedin-.
tele sfatului popular co-.
VIENA 29 Corespondentul special A- ramuri industriale, perspectivele lor de De ia arie — la baza sînt fruntaşi la muncile din a- munal, Octavian Donţiu — me
gerpres transmite: Miercuri a avut viitor, metodele folosite în calificarea ceastă campanie, apoi cei din dicul de circumscripţie, Ion Bor-
loc la Sofiensaelle Intîlnirea tinerilor tineretului, condiţiile de viaţă şi de de recepţie Băcia au rămas mult în urmă. cescu — directorul şcolii ele
conducători ai ansamblurilor muzicale muncă ale tinerilor muncitori, expuse mentare şi alţii, au pornit să lă
de amatori. O interesantă discuţie pri în referatul delegaţiei noastre au tre Membrii gospodăriei colecti Ei au terminat de mult seceri
murească cetăţenii despre nece
ve „Dr. Petru Groza“ din Do şul ; au aria pregătită şi bato-
sitatea construirii unui dispensar
lejuind un bogat schimb de experienţă, zit interesul tinerilor muncitori din alte bra au treierat pînă acum mai ză şi totuşi, nu au început tre-
s-a angajat Intre tinerii artişti şi ţări şi au prilejuit discuţii însufleţite mult de jumătate din recoltă, ierişul. Pe bună dreptate se
Economii la materiale şi manoperăconducători ai ansamblurilor de ama şi un multilateral schimb de experienţă. c e . urma să fie ridicat din con
tori din numeroase ţări. Expunerea Delegaţii dintr-o serie de ţări capita La districtul L-II din staţia tribuţii şi prin muncă voluntară.-
documentată prezentată de delegatul liste şi-au manifestat interesul pentru C.F.R. Pui raionul Haţeg, lu
ţării noastre a fost urmărită cu mare măsurile de proiecţie a muncii şi asi crează un colectiv mic dar har lor de întreţinerea căii. Muncind Cei din. Boşorod. oameni ini
atenţie de cei prezenţi. gurarea sănătăţii luate in tara noa nic. Problema realizării de eco cu entuziasm ei au reuşit să în
stră. nomii constituie pentru munci deplinească şi să depăşească moşi, s-au aşternut pe lucru. Au
O întilnire asemănătoare sirin- torii de aci o preocupare per prevederile planului de produc
gind laolaltă pe conducătorii ca Miercuri dimineaţa un grup de tineri manentă. Ei vor să-şi aducă ţie. pe primul semestru al anu procurat material lemnos, ţiglă,
selor şi cluburilor de tineret a francezi şi italieni au făcui o vizită toată contribuţia în această di lui şi să realizeze economii la
trecut în revistă experienţa şi delegaţiei noastre, peirecînd împreună recţie pe măsura posibilităţilor materiale de 33.053 lei, iar la ciment, au făcut cărămizi, şi în
metodele folosite in diferite ţâri în cu tinerii noştri cîteva ore plăcute. In lor. manoperă suma de 11.000 lei.
educarea tineretului şi trezirea intere spiritul celçi mai depline prietenii s-au tr-o zi clădirea a început să
sului său pentru cultură şi artă prin dus discuţii despre lupta comună pen /Mobilizaţi de organizaţia de Discutînd măsurile luate de
intermediul acţiunilor iniţiate de ca tru pace, s-a făcut schimb de daruri partid, muncitorii de aci au por partid privind îmbunătăţirea ni crească.
sele de cultură ale tineretului. Bogata şi s-au învăţat cîntece franceze, ita nit, încă de la începutul anu velului de trai, ei au Iiotărît să
experienţă acumulată de activitatea ca liene şi romîneşti. Conducătorii grupu lui, acţiunea de economisire a răspundă grijii partidului cu noi Astăzi, dispensarul se ridică
selor de cultură ale tineretului din rilor de tineri au rostit cuvinte de sa materialelor şi de scurtare a fapte. S-au angajat să realizeze
R. P. Romînă şi rolul lor în desăvîr- lut, subliniind solidaritatea care leagă timpului de efectuare a lucrări pînă la sfîrşitul anului economii impunător în mijlocul satului.
şirea revoluţiei culturale din ţara noa tinerelul lumii în lupta pentru pace. de încă 28.000 lei la materia
stră au fost împărtăşite celor prezenţi, le şi de 9.000 lei la manoperă. El are 10 încăperi pentru sta
care s-au interesat îndeaproape prin ?
numeroase întrebări puse delegaţilor In cadrul manifestărilor studenţeşti ţionar, casă de naştere, cabinet
noştri de metodele folosite. ale Festivalului au loc seminarii in
ternaţionale pe diferite probleme de in medical, locuinţă pentru perso
Tot miercuri a început şi intîlnirea teres general şi întîlniri pe facultăţi.
tinerilor muncitori din industria petro nalul sanitar.
lului şi chimiei. Succesele înregistrate
In ourînd disp'ensarul medical
din Boşorod va fi acoperit, ten-
cuit şi dat în folosinţă.
I-'ani văzut de multe ori pe
La Hunedoara cetăţenii din Boşorod lucrînd la
A în c e p u t c o n stru c ţia celu i
dispensar. Care s-au evidenţiat?
Greu de spus. Ga tovarăşii Pe
tru Buciumau, Tamaş Drăgo'-
în ţara noastră în aceste importante In seminarul internaţional care a d e -a l 1 0 0 -lea b lo c iescu, Traian Jur], Nicolae Po-
dezbătut „rolul studenţilor şi al orga
IN PAGINA 3-A nizaţiilor lor în societate", iov. Ştefan In ziua 3e 28 iulie, în noul ează premisele unui ritm aî< In anii regimului 'democrat-popular, Ia Hunedoara au fost povici, Maria Luţoi, cuprinşi
Birlea, membru în Comitetul Executiv cvartal de blocuri din oraşul muncii, susţinut, în vederea ter construite o seamă de put«rnice agregate siderurgice. Printre a- de dorinţa de a avea un locaş'
D in m u n c a , al U.'A.S.R., a prezentai delegaţilor Hunedoara, au început lucrările minării cît mai grabnice a lu cestea se numără şi laminorul bluming 1.000. Colectivul care pentru sănătatea oamenilor mun
străini aspecte din activitatea U.T.M. la cel de-al 100-lea bloc. După crărilor. deserveşte acest laminor a dat patriei peste plan în primul se- cii, au lucrat toţi cetăţenii din
şi a c tiv ita te a şi U.'A.S.R. şi a vorbit 'despre contri ce s-au făcut trasările, construc mesţru al anului curent, 12.407 tone blumuri. sat şi din raza comunei Boşo-
g o sp o d ă riilo r buţia asociaţiilor studenţeşti la activi torii I.C.S.H.-ului au trecut la Pînă in prezent, au fost con rod.
a g ric o le de s ta t tatea muliilaterală 5 studenţilor ro- efectuarea săpăturilor. Organi struite la Hunedoara 2.094 apar Fotografia noastră înfăţişează un aspect interior al lamino
mini în învăţămîrd şi în viaţa ob tamente în blocuri cu două şi rului. In prim plan foarfecă. ION MAR1NESCU
ştească. zarea judicioasă a şantierului, trei etaje. corespondent
avîntul întrecerii socialiste, cre