Page 102 - 1959-07

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI , 'V A Nr. 1431

Cîteva concluzii de la Informaţii

consfătuirile cadrelor didactice • Ieri a avut loc la Sfatul popular raional Ilia o şedinţă Ia care au par- Gînd ăm adus vorba' despre — Nu mai puteţi realiza pla­ staţia de ra'dioficare recenzia u-
iticipat toţii preşedinţii gospodăriilor agricole colective din raion. Cu acest1 îndeplinirea planului pe anul a- nul, am zis. nei cărţi.
Consfătuirile cadrelor didacti­ a asigura, lecţiilor, un conţinut , prilej s-a făcut un amplu instructaj cu privire la ţinerea anei cit mal bune V cesta, cele două bibliotecare, • ¦—' Nioi vorbă, ău răspuns ele.
ce din regiunea noastră, au con­ ?orespdnzator.' ievidenţe a muncii colectiviştilor în cadrul gospodăriilor. Vera Nistor şi Agafia Belea, au Păi vezi dumneata, noi sîntem — înseamnă că marea majo­
stituit un prilej de a scoate în dat un răspuns prom t: aici numai două bibliotecare. ritate a cetăţenildr din oraşul
evidenţă o serie de succese ob'- In cadrul consfătuirilor, în' • întreprinderea cinematografică regională Hunedoara, organizează în: Una' trebuie' să meargă pe teren Haţeg sînt cititori pasionaţi ai
ţiniite de învăţători şi profesori special ţn raioanele în care a- tcadrul acestei săptămîni premieri festive şi simpozioane cu diferite filme. — Nu-1 îndeplinim tovarăşe. ca să adune cărţile de la cei bibliotecii raionale.
în munca pentru educarea patri­ vem şcoli ale naţionalităţilor Astfel, la Petroşani a avut loc în ziua de 28 iulie premiera festivă a fi!mu-j Spline şi dumneata, putem a- care nu le-au restituit şi să facă
otică şi intern'aţionalistă a ele­ conlocuitoare, multe cadre di­ iul sovietic „Ivan cel groaznic". Tot la Petroşani, la cinematograful „7 No­ vea noi 2.000 cititori care să şi alte treburi. Alta, trebuie să — ,Nu-i adevărat. Uite, să lu­
vilor.. Referatele prezentate, pu- dactice ca1 Szilâgy Andrei, Zări iembrie", va fi prezentat în premieră filmul artistic maghiar „Umbrela lui: împrumute 30.000 de cărţi ? Ci­ şadă aici la bibliotecă. ăm întreprinderile şi instituţiile
nînd în discuţia consfătuirilor loan, Simon Andrei, Both Adal­ Sfîntu Petru", cu care ocazie se va expune o conferinţă despre combate- reşul noştru are populaţie mică. pe rînd. De pildă, de la coope­
una dintre cele mai. importante, bert şi alţii au vorb’it cu multă irea misticismului. rativa meşteşugărească „Ţara
probleme ale şcolii noastre — însufleţire despre actul unifică­
munca de educare comunistă şi rii celor două universităţi din Premieri festive şl simpozioane vor avea Ioc şi Ia cinematografele din^ In anii trecuţi, eram „salvaţi“ In faţa unor asemenea ,,'a'rgu- Haţegului“ sînt însorise două
instruirea elevilor — au consti- Gluj — „Babeş“ şi „Bolyai“ — persoane, de la sfatul popular
tuit în acelaşi timp un ¦îndrumar act care va. contribui la întărirea , Lonea şi Ilia cu filmul romînesc ^.D-ale carnavalului", la Orăştie cu filmul so­ într-o oarecare măsură de ele­
pentru activitatea de viitor a educării studenţilor în spiritul vii şcolii din localitate. Acum al raionului (excluzîn'd tovarăşii
cadrelor didactice. patriotismului şi internaţionalis­ vietic „O cursă obişnuită" şi la Sebeş cu filmul „Frunze roşii",
mului socialist, la cimentarea • Casa regională a creaţiei populare, pregăteşte în aceste zile deschi­ au şi ei bibliotecă şi nu mai vin Î N S E M N Ă R I de la secţia'' învăţămînt şi cul­
Mai mult ca în ceilalţi ani, frăţiei dintre poporul romîn şi
consfătuirile au dezbătut pro­ minorităţile naţionale. derea, în oraşul Lupeni, a unei expoziţii de artă plastică. Expoziţia va fi( la noi. Biblioteca lor are cărţi tură) trei persoane, de la Uni­
bleme de conţinut ale procesului
instructiv-educativ, legate de Consfătuirile cadrelor didacti­ , organizată în cinstea Zilei minerului şi va fi deschisă între 6-12 august. La< ¦foarte bune. Am pierdut cel pu­ unea raională a cooperativelor
milnca de educare patriotică şi ce din acest an s-au desfăşurat
internaţionalistă a elevilor noş­ la un nivel mai înalt decît anul expoziţie vor fi prezentate lucrări ale artiştilor plastici profesionişti şi am a-( ţin 400 de cititori. mente" eşti tentat să dai crezare de consum 4 persoane, de la
tri., Marea majoritate a celor trecut. Aceasta s-a datorat fap­
care au vorbit, s-au referit în tului că animatorii discuţiilor au tori din diferite regiuni ale ţării. Ascultînd cele spuse de biblio­ la tot ce ţi se spune. sfatul popular orăşenesc ni­
cuvîntul lor la procedeele de fost membri şi candidaţi de par­
milncă folosite la catedră sau tid, şi cadrele tinere care au ur­ • In ziua de 28 iulie a avut Ioc închiderea cursului „Şcoala mamei", tecare, eram aproape convins — In cinstea zilei de 23 Au­ meni, de la Spitalul unificat
în ' activitatea extraşcolară pen­ mat exemplul lor, criticînd lip­ din circumscripţia nr. 20, din str. A, VJaicu-Deva, organizat de comitetul) că ele au dreptate. Şi ca să aflu gust nu v-aţi luat vreun anga­ două persoane...
tru a realiză educaţia comunis­ surile colectivelor pedagogice orăşenesc al femeilor. Cu acest prilej, a fost prezentată ultima lecţie intl-< amănunte, am discutat mai de­ jament, aşa, cum fac toţi oame­ Au fost enumerate aproape,
tă a elevilor. Bunăoară, tov. din şcolile respective. Astfel, ca­ toate întreprinderile şi institu­
Ioan Ocolişan de la Gălan, a a- dre ca Ovidiu Vlad, Lasou Tit tulată „Noul născut şi îngrijirea lui". Aceste cursuri au fost frecventate de< parte nii muncii din ţara noastră ?
rătat cum prin lecţiile de isto­ Liviu, Berey Elisabeta, Malixi-
rie,'s-a străduit — vorbind des­ na Donţu şi alţii, au discutat cu v 26 femei-mame. —¦- Pînă acum, cîţi cititori şi — Ba da, am răspuns chemă­ ţiile din oraş. De lă fiecare in­
pre Ioan de Hunedoara, să scoa­ mult curaj, de pe poziţii de cîte cărţi împrumutate aveţi ? rii la întrecere lansată de biblio­ stituţie, doar cîţiva cititori erau
tă în evidenţă rolul şi forţa u- partid. • O.C.L. Alimentara, interraionala Deva* a deschis în oraşul Deva pe( teca raională din Ilia. Ne-am însorişi la biblioteca. Gare să
riaşă a maselor populare — ţă­ strada V. I. Lenin o nouă unitate pentru desfacerea vinurilor şi rachiu-^ — Peste 1.000 cititori însorişi luat multe angajam'ente. fié cauză ? înseamnă că cele
rănimea iobagă, romînă şi ma­ De asemenea, se poate apre­ rilor naturale. şi 10.866 cărţi împrumutate. două bibliotecare au munc.it cum
ghiară — în lupta împotriva cia că în majoritatea raioanelor, — Şi le veţi îndeplini ?
cotropitorilor turci. De aseme­ spiritul combativ al cadrelor di­ — Da’ de unde. Păi cum să trebuie-pentru atragerea oameni­
nea, vorbind elevilor despre sec­ dactice s-a dovedit mai accen­ Gospodarii comunelor la lucru le îndeplinim ?! Numai noi lor ? Au servit în mod conştiin­
toarele economiei noastre naţio­ tuat decît în anii trecuţi şi a- cios pe cei care au cerut dife­
nale, profesorul a prezentat e- ceasta datorită şi faptului că în două...
levilor dezvoltarea actuală ă u- timpul anului ei şi-au îmbogă­ rite cărţi ? Acţiunile organizate
zinei „Victoria" Gălan, în com­ ţit cunoştinţele ideologice şi po­ Apropierea marii sărbători a proprii, iar transportul şi aşter­ construire a cîte unui cămin cui Am pus o întrebare despre fe­ au dat rezultate? Iată cîteva în­
paraţie cu situaţia ei în regi­ litice prin participarea activă la eliberării patriei noastre, a însu­ nutul ei s-a făcut prin munca vo­ lul cum atrag dînsele cititorii la trebări la care sînt chemate să
mul capitalist învăţămîntul ideologic. Multe fleţit în muncă şi pe gospodarii luntară a cetăţenilor, s-a reuşit tural. Zilele de muncă volunta­ bibliotecă. dea' răspuns tov. Verá Nistor şi
cadre didactice au făcut apreci­ comunelor regiunii noastre — ca la fiecare km. 'de 'drum în­ Agafia Belea, salariate' ale bi­
Un preţios schimb' de experi­ eri, în cuvîntul lor, asupra fap­ deputaţii — care, cu sprijinul treţinut să se economisească cir­ ră efectuate de cetăţeni atît cu — Organizaţi ceva ăoţiuni ? bliotecii raionale Haţeg.
enţă în cadrul consfătuirilor îl tului că învăţămîntul ideologic maselor de cetăţeni se strădu­ ca 4.000 lei. Acum, în toate co­ braţele cît. şi cu atelajele la con­ Organizăm tovarăşe, cum
constituie şi cuvîntul tov. Lascu organizat în formă nouă, î-â a- iesc să dea comunelor şi sate­ munele raionului, se desfăşoară strucţia căminelor culturale, de­ ’ V. ALBU
Tit Liviu — directorul şcolii jutat să se orienteze mai bine păşeşte cifra de 1.000. să nu organizăm. Ghiar săptă-
medii „Horiă, Gloşca- şi Grişan“ în predarea lecţiilor, să interpre­ mîna trecută am transmis la'
din Alba Iulia, care a împărtă­ teze mai just fenomenele naturii
şit din experienţa şcolii ce o şi ale societăţii. S-a subliniat cu lor un aspect cît mai sărbăto­ o muncă susţinută pentru înde­ •s î s a d -
conduce, subliniind preocuparea acest prilej şi îndrumarea per­
pentru întărirea educaţiei comu­ manentă dată de organele şi or­ resc. In raionul Ilia, de pildă, plinirea angajamentului, privind
niste a elevilor, prin organiza­ ganizaţiile de partid în pregăti­
rea de întîlniri cu luptători anti­ rea temeinică a seminariilor. şi D ezvoltarea laboratoarelor de igienăs-'a iniţia! chiar 1 întrecere pen­ întreţin/’rea drumurilor,-
fascişti şi grija pentru buna or­ mai ales a colocviilor finale. tru titlul de cea mai bine gos­ Şcoli şî cămine culturale
ganizare a anumitor aniversări podărită comună. din sanepidurile regiunii
şi serbări în cadrul şcolii, pen­ Din consfătuiri, s-au tras o Zilele trecute, munca gospo­
tru a le da un bogat conţinut e- serie de învăţăminte pentru Au redus preţui de cost dărească a cetăţenilor 'din sa­ Grija pentru sănătatea oamenilor Aceasta a fost situaţia medico-săni- medico-sanitar s-a achitat cu cinste de
ducativ. Despre rezultatele fru­ munca de viitor a învăţătorilor pe km. de drum tele Nojag, Sîrbi şî Biciu, de­
moase obţinute în direcţia edu­ şi profesorilor, în scopul asigu­ muncii din ţara noastră, constituie una tară în ,cuprinsul fostului judeţ Hune-' sarcinile ce i-au stat în faţă. Astfel,
cării patriotice şi internaţiona­ rării educaţiei patriotice şi inter­ Printre obiectivele întrecerii pusă în cinstea zilei de 23 Au­ din problemele de bază ale statului de
liste a elevilor, au vorbit şi to­ naţionaliste a elevilor. Cadrele iniţiate în cinstea zilei de 23 gust. a cunoscut mare satis­ democraţie populară. Partidul Muncito­ doara. In anul 1945, în proiectul de planul- de muncă al laboratoarelor *do
varăşii Nicolae Crîstoiu, — di­ didactice au plecat de la consfă­ August, privind buna gospodă­ facţie. S-au inaugurat cîte un resc Romîn şi guvernul Republicii
rectorul şcolii de 7 ani din Vata tuiri ' animate de dorinţa desfă­ rire a comunelor se numără în­ nou local de şcoală în satele Populare Romîne au ca preocupare buget a! spitalului de stat din Deva, igienă din regiunea Hunedoara In pe­
de Jos, Iustina Bulbucan — şurării unei munci mai rodnice treţinerea drumurilor şi reduce­ lor. Pentru construirea acestor permanentă ridicare nivelului sanitar.
profesoară Ia şcoala de 7 ani din la clasă şi în afară de şcoală, rea preţului de cost al lucrări­ ¦localuri în termenul prevăzut Datorită acestui fapt, medicina, pusă s-a prevăzut un laborator de igienă cu rioada anilor 1952-1958 a-,fost realizat
Benic, şi mulţi alţii din diferite pentru a justifica astfel marea lor pe km. de drum. In acest în angajament, au fost mobili­ în slujba poporului, a atins o dezvol-’
raioane. încredere pe care partidul şi gu­ sens, din luna iunie, cînd a fost zaţi toţi cetăţenii, in fnunte str tare riemaiîntîlnită în anii regimului secţiile bacteriologică şi chimică. în medie cu 145 la sută.
vernul nostru le-a acordat-o ca lansa... chemarea şi pînă în pre­ deputaţii Gheorghe Stănilă, Moi- borghezo-moşieresc.
Consfătuirile au luat o poziţie educatori. zent pe întreg raionul Ilia s-au se Petresou, Agafia Gorea şi al­ Mai tîrziu, prin reforma administra; De un real sprijin în munca sahepi-
critică faţă de unii învăţători şi executat lucrări de întreţinerea1 ţii, oamenii au muncit cu mult Pe primul plan, în medicină fiind 'tivă din anul 1950, a luat fiinţă Sa-' durilor a fost şi studierea experienţei
profesori, care neînţelegîndu-şi Grija deosebită a partidului drumurilor pe o distanţă de 29 entuziasm de la săparea fun­ ¦nepidul regional cu laboratorul de igie­ cîşţigate de unităţile sanitare din Uni
pe deplin rolul de educatori, nu pentru tînăra generaţie şi educa­ km. din cei 50 km. cît prevede daţiilor şi pînă la ultimele lu­ situată lupta pentru prevenirea dife­ nă avînd secţiile bacteriologice, chi­
s-au străduit să asigure un bo­ torii ei, este, de altfel, concre­ ar -ajamentul luat. Astfel, a crări de finisaj. mice şi toxicologie. Iri acelaşi timp au unea Sovietică. Astăzi ne putem mîndri
gat conţinut de idei lecţiilor ce tizată şi mai bine în Hotărîrea fost aşternută piatră pe drumu­ La fel au muncit şi cetăţenii ritelor boli, s-a înfiinţat în anii de de­ luat fiinţă şi sanepidurile raionale cu cu rezultatele obţinute pe linie sani­
le-au predat. Aşa a fost cazul plenarei C. C. al P.M.R. din rile Ilia—Lugoj, Grind—Lipo- din satele Brădăţel şi Burjuc aceleaşi secţii. Astfel, în anul 1951, în tară antiepidemică.
tovarăşului Sebastian Bozan de 13-14 iulie a.c, care va aduce -o va, Ilia—Visca şi Ilia—Bejan. care, tot în cadrul întrecerii pa- mocraţie populară reţeaua sahitaro-anti • regiunea Hunedoara funcţionau labora­
la şcoala de 7 ani din Sulighe- creştere considerabilă a nivelu­ Datorită faptului că extragerea tr iotiee -ini11ată ipe ¦rai on;11au ¦teT-- toare de igienă la Alba Iulia, Brad, Dr. TEODOR GUŢU
te, care nu a dat o explicare lui de trai şi învăţătorilor şi pietrei s-a făcut din,- carierele minat de curînd “Ţiierărtje order: medic primar la laboratorul Deva
ştiinţifică evenimentelor istori­ profesorilor din patria noastră.
ce ce au determinat Unirea Ţă­ epidemică. In această direcţie, labora­ Hunedoara, Petroşani iar mai tîrziu şi COOPERATIVA
rilor Romîne, atribuind actul Cadrele didactice din regiunea la Sebeş şi Orăştie. In regiunea Hu­ „VIAŢA NOUA"
Unirii unor cauze întîmplătoare. Hunedoara au primit cu depli­ toarele din cadru! sanepidurilor consti­ nedoara, pînă în anul 1951, n-aii exis­
A fost combătută şi poziţia unor nă satisfacţie noua hotărîre a tat nici laboratoare clinice pe lîngă Orăştie
cadre ca Domnica Moisuc din partidului. Ele s-au angajat să tuie mijloacele de bază cele mai pu­ spitale, afară de cel din oraşul -Petro­
satul Coaja, raionul Ilia, şi a lupte cu elan sporit pentru tra­ şani;' ;cu-"un singur medic şi o soră,*“ execută pentru populaţie, prin
altora, care nu s-au străduit să ducerea în viaţă a tuturor hotă- ternice. - care nu puteau satisface nici nevoile unităţile' sale, următoarele lu­
rîrilor partidului şi guvernului TA '••* YL: '>wVlS ' locale. Acest laborator nu era com­ crări
se pregătească din punct de ve­ nostru, chezăşia unei vieţi tot Primul laborator de igienă în fostul plectat TTu toate aparatele necesare şi
mai fericite, în viitor. nici cu personal suficient. —¦confecţii pentru bărbaţi,
dere politic şi ideologic pentru judeţ Huhedoăra,' a fost înfiinţat de femei şi copii;
CORNEL CISMAŞ1U In sarcina laboratoarelor de igienă
lamieres lofft de difuzarea presei Ministerul Sănătăţii în anul J945, pe revin sarcini importante cum sînt cer­ — încălţăminte comandă şi
şef adjunct al secţiei regionale de cetările de laborator pe bază ştiinţifi­ repăraţiuni;
învăţămint şi cultură*i lînga spitalul de stat din Deva, în- că (bacteriologice, chimice şi toxicolo­
gice) cerute pentru diagnosticul, profi­ —¦confecţii pantaloni (sec­
tr-un local necorespunzător cerinţelor. laxia bolilor contagioase şi protecţia ţie specială);
muncii, depistarea foştilor bolnavi de
O difuzare cît mai rapidă a tie, taxatorul Petru Dudaş ar fi Cu timpul s-a amenajat şi lărgit a-' boli contagioase şi a purtătorilor, con­ —- confecţii haine de blană
presei înseamnă o informare constatat că însoţitorul poştei trolul sanitar al alimentelor, băuturi­ din deşeuri;
mai operativă a maselor de oa­ nu ar avea actele în regulă (deşi jungînd să deservească în bună mă­ lor şi a tuturor produselor alimentare,
meni ai muncii de la oraşe şi acesta era cu actele întocmite analiza apelor potabile (care se face — confecţii scurte îmblă­
sate. Pentru a asigura difuza­ după indicaţiile date de I.R.T.A.- sură scopul pentru care a fost creat. zilnic), de la instalaţiile centrale în lo­ nite din cabană cu m esada;
rea presei în cele mai bune con- Deva). In această situaţie, taxa­ calităţile în care există etc.
diţiuni, pînă în cele mai înde­ torul a găsit o „soluţie" şi anu­ De altfej, însăşi spitalul, cu secţiile de — argăsiri de piei, precum
părtate lobalităţi ale regiunii, me a aruncat din autobus sacii Datorită muncii' depuse, personalul şi prelucrarea lor (pieptare,
direcţia regională P.T.T.R. Hu- cu poşta şi ziarele, lăsîndu-le în atunci, (boli interne, secţia de chirur­ cojoace etc.);
nedoara-Deva a încheiat un con­ eîmp împreună cu însoţitorul a-
tract şi cu întreprinderea regio­ cestora. Gum era şi normal, gie şi secţia de contagioşi) nu avea — reparaţii radio.
nală de transporturi auto. poşta şi ziarele destinate comu­ Toate lucrările se execută
nei Balşa, au ajuns cu multă un laborator cu medio de specialitate. prompt şi sînt de bună cali­
De la început s-a constatat că întîrzlere în această localitate.
unii din taxatorii şi şoferii de Produsele patologice de la bolnavii tate- ________
pe autobusele I.R.T.A., dovedesc Am dori să ştim ce părere au internaţi în spital, pentru reacţia Wi-
dal, R. B. Wassermanfî şi altele mai
complicate, se trimiteau la laboratoarele
de igienă din Alba Iulia, Sibiu şi
Cluj, iar rezultatele se obţineau abia
după 10-15 zile. Bolnavii sifilitici, de
pildă, erau internaţi într-un salon în

multă nepăsare în ceea ce pri­ tovarăşii din conducerea direc­ secţia de boli interne, iar diagnosticul
veşte transportul ziarelor. Un a- ţiei regionale de transporturi şi controlul ştiinţific al tratamentului,
semenea caz — şi nu e singu­ auto Deva, despre această ati­ din lipsa de laborator în spital, nu se ANUNŢ

rul — s-a întîmplat în ziua de tudine faţa de transportul cores­ puteau face pe măsura cerinţelor. Nu Cooperativa meşteşugărească „Moţul" din Baia de Griş, cu>

10 iulie a. c. cînd autobusul pondenţei şi difuzarea presei? mai putem vorbi de bolile infecto-con- 'secţii de producţie în Baia de Griş, Vaţa, Tomeşti, Ţebea, BradŢ
I.R.T.A., care circulă pe traseul tagioase, la care se cere diagnosticul iGurabarza, Băiţa etc., execută diverse lucrări pentru populaţie*
Deva-Almaş, a luat din Orăştie IOAN SUCIU ştiinţific cît mai urgent şi confirmarea 'atît cu-materialele clienţilor cît şi cu materialele-cooperativei.;
şi poşta pentru Balşa. La o responsabilul secţiei de difuzare
Oricine poate să se adreseze cooperativei pentru a cere
a presei Orăştie lui în timp de 24-72 ore.
distanţă de cca. 6 km. de Orăş­ 1i se execute : <

7ocooo«xxx>oaoc»îxx?ooooocîixxx>ogcocxxx)oooxxxxx>^oococsgu.x>oc^«^yotTOOcKXX;aoococxxxxooocxxxxx»cxx»oooo?>cousJxoocoocxKxxxx5Coc>txxxxxx încălţăminte după comandă, reparaţii încălţăminte, conlec J
ţiuni bărbăteşti şi femeieşti, confecţiuni de cojocărie, confecţii de<

TRIBUNA AGITATORULUI fa sfîrşituJ anului să realizăm o - re­ A doua cale importantă ce o vom 'binale şi mobilă, dărăcit de lină şi cîlţi, lucrări de fierărie, con­

ducere a preţului de cost cu 10 lei urma este creşterea productivităţii strucţii, zidărie şi duigherie, zugrăveli, frizerii, (esătorie, olă-<

Măsurile luate de partid pe tona de produs, faţă de sarcina de muncii, este o mai bună întreţinere a 'rie, fotografii, tinichigerie, îngheţată.
plan. Pînă acum însă, reducerea rea­ agregatelor şi utilajelor cu care lu­
puternic imboldîn munco noastră lizată de noi reprezintă numai 5,15 crăm, întărirea disciplinei în muncă, Tarifele sînt convenabile, lucrările se execută prompt şi deţ
lei pe tonă, faţă de plan. Aşadar, în reducerea rebutului e.tc.
lunile ce urmează trebuie să mai redu­ 'calitate. -^Vvr .»V
cem preţul de cost cu încă 4,85 lei O sursă deosebit de importantă de
faţă de realizările de pînă acum. Lu­ reducere a preţului de cost este înlo­ In a te n ţia g o sp o d ă riilo r a g ric o le
crul acesta nu este uşor de realizat, cuirea vechiului tip de cochile, care
dar avem posibilităţi, necesită multe operaţii de prelucrare, co lective ş i a în to v ă r ă ş ir ilo r /
cu un nou tip de cochile, turnate la
Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. de plan prevăzute pe luna septembrie. cii şi a reducerii preţului de cost al Deosebit de important pentru mun­ noi şi care costă mult mai puţin, in
pieselor turnate. ca noastră, a agitatorilor, este acum momentul de faţă, noi avem cochile
în direcţia creşterii nivelului de trai Este realizabil acest lucru dacă ţinem să arătăm tovarăşilor noştri, care sînt. de tip vechi turnate de cca. 2 ani; Uniunea raională a cooperativelor
Realizările noastre din prima jumă­ principalele căi de .reducere a preţu­ dar nu le putefti întrebuinţa, pentru de consum Alba Iulia
al poporului, a găsit colectivul secţi­ seama de faptul că întreaga secţie tate a anului sînt deosebit de îmbu­ lui de cost al pieselor furnale. că nu li s-au făcui operaţiile de pre­
curătoare. Este important că întregul lucrare. Aceasta a făcut ca pînă a- V IN Q E :
ei noastre în plină bătălie pentru, rea­ produce piese în coniul lunii septem­ colectiv al secţiei lupiă în mod con­ La ultimul instructaj pe care ni l-a cum noi să nu putem lucra cu în­
ştiincios pentru îndeplinirea hotăririlor făcut, biroul organizaţiei de bază ne-a treaga capacitate a turnătoriei, intro­ prin unifaîea sa din Teiuş
lizarea angajamentelor pe care ni brie încă din ziua de 18 iulie. Tot luate de organizaţia de bază. Aici a- arătat că eforturile colectivului nostru ducerea în producţie a noilor cochile
vem şi noî, agitatorii partea noastră de trebuie îndreptate în trei direcţii prin­ va înlătura acest neajuns şi în plus unelte şi maşini agricole
le-am luat ca răspuns la chemarea ce­ brigada lui s-a angajat ca de acum contribuţie. Adunarea generală din luna cipale pentru a ne îndeplini angaja­ ne va aduce o economie de cca.
ianuarie a stabilit, pe baza unei ana­ mentele luate în ceea ce priveşte re­ 79.000 lei, ceea ce va influenţa în mod provenite de ia fostele centre
lor 8 întreprinderi din Capitală, pen­ înainte să reducă procentul de rebu­ lize amănunţite a situaţiei, că noi a- ducerea preţului de cost, pozitiv asupra preţului de cost. de închiriere
vem mari posibilităţi de creştere a
tru sporirea continuă a producţiei şi turi de la 6- la sulă cît se realizează producţiei şi productivităţii muncii. De Se ştie că o sursă importantă a re­ Succesele pe care le-am obţinut pînă CU MARI REDUCERI DE PRETURI
aceea, întregul colectiv al secţiei s-a ducerii preţului de cost este înlocuirea acum, ca şi posibilităţile ce ne stau
productivităţii muncii şi reducerea acum, la 4,7 la sută. Acest angajament angajat să îndeplinească pianul anu­ materialelor scumpe cu altele mai ief­ la îndemînă constituie garanţii că noi DE ASEMENEA VINDE PRIN TOATE UNITĂŢILE SALE
al în li luni. tine. La noi problema se pune să în­ ne vom îndeplini toate angajamentele
preţului de cost al producţiei. ; Este spune mult dacă se are în vedere că locuim o parte rit mai mare din fonta pe care ni |e-am luat. In felul acesta, ~ ~ DE DESFACERE UNELTE AGRICOLE CA
Avîntul cu care s-a muncit în pri­ nouă cu fonta veche. Inginerul secţiei, colectivul secţiei noastre va aduce o
greu de exprimat în- cuvinte bucuria procentul de rebut admis este de 8,2 ma jumătate a anului a făcut posibil maiştrii şi şefii de ecbjpe au o preo­ contribuţie de seamă la consolidarea
ca la începutul lunii iulie să producem cupare deosebită în această direcţie. măsurilor luate de partid în direcţia
cu care au fpst primite în secţia noas­ la sulă. piese în contul lunii august, deci am Se are în vedere ca înlocuirea fontei creşterii continue a nivelului de trai
cişijgat o lună. Productivitatea mun­ noi cu cea veche să nu aibă urmări al poporului
tră noile măsuri luate de partid. După Exemplul echipei tovarăşului Horop- negative asupra calităţii produselor.
cii a fost depăşită în fiecare lună cu ARMENACHIS IANIS
ce biroul organizaţiei de bază ne-a ciuc a găsit un răsunet puternic în 10-16 la sută. De aceea ei supraveghează cu multă agitator, secţia turnătorie de tuburi sape, coase, furci, pluguri,
instruit, noi agitatorii, am discutat cu ţoală secţia. Dovada cea mai grăitoare atenţie procesul de producţie şi do­ ..... l i , - . - — C.S.H- .......... .......... grape, seceri, vennorele şi toa­
muncitorii despre safcinile ce ne revin este faptul că întregul colectiv al sec­ In ceea ce priveşte reducerea preţu­ zările ce se fac. te cele necesare campaniilor a-
gricole.
pentru a consolida măsurile luate. In ţiei s-a angajat ca pînă la 23 August lui de cosi însă, lucrurile nu stau toc­
mai bine. Noi ne-am angajat ca pînă
urma convorbirilor pe care le-am. avut isă- îndeplinească -sarcinile de plan ce

cu muncitorii de la formare şi ’turna­ ne revin- pe luna septembrie şi să

re, mai mulţi şefi de echipe, exprimînd , dăm -, primele, tope de piese turnate în
voinţa tuturor muncitorilor, şi-au spo­ contul lunii octombrie. Colectivul sec­

rit angajamentele. ’ Ca de obicei, tonul ţiei şi-a însuşit . şi angajamentul cu

de reînnoire a angajamentelor; l-au - privire la reducerea rebutului cu 1,3

dat comuniştii. Primul a fost tovară­ Ia suia faţă,de realizările primelor 6
şul Ioan Horcpciuc, şeful unei echipe luni ale anului. Reducerea considera­
de formatori. Împreună cu întreaga e- bilă a rebutului reprezintă o sursă -im­
chipă, ol s-a angajat ca pînă la 23

August să-şi îndepilinească sarcinile portantă a creşterii productivităţii mun­