Page 103 - 1959-07

tff. 1431
Munca politică — baza
întregii noastre activităţi
Deşi este cea mai tînără din regiu-
rte, gospodăria agricolă de stat din
Boz, raionul Sebeş, unde muncesc de
scurt timp ca secretar al organizaţiei
de bază, şl-a dezvoltat multe ramuri
de producţie cum ar t i : cultura mare,
viticultura, pomicultura etc. Gospodăria
posedă numeroase tractoare, maşini şi
unelte agricole moderne. Înzestrarea
tehnică îi permite gospodăriei să facă
o agricultură ştiinţifică, să obţină pro­
ducţii mari la ha., dovedind astfel ţă­
ranilor muncitori superioritatea agricul­
turii socialiste. Folosind 'fot mal bine
mijloacele de care dispune, gospodăria
a obţinut în general rezultate bune în
ceea ce priveşte sporirea producţiei a-
gricole şi viticole.
Succesele obţinute de gospodăria a-
griColă de stat din Boz se datoresc în
mare măsură faptului că, ajutaţi de că­
tre comuniştii din organizaţia de par­
tid, tovarăşii din conducerea gospodă­
riei au dat o mai mare atenţie creş­
terii cadrelor, asigurării unei bune
pregătiri a acestora, stabilităţii meca­
nizatorilor şi brigadierilor. Acest lucru,
împletit cu munca desfăşurată de or­
ganizaţia de bază pentru educarea me­
canizatorilor şi brigadierilor în spiritul
dragostei faţă de muncă şi faţă de
avutul obştesc, a făcut ca tractoriştii
să îngrijească bine maşinile,, să le fo­
losească din plin.
Anul acesta, în gospodăria noastră
s-au pus, încă din primăvară, bazele
unei recolte bogate. Nici nu se luase
zăpada şi toate forţele şi mijloacele de
muncă au fost pe cîmp.
Brigăzile viticole de la Boz şi de
Ia trupul Ungurei, mobilizate de către
membrii şi candidaţii de partid Alexe
Sîrbu, Nicolae Lodea, inginer Marin
Preda, lanoş Vasile şi loan Adam au
făcut dezgropatul şi tăierile încă din
primele zile prielnice.
In lunile care au urmat, consiliul
gospodăriei, a avut în centrul preocu­
pării sale executarea la timp a lucră­
rilor de întreţinere la cultura mare şi
la vie.
In scopul obţinerii unei producţii
mari la ha., pe cele 242 ha. însă-
mînţate cu această plantă s-au făcut
două praşile mecanice şi două praşile
manuale. Brigăzile viticole, Ia rîndul
lor. an stropit viţa de vie de cîte 6
ori şi au executat toate celelalte lu­
crări de întreţinere. Paralel cu acea­
stă muncă s-a asigurat îngrijirea live­
zilor gospodăriei care se întind pe o
stlprafaţă de 120 ha.
In gospodăria 'de stat 'din Apold a'ti fost plantaţi anul acesta numai
cartofi de soi. Pînă acum în fiecare cuib se găsesc peste 10 cartofi din care
mulţi depăşesc greutatea de 500 grame.
IN CLIŞEU: Se identifică recolta de pe parcelele de pe care pro­
ducţia va fi livrată centrelor muncitoreşti.
Ziua calendaristică nu se ştie cu
exactitate. De fapt, ea nu are nici o
importanţă. Important e doar că dis­
cuţiile purtate In acea zi de factorii ce
răspund de bunul mers al gospodă­
riei de stai din Oarda de Jos au afuns
la următoarea concluzie : grădina dc
legume şi zarzavaturi trebuie depla­
sată de la locul unde fusese amplasa­
tă ani de-a rîndul. Aceasta din cauză
- că pămînlul avea nevoie de ,.odihnă"
şi deci, trebuia făcută o rotaţie a cul­
turilor. La această concluzie a ajuns
întregul colectiv al gospodăriei. După
discuţii aprinse şi uneori contradictorii, cerea locul în noua grădină. Sub con-,
noul loc al grădinii a fost stabilit:
terenul gospodăriei din hotarul comu-'
nei Vinţu de Jos
Şi mi a fost tocmai uşor deoarece
trebuia pregătit terenul, asigurată mi­
na de lucru şi cadrele calificate, ma­
terialul sâditor, îngrăşămintele nece­
sare şi cile altele. Pentru ca toate a-
Efectuarea la timp a tuturor lucră­
rilor de întreţinere a Tăcut posibil să
obţiilem unele rezultate mulţumitoare.
Acum cînd s-a recoltat orzul, deşi am
avut parcele calamitate, s-a obţinut în
medie peste 2.300 kg. la ha. Porumbul
promite să dea mai mult de 3.500 kg.
boabe la ha., fiind într-o stare de ve­
getaţie superioară celui din alte gos­
podării agricole de stat. In ceea ce
priveşte via, vom obţine o producţie
mai mare de struguri decît cea prevă­
zută în plan.
Realizările pe care gospodăria noas­
tră Ie-a înregistrat nu sînt deloc în-
tîmplătoare. Ele sînt rodul muncii des­
făşurate de comunişti, de către acti­
vul fără de partid şi de către agita­
tori. Aceştia au fost de fapt elemen­
tul mobilizator al muncitorilor în toa­
te activităţile. Repartizaţi pe brigăzi,
ei au putut desfăşura o muncă politică
vie între muncitori, antrenîndu-i la e-
xecutarea din timp a tuturor lucrări­
lor. Agitatorii Alexe Sîrbu. Dumitru
Blăguţ, Marin Pavel şi alţii, în nenu­
mărate rînduri au putut fi văzuţi or-
ganlzînd în timpul pauzei- de prînz
convorbiri cu muncitorii. Ei le-au vor­
bit acestora despre importanţa execu­
tării în epoca optimă a fiecărei lucrări
de întreţinere a culturilor, Ie-a demon­
strat cu fapte vil ce înseamnă o zi
pierdută Ia lucrările de întreţinere sau
recoltare, le-a vorbit despre multe alte
probleme legale de bunul mers al pro­
ducţiei.
Instruiţi fiind periodic şl avînd sar­
cină din partea organizaţiei de bază
să ia poziţie corespunzătoare faţă de
lipsuri, comuniştii şi agitatorii au com­
bătut atitudinea unor muncitori cum
sînt loan Hauptcorn care în toiul lu­
crului, a părăsit munca plecînd în sat
pentru a-şi rezolva probleme personale.
In această direcţie a militat şi colec­
tivul gazetei de perete care ne-a ajutat
să înlăturăm multe lipsuri şl în ace­
laşi timp să popularizăm prin inter­
mediul ei fruntaşii şi metodele lor.
Desfăşurînd şi în viitor o astfel de
muncă sîntem convinşi că anu] 1959
îl vom încheia cu un bilanţ dintre cele
mai bune. Vom depăşi prevederile pla­
nului de producţie, iar preţul de cost
pe hantru îl vom reduce sub cel pla­
nificat.
DUMITRU OPRINESCU
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. din G.A.S, Boz
ceslea sd fie realizate era necesar o
bună organizare. Sarcina aceasta a
primit-o un om cu multă experienţă
grădinarul Zoltán Nagy. Munca a în­
ceput. Zoltán Nagy — grădinarul, Ion
Braşcoviţă — tractoristul, Man Ba-
laur şi Mihai Stan — responsabili de
grupă, au pornit la muncă cu entuzi­
asmul caracteristic zilelor de primă­
vară pe ogoare. Prima grifă a lor a
fost pregătirea terenului şi a răsadni­
ţelor.
Timpul a trecut repede. Răsadurile
au crescut. Fiecare din de parcă îşi
ducerea priceputului grădinar, cei 24
de lucrători permanenţi le-au îndepli­
nit „dorinţa".
Acum grădina este frumoasă, plan­
tele s-au dezvoltat ca niciodată, Recol­
tările au început de mult.
Şi cum aminteam mai sus, începu­
tul n-a fost tocmai '¦uşor în diferite
DRUMUL So'.IAI.ISXUj LUI
m¦»vnanaa^mssKZM^mimmia
Partidul şi guvernul au pus In faţa gospodăriilor agricole
de stat sarcina să devină In scurt timp mari producătoare de
cereale-marfă, de carne, lapte, animale de prăsită, de material
sădltor horti-viticol, la un preţ de cost din ce în ce mai scăzut.
Acum, după plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie, această
sarcină este mai actuală ca pricind. Grijii ce o acordă partidul
creşterii continue a nivelului de viaţă a tuturor oamenilor mun­
cii, lucrătorii din G.A.S. îi răspund cu noi succese în creşterea
producţiei agricole şi reducerea preţului de cost al produselor
livrate. La G.A.S. Apold a fost creată pe o suprafaţă de peste folosită la umplerea golurilor din viile existente în cadrul
'Articolele din pagina de faţă oglindesc tocmai aceste rea­ 2,50 hectare o pepinieră pentru viţă de vie. Datorită în­ gospodăriei precum şi pentru livrarea către alte unităţi
grijirii atente ce i se acordă, de pe această suprafaţă se ou specific viticol.
lizări, preocupările lucrătorilor din unele G.A.S. pentru întări­ prevede obţinerea a peste 300.000 bucăţi viţă oare să fie
IN CLIŞEU: A spect al pepinierei.
rea şi dezvoltarea unităţilor respective.
Din ceîn cemai multebeneficii VvVvAAVWSA^VWVVVVSA/VVWWW\ AVv/\ .^
Sectorul principal al gospodă­ Este de remarcat faptul că, nio şi pe hantru. Aici se ma­ Cifre şi fapte
nifestă unele lipsuri ca: rier’es-
riei de stat jdin Galda de Jos anui acest^, cheltuielile de pro­ La sfîrşitul semestrului I al anului 1958, gospodăriile agricole deL
pectarea planului de producţie,
este cel viticol. Dar, în aiară de ducţie şi gospodăreşti au scă­ risipa de furaje, hrănire nera­ | stat din regiunea noastră dispuneau d e: 971 capete taurine din care 415<
ţională, deplasări de utilaje în | vaci de lapte, 19.013 porcine, 3.576 ovine şi 38.868 păsări. La data de 30<
acesta ea mai are o serie de zut mult faţă de anul1!trecut. Nu­ gol şi o slabă preocupare pen­
tru îngrijirea maşinilor, pentru , iunie 1959 gospodăriile de stat dispuneau d e: 1.311 taurine din care 526]
alte ramuri. Din ele, mai dezvol­ mai Ia cultura griului au fost prelungirea vieţii lor. Aceasta [vaci de lapte, 19.114 porcine, 6.034 ovine şi 41.121 păsări.
duce implicit la creşterea pre­
tate sînt sectoarele zootehnic: şi obţinute faţă de plan economii ţului de cost, ceea ce grevează ¦ Producţia de lapte pe cap de vacă furajată la 30 iunie 1958 era de<
cultura de oîmp. Acum, la sfîr- în valoare de 6.500 lei iar fa asupra beneficiilor aduse de ce­ .910 litri. La 30 iunie 1959 producţia de lapte pe cap de vacă furajată s - z i,
lelalte sectoare.
şitul unui semestru, să vedem cheltuieli administrativ gospodă­ | ridicat Ja 1.100 litri. <
Analiza indicilor preţului de
cum şi-a îndeplinit fiecare din reşti de 15.627 lei. cost, făcută în ultima şedinţă • Producţia de lapte livrată statului de către gospodăriile agricole de<
de consiliu arată că atenţia a
aceste sectoare sarcina d e ; a Creşterea producţiei şi reduce­ fost îndreptată spre aceste sec­ ¦stat a crescut anul acesta, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu<
toare. Urmează ca, ‘atît consiliul
spori producţia şi a reduce pre­ rea cheltuielilor au avut o in gospodăriei, cît şi organizaţia h1.058 hl. ,<
de bază să ia cele mai indicate
ţul de cost. fluenţă pozitivă asupra benefi şi mai concrete măsuri pentru La îngrăşătoria de porcine din cadrul gospodăriei de stat din Orăş-<
ca şi în aceste două domenii să itie, la 30 iunie 1958 sporul de creştere al porcinelor în greutate zilnică/
Pentru aceasta e necesar să ciulul obţinut prin livrări. Be se obţină aceleaşi rezultate ca ,era de 0,474 kg. cu un consum total de 6 unităţi nutritive pentru un kilo-T
în sectoarele fruntaşe. Aceasta
subliniem cîteva din .realizările neficiul se ridică la 341.655 lei va duce cu siguranţă lă creşterea
din ce în ce mai substanţială a
obţinute pînă acum în domeniul peste planul semestrial- Cele mai beneficiilor. [gram spor. In anul 1959, la 30 iunie, Ia această îngrăşătorie sporul de creş-<
sporirii producţiei. In sectorul substanţiale cote la beneficiu au
| tere era de 0,490 kg. cu un consum total dc 5,5 unităţi nutritive pentru an<
viticol, exceptînd eventualele ca­ fost aduse de sectorul viticol ’ kg. spor.
lamităţi naturale, recolta prevă­ (248.714 lei) şi din vînzarea Producţia de ouă a crescut în semestrul I 1959 cu 454.000 bucăţi
zută este egală cu cea de anul produselor vegetale (73.620 lei). Ifafă de semestrul I 1958. Numărul de pui eclozionaţi a crescut în aceeaşi
¦perioadă cu 56.380 capete.
trecut sau chiar o depăşeşte. Cifrele de mai sus arată că
Acest lucru a fost posibil datori­ anul acesta, mai ales, după
tă atenţiei ce s-a acordat muncii hotărîrea partidului şi guvernu­ 9 AnuI acesta, la cultura griului de toamnă s-ă înregistrat o produc-?
ţie mai mare cu peste 980 kg. în medie ia ha, depît în anul 1958 iar la i
de întreţinere şi de organizare lui din martie a. c., întreaga
cea de primăvară cu aproape 900 kg. în medie mai mult la hectar- >
din sectorul respectiv. Au fost activitate a gospodăriei a fost
plantate golurile din vii, iar lu­ orientată înspre două- obiective 0 Producţia de orz în anul 1958 a fost de 1.670 kg. în medie la ha.<
crările de întreţinere au tost e- principale : sporirea producţiei a- Anul acesta s-a recoltat în medie peste 2.400 kg. la ha. >
xecufate la timp ori de cîte ori gricole şi reducerea preţului de vv/vyvvvvvv*
a tost nevoie. Acum, pe terenu­ cost. Consiliul gospodăriei a a- Cu toate forţele noastre
rile viticole se aplioă al şaselea nalizat temeinic, lunar sau tri­
stropit. mestrial, raportul de îndeplinire
In ceea ce' priveşte culturile a acestor obiective şi şi-a îndrep­ Gospodăria noastră de stat a deve­ masarea terenurilor, profilarea trupuri­
nit, încă demult, o gospodărie rentabi­ lor, stabilirea dozelor de îngrăşare,
de cîmp, aici s-a obţinut o de­ tat atenţia în permanenţă spre lă. Incepînd din anul acesta, sarcinile întocmirea graficelor de lucru şi altele. mănat cu orz am cheltuit cu 56 lei
puse'in faţa noastră au sporit. Planu­ Maşinile şi utilajele au fost reparti- mai puţin, la porumb. boabe .cu 226
păşire a producţiei planificate, acele sectoare care erau defici­ rile de producţie au !ost ridicate la ni­ zate pe om şi volum de lucrări. O lei, la cartofi ou 1.352 lei, la sfeclă'
velul dezvoltării gospodăriei, Ja nivelul altă preocupare a noastră a fost pregă- de zahăr cu 1.739 lei,.la porumb si­
datorită, pe de o parte lucrării tare. tehnicii cu care a jost înzestrată gos­ loz cu 80 lei, la vie pe. rod cu 1.569
podăria. In vederea 'Videptmruhceslor tirea terenului şi Insăminţarea lui la,, lei, etc. Numai la producţia vegetală
calitative a pămîntuiui şi îngră- Aici, un rol principal l-'au ă- sarcini, consiliul gospodăriei, sub în­ timp şi ou sămînţă de soi. Astfel, noi am înregistrat astfel peste .300.000
drumarea permanentă a organizaţiei de titcă din toamnă, terenul. care a. fost lei economii.
şării lui, iar pe de altă parte vut comuniştii. Organizaţia de partid, a luat o serie de măsuri- In insăminţat cu orz, a fost bine arai,
la admcimea prescrisă, şi îngrăşat In ce priveşte sectorul zootehnic,
îngrijirii culturilor. Producţia partid din gospodărie şi-a re- sector cu perspective mari de dezvol­
tare, ne-am orientat activitatea în a-
medie de orz ş-a ridicat în acest par.tizah-forţeie' principale 'tocmai
an la 2.576 kg. la hectar,, iar înspre seatoatele deficitare.. Ac­
cea de grîu la.2,3j?4 kg. ¦ tivitatea comuniştilor s-a tăcut
in sectorul zootehnic produc­ îndeosebi simţită în sectorul ve­
ţia obţinută în primul semestru getal unde, de altfel, s-au înre­ primul rînd ne-am orientat activita­ atît cu îngrăşăminte naturale cit şi pu cest an înspre îmbunătăţirea rasei, a-
depăşeşte la unele produse pla­ gistrat anul acesta rezultate din tea înspre creşterea producţiei şi redu­ îngrăşăminte chimice. La fel au fost tît ta bovine cît şi la ovine. La vaci
nul iniţial. Printre capitolele la cele mai bune. cerea preţului de cost al produselor ce pregătite şi terenurile pentru Insămin- cu lapte am urmării ca pe fiecare bu­
care s-au obţinut depăşiri ale Pentru ridicarea tuturor sec­ le livrăm statului. Pentru aceasta, toa­ ţările din primăvară. Aceasta ne-a dat cată să obţinem o producţie medie a-
planului se .numără tineretul bo­ toarelor de activitate la nivelul te sectoarele de activitate au !ost de­ posibilitatea ca după topirea zăpezii nualâ de cel puţin 2,500 litri.
vin unde sporul în greutate re­ celor fruntaşe mai trebuie depu­ limitate, iar Ia conducerea lor au fost să dăm odată cu cultivatorul şi să se­ Pentru aceasta, vacile slab productive
prezintă 717 kg. în plus faţă de se eforturi. Consiliul gospodă­ promovate cadre cu calificare cores­ mănăm porumbul.
plan. La tineret porcin pentru riei, organizaţia de partid, e ne­ le-am îngrăşat şi vîndut statului iar,
prăsifă'sporul reprezintă un plus cesar să urmărească cu mai punzătoare. Primăvara, principala noastră grijă în locul lor am procurat vaci tinere cu
de 628 kg. iar la porci graşi multă operativitate evoluţia pre­ Pe Ungă acestea au !ost luate şi . a fost îndreptată spre lucrările de în- o producţie mare de lapte. Furajarea
sporul este de 91 kg. ţului de cost în sectorul zooteh- alte măsuri. Printre ele se mimară co­ sămînţâri şi ’îngrijire a culturilor. In lor s-a făcui anul acesta nial raţional
---- ------------- srssîts)------------------- primul rînd aoolo unde s-a observat că decît în trecut, ceea ce a făcut ca pre­
Mecanizarea — factor hotărîtor orzul o ieşit slăbit din iarnă i-au fost ţul de cost al laptelui să scadă mult,
aplicate îngrăşăminte chimice supli­ comparativ cu anii trecuţi. Cu toate a-
mentare. Aceasta a făcut ca el să se cestea, la acest capitol mal avem
în obţinerea de recolte sporite dezvolte uniform şi acum să dea o multe de făcut pentru reducerea şl
recoltă medie la hectar de peste mai substanţială a preţului de cost.
2.750 kg. La semănatul porumbului,
La rezultatele obţinute pînă acum,
Gospodăria agricolă de stat cele 2.237 ovine şi 4.479 de pă­ metode agrotehnice, culturile principala cultură agricolă, am între­ un real sprijin am¦primit din partea
din Apoldu de Sus, raionul sări. s-au dezvoltat în cele mai bune buinţat mimai mijloace mecanizate, organizaţiei de partid. întreaga sa ac­
Sebeş, se numără astăzi printre condiţiuni. Unele dintre acestea printre care noile semănători 2 S.P.C. 2, tivitate a fost îndreptată înspre sarci­
In afara acestui patrimoniu,
unităţile fruntaşe pe regiune. Ea gospodăria dispune şi de 12 care, ajungînd la coacere, au semănători cu care se face şi admi­ nile concrete ce stau In faţa gospodă­
s-a dezvoltat an de an. deve­ tractoare (4 sînt U. T. O. S-uri fost recoltate, obţinîndu-se o re­ nistrarea îngrăşămintelor chimice pe riei în vederea îndeplinirii planului’ de
nind tot mai puternică. Acum, 26), dotate cu toate uneltele, o coltă deosebit de bună. La orz, rînd. Praşilele la această cultură le-am producţie. Comuniştii au mobilizat ..u’ i
gospodăria dispune de 1.929 ha. combină G 1, o cositoare meca­ de pildă, producţia medie la ha. făcui mecanizat şi manual ori de cete jurul lor toate forţele gospodăriei în­
teren din care 478 hectare vie, nică, 2 semănători de cereale, depăşeşte 2.800 kg. Merită subli­ ori a fost nevoie şi cu un număr re­ tr-o muncă avîntată ale cărei rezulta­
247 ha. livezi, 789 ha. teren a- 3 semănători de porumb şi o niat faptul că de pe unele loturi dus de ore — muţică la hectar. A- te se văd de pe acum. ¦
rabil, 155 ha. fîneţe, 67 ha. pă­ combină pentru siloz. Din cele unde terenul a fost mai bine pre­ ceasta a făcut ca porumbul să se dez­ Angajamentul nostru de a aduce
duri şi perdele de protecţie, 4,37 4 tractoare U.T.O.S. 26, 3 au gătit şi unde s-au aplicat cantităţi volte uniform, iar acum să promită statului în acest an beneficii ce se
ha. pepinieră de viţă etc. O a- fost primite anul acesta. mai mari de îngrăşăminte natu­ producţii cum rar s-au văzut prin îm­ cifrează în jurul a 800.000 tei va fi '
vuţie de mare preţ pentru gos­ rale şi artificiale s-a obţinut o prejurimi. călăuză In munca noastră. ' In acest
Gu ajutorul maşinilor agricole recoltă de peste 5.130 kg. la .ha. fel vom răspunde grijii pe care parti­
podărie sînt şi cele 244 bovine de care dispune, gospodăria de Preocuparea ce-am avut-o continuu dul şi guvernul, o acordă zi de zi în­
stat din Apoldu ,de Sus a reu­ O producţie sporită la ha. se pentru creşterea productivităţii muncii zestrării iwasire ichnice, ¦creşterii ni­
din care 97 sînt vaci cu lapte, şit să execute la timp, încă din va obţine şi la sfecla de zahăr. şl reducerea preţului de cost se oglin­
toamna anului trecut, toate lu­ După toate probabilităţile, avîn- deşte în economiile ce le-am înregis­ velului de viaţă al oamtnilor muncii.
crările agricole, să reducă sim­ du-se în vedere starea bună în trat la capitolul cheltuieli la producţia AVRAM CAZAN
ţitor preţul de cost al lucrărilor care se află această cultură, (30 vegetală. Astfel, ta fiecare hectar se- directorul G.A.S. Petresti
ia hantru. < ha.)' se va obţine circa 25.000 kg.
La cultura porumbului (191 în medie la ha.
Şi la cultura cartofului' pro­
perioade, buruienile creşteau parcă ha. din care 110 sînt însămîn- ducţia din acest an va fi mare. Pe ogoarele gos­
peste noapte. ţate cu sămînţă din soiul War- De pe cele 44 ha. se vor recolta podăriei agricole de
vic), arăturile de toamnă s-au aproximativ 850.000 kg. cartofi stat din Boz au
Dar, ca orice gréutate In faţa unui făcut mecanic. Tot în acest fel adică aproape 20.000 kg. la ha., fost cultivate anul
colectiv holărit şl aceasta a. fost în­ s-a făcut, în perioada optimă, şi cn 8 la sută mai mult decît se acesta 242 hectare
vinsă. Peste cîteva zile, majoritatea însămînţatui. In ce priveşte în­ prevede în planul de producţie de porumb. Situa­
suprafeţei grădinii va „rîde in soare", treţinerea culturii de porumb, pe acest an. ţia tui se prezintă
cum îi place să spună tovarăşul Nagy pînă în prezent, acesteia i s-au deosebit de bine.
— cu fermitatea lui caracteristică. făcut trei praşile mecanice şi In ce priveşte producţia de Producţia ce se
două praşile manuale. Ca ur­ struguri, din cele . afirmate de prevede amil acesta
? mare, cultura se prezintă foarte conducerea gospodăriei, aceasta trece de 3.500 kg.
bine şi se scontează a se obţine va fi deosebit de mare. De pe ta hectar.
In plin sezon de recoltări. Roşii, ar­ o producţie de peste 3.000 kg. fiecare ha. se vor obţine în ca­ IN FOTO: Or­
dei, fasole, cartofi, iau zilnic drumul boabe porumb ia ha., cu aproape zul cînd nu v.or mai fi calami­ ganizatorul de par­
Văii Jiului şi Hunedoarei. Veniturile se 10 la sută mai mult decît este tăţi, peste 7.200 kg. struguri. tid şi directorul
ridică acum la peste 30.000 lei. Pînă prevăzut în pianul de producţie gospodăriei apreci­
ta toamnă, conform evaluărilor recol­ pe anul în curs. Şi la celelalte Succesele dobîndite pînă în ază producţia ce o
tei, ele se vor ridica la peste 180.000 culturi, respectiv la cultura or­ prezent de către harnicul colec­ va da unul din fru­
lei. Şi toate aceste produse, mult că­ zului, ilorii-soarelui, sfeclei de tiv de muncitori de la gospodă­ moasele lanuri de
utate pe piaţă, au necesitat nu multe zahăr, cartofilor etc. pregătirea' ria agricolă de stat din Apoldu porumb.
cheltuieli. Dar colectivul secţiei res­ terenului s-a tăcut exclusiv cu de Sus sînt o mărturie a trăini-
pective luptă in permanenţă ca fiecare mijloace mecanizate. Aplicîndu- ciei şi viabilităţii gospodăriei;
produs livrat să fié din ce în ce mai li-se întregul ansamblu de lu­ ele ne dovedesc faptul că această
ieftin, iar grădina de legume să devi­ crări (aplicarea de îngrăşămin­ gospodărie — ca şi altele de a-
nă un sector cit mai rentabil al gos­ te naturale şi artificiale, întreţi­ cest fel — se va dezvolta conti­
podăriei. nuu şi va deveni diri ce în ce
T. O.
nerea etc.) după cele mai noi mai rentabilă. ,v. p it a n