Page 105 - 1959-07
P. 105
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-V A l M u n c ito ri, in g in e r i ş i te h n ic ie n i d in $ .M .T .-n r i! F o lo siţi
ZILEI ea g a c a p a cita te a tra c to a re lo r şi m a şin ilo r a g ric o le !
ta ţi p e n tru red u cerea c o n tin u ă a p r e ţu lu i d e c o s t! E fe c -
i lu c r ă r i d e b u n ă c a lita te ! S p r ijin iţi g o s p o d ă r iile a g r ir:
c o le c tiv e ş i î n t o v ă r ă ş i r i l e a g r i c o l e d î n d u - l e a j u t o r t e h -^
şi o rg a n iza to ric să o b ţin ă re c o lte m ereu s p o r ite !
( Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).^
Anul XI Nr. 1432
IN CINSTEA
A 40-a mie tonă fontă şi oţel Franiaşi pe exploatare
p este plan Colectivul sectorului 11 de la listă, avînd ca obiectiv iniţiativa
mina Aninoasa deţine drapelul brigăzii lui Tucaciuc. Datorită
Furnaliştii şi oţelarii Com binatului siderurgic Hunedoara, de fruntaş pe exploatare. De la acestui fapt au reuşit ca, în tri
obţin zi de zi succese tot mai mari în întrecerea socialistă. începutul anului şi pînă în pre mestrul I, să sporească produc
Pentru a cîştiga disputa cu reşi tenii şi pentru a întîmpina ziua zent, minerii de aici au extras tivitatea muncii' cu 6,2 la' sută
de 23 August cu realizări cît mai frumoase, ei au muncit cu peste 5.500 tone de cărbune în faţă de cea planificată. In lunile
o deosebită însufleţire, reuşind să dea patriei însemnate canti afara sarcinilor de plan, depă- mai şi iunie productivitatea a M ă atenţia organizării noului an piar
tăţi de metal peste plan. şindu-şi astfel cu mult angaja crescut cu 0,120 şi respectiv wV A i de partid!
mentele luate iniţial (2.500 to 0,073 tone pe post, iar în luna
De la începutul anului şi pînă la data de 29 iulie, ei au ne, angajamente luate cu ocazia iulie, pînă la data de 28 inclu ai
elaborat, în afara sarcinilor de plan, 40.000 tone fontă şi oţel. prelucrării cifrelor de plan pe siv, a înregistrat o creştere de
In acelaşi interval au realizat economii la preţul de cost în va anul 1959, sporit mai apoi cu 0,256 tone pe post. Partidul nostru desfăşoară o activi DAVID EAZAR încă lipsuri. Unele organe şi organi
loare de peste 12.500.000 lei. La aceste frumoase realizări, cea încă 500 de tone la 1 iulie). La tate multilaterală pentru educarea oa zaţii de partid nu au acordat atenţia
mai mare contribuţie au adus-o furnaliştii secţiei a II-a furnale, preţul de cost au realizat în pri Majoritatea brigăzilor din sec menilor muncii în spiritul ideilor co secretar al Comitetullui regional cuvenită organizării învăţămîntului în
care au produs, peste prevederile planului, mai bine de 13.260 mul semestru o economie de cir tor şi-au depăşit angajamentul munismului, pentru îmbunătăţirea con de partid — Hunedoara întreprinderile mai mici, în sectorul fo
tone fontă şi au realizat econo mii în valoare de peste 8.500.000 ca 250.000 lei. luat. De pildă, pînă la 27 iulie tinuă a conţinutului de idei al propa restier, în diferite unităţi din comerţ şi
lei. ' inclusiv, brigadă lui Remus Gos- gandei marxist-Jeniniste. An de an, mai importante întreprinderi din regiu cooperaţie, precum şi în unele unităţi
Pentru obţinerea acestor reali ma şi l-a depăşit cu 1,128 tone propaganda noastră de partid s-a îm ne, la desfăşurarea şi mai largă a în socialiste din agricultură. Nu peste tot
Oţelarii care deservesc cuptoarele oţelăriei Martin nr. 1, zări, la sectorul II au fost luate pe post, cea a lui Gheorghe Go- bunătăţit; nivelul ei fiind ridicat pe o trecerii socialiste, la realizarea de eco s-a urmărit şi controlat îndeaproape
folosind judicios agregatele, scurtînd durata de elaborare a din timp o serie de măsuri teh- drea cu 0,829 tone pe post. treaptă tot mai superioară. Mii de nomii, la creşterea productivităţii mun felul cum se desfăşoară învăţămîntul de
şarjelor, au elaborat peste plan aproape 15.000 tone oţel. Tot nico-organizatorice în vederea membri şi candidaţi de partid şi oa cii şi, pe această cale, la reducerea pre- partid şi politic U.T.M. Unele organi
odată au redus preţul de cost al otelului cu mai bine de Entuziasmaţi de hotărîrea meni ai muncii fără de partid din ma {ului de cost al produselor, Ia desco zaţii de partid n-au folosit învă
2.300.000 lei. pregătirii fronturilor de lucru şi plenarei G.G. al P.M.R. din 13- rile întreprinderi din regiunea noastră: perirea şi punerea în valoare a rezer ţămîntul ca pe una din pîr-
14 iulie, harnicii mineri ai sec C.S.H., I.C.S.H., exploatările miniere velor interne ale multor întreprinderi ghiiie importante în realizarea sarcini
îta c ă organizată — randamente sporite crearea de condiţii mai optime torului II şi-au sporit angaja din Valea Jiului, Brad, Hunedoara, din cum sîn t: C.S.H., Uzina „Victoria" lor economice şi educative, pentru înar
mentele. Pînă la sfîrşitul anului comerţ şi cooperaţie, de la sate, stu-' Călan, exploatările miniere Ghelar, Te. marea membrilor şi candidaţilor de
Toma Tiţiu este candidat de munca, această brigadă a de muncă pentru brigăzile din vor mai da peste plan încă. 1.500 diază marxism-leninismul în cercuri şi liuc, ca şi cele din Valea Jiului etc partid cu cunoaşterea temeinică a nor
partid. Nu de mult timp i-a reuşit să realizeze un randa tone de cărbune, în afara celor In agricultură, unităţi soclalist-coope melor leniniste ale vieţii interne de par
fost încredinţată conducerea ment de 6,80 tone pe zi şi abataje. Sub îndrumarea birou extrase pînă acum şi vor realiza cursuri de partid. ratisF ca: G.A.C. Pricaz, Turdaş, Deva tid, pentru educarea lor în spiritul mo
unei brigăzi de mineri din om. Ea a dat peste plan pî îmbunătăţirea continuă a muncii de Daia, Leşnic, Obreja şi altele au re ralei comuniste. Au existat cercuri şi
sectorul 11' al minei’ Vulcan.- nă ’ acum, 336' tone cărbune. lui organizaţiei de bază, comite economii la preţul de cost în va purtat sr-eese deosebite în lupta pen cursuri ca, cele de la U.R.C.C. Ha
pregătire marxist-leninistă, de educare tru obţinerea de recolte bogate. ţeg, Banca de stat Alba lulia şi altele,
Analizîndu-şi posibilităţile, Tot în sectorul Ii lucrează tul sindical şi conducerea secto loare de aproape 94.000 lei. partinică a membrilor şi candidaţilor unde învăţămîntul a avut un caracter
această brigadă s-a angajat, şi brigada de mineri condusă de partid este o sarcină deosebit de O atenţie deosebită s-a acordat în
în consfătuirea de producţie de Traian Păcurar. Această rului au reuşit să antreneze toa importantă a organizaţiilor de -partid. tot cursul anului însuşirii problemelor
de la sfîrşitul lunii iunie, ca brigadă a realizat, tot dato
în cursul lunii iulie să reali rită unei mai bune organizări te brigăzile în întrecerea socia-
zeze un randament zilnic şi a muncii, un randament de
de fiecare om cîte 7 tone de  colo de unde a pornii iniţiativa
cărbune. Folosind bine unelte
le şi organizîndu-şi mai bine: Pe la începutul anului 1958, fruntaşii exploatării. Pînă la
de la sectorul 111 al minei Ani- ' data de 27 iulie inclusiv, ei au
noasa a pornit o iniţiativă valo extras cu 10,1 la sută mai mult
cărbune decît prevedeau sarci
roasă: brigada condusă de Mi- nile de plan. Brigada lui Mihai
hai Tucaciuc a chemat la între Tucaciuc a realizat în.această pe-.
cere toate brigăzile minei pentru rioadâ un randament cu 2,95
realizarea obiectivului: „o tonă tone pe post mai mare decît cel
peste plan de fiecare om, în fie planificat. Brigada condusă de
care zi". Francisc Schneider şi-a depăşit
Astăzi, brigada de la care a angajamentul luat în baza ini
pornit iniţiativa se află printre ţiativei cu 0,5 tone pe post. Comitetul regional, organele şi orga fundamentale ale teoriei marxist-Ieni- şcolăresc, formal, studiul fiind adesea
•k * nizaţiile de partid din regiunea noas niste, aplicării creatoare de către par abstract, nelegat de preocupările con
Şi brigăzii celorlalte sectoare obţin nificate cu 1,75, 1,60 şl respectiv 2,290 tră, acordă o mare atenţie ridicării ni tidul nostru a acestei învăţături, in crete ale organizaţiilor de partid. Unele
rezultate frumoase în întrecere. De pil tone pe p< =1; brigăzile conduse de lo- velului ideologic al membrilor şi can cercuri şi cursuri s-au discutat larg organe şi organizaţii de partid nu au
dă, brigăzile conduse de Vasite Mano- sif David şi Remus Moise de la secto didaţilor de partid. Această preocupare problemele privind dictatura proletaria exercitat un control perseverent, te
ilă, Constantin Corcodel şi Adalbert rul IV, au dat, în aceeaşi perioadă, se oglindeşte în rezultatele obţinute tului, rolul conducător al partidului în meinic asupra conţinutului învăţămîn
Boyte, de la sectorul I, şi-au depăşit, cu 1,06 şi respectiv 1,26 tone pe post In anul şcolar 1958-1959, în succesele construcţia socialismului, clasele şi tului din care cauză s-au făcut mari
în perioada amintită, randamentele pla- mai mult decît prevedea planul. importante realizate, în direcţia legării lupta de clasă, politica partidului în confuzii şi interpretări neştiinţifice a
mai strîns a învăţămîntului de partid problema naţională, patriotismul socia unor fenomene. Unii activişti de partid,
cu viaţa, cu sarcinile construcţiei so list şi internaţionalismul proletar pre deşi erau propagandişti, nu au parti
Economii prin muncă voluntară cialiste, în munca plină de abnegaţie cum şi cele mai importante evenimente cipat cu regularitate şi în mod direct
a harnicilor mineri, oţelari, furnalişti interne şi internaţionale. la conducerea cercurilor şi cursurilor,
Aurel Andrei este şeful unei echl pe de mineri de la Teliuc. împreună ¦In raionul Ilia, o' atenţie deo < iuni. Astfel, de curînd s-au şl a celorlalţi oameni ai muncii din Dar, cu toate că, în acest an, în iar dacă au participat, nu au interve«
cu ortacii săi a extras însemnate can tităţi de minereu peste plan. In prima sebită în cadrul întrecerii pa terminat lucrările a 3 poduri în regiune, care luptă cu hotărîre pentru văţămîntul de partid s-a desfăşurat la nit întotdeauna activ spre a ajuta la
jumătate a acestei luni, echipa lor a avut însă de înfruntat o seamă de triotice iniţiata în cinstea zilei raza satelor Herepeia, Bîrsău şi a da viaţă hotărîrilor partidului şi gu un nivel mai înalt, din analizele fă lămurirea unor probleme, la combate-
greutăţi. Cu toate acestea, datorită dîr zeniei cu care au muncit, vrednicii de 23 August, a fost dată şi con Gerbia. Numai Ia construirea vernului şi angajamentelor luate în cute a reieşit faptul că în anumite
mineri au extras cu 30 de tone mai mult minereu decît prevedea planul, podului din satîu] Bîrsău, s-a e- cinstea aniversării a 15 ani de la eli cercuri şi cursuri de partid au existat (Continuare fn pag. 3-a1
struirii de noi poduri care să
IN CLIŞEU : Echipa lui Aurel An drei la sfîrşit de şut. —la asigure transportul în bune con- conomisit prin munca volunta berarea poporului nostru de sub jugul Plecarea anei delegam culturale
ră a cetăţenilor suma de 5.000 fascist. în R. B. Germană
Cu toate forţele grăbirea !c:. De asemenea, la onstruirea
podului de la Gerbia, cu o des -ir
chidere de 12 m, cetăţenii au Din analizele făcute de către orga-
efectuat 200 zile muncă vo zaţiile de bază, comitetele raionale şi
orăşeneşti de partid cu ocazia închide
luntară. rii anului şcolar al învăţămîntului de Joi dimineaţa a părăsit Capi ziarului „Neuer Weg‘\ Iosif Ar-:
treierişului şi a araturilor de vară! Şi cetăţenii din comuna Ve: partid, politic U.T.M. şi al cadrelor tala delegaţia romînă, oohdusă deleanu, director general al Di
ţel au economisit pînă în pre didactice, reiese că. în acest an şcolar, de tovarăşul G. Prîsnea, adjunct recţiei generale a presei şi ti«
zent suma de 53.000 lei prin a crescut mult eficacitatea învăţămîn- al ministrului învăţămîntului şi păriturilor, Aurel Mihale, direc
Fiecare zi folosită preocupare manifestată de or ierate în întregime. Producţia munca voluntară depusă la con tului de partid; maturitatea politică şi Culturii, care va participa la tor general al editurilor, Vasile
ganizaţia de bază şi de consiliul medie obţinută este de 1.850 kg. struirea a 5 grajduri pentru i,!--?!ul ideologic al celor care au stu deschiderea expoziţiei interna Kazar, secretar al Uniunii artiş
din plin de conducere ăl gospodăriei. grîu la hectar. gospodăriile agricole colective diat în cercuri şi cursuri de partid, ţionale de prezentare grafică a tilor plastici din R. P. Romînă,
din raza comunei. a înregistrat succe remarcabile. Au cărţii de la Leipzig. scriitorul Ion Bănuţă, director al
In comuna Şoimuş secerişul s-a ter Gospodăria colectivă din Dacă treierişul merge bine, a- fost obţinute rezultate mai bune pe li Editurii 'de stat pentru literatură
minat acum cîteva zile. Imediat după Sebeş se prezintă slab şi cu a- poi nu aceeaşi importanţă s-a In total, în raionul Ilia, de la nia întăririi legăturii studiului cu pro Din delegaţie fac parte acad. şi artă, N. Dumitrescu, director
aceea, pe ariile amenajate din timp, răturile de vară. Pînă adlm nu dat executării arăturilor de va lansarea chemării privind buna bleme concrete ale construcţiei socia Mihai Beniuc, prim-secretar al general al Combinatului poli
a fost strîns grîul şi batozele au în s-a arat sau dezmiriştit nici ră. E necesar să se ia măsuri, de gospodărire a comunelor şi pî lismului. Unidnii Scriitorilor din Republi grafic „Gasa Scînteii“, şi alţii*
ceput lucrul. E semnificativ de amintit măcar un hectar de teren. De către consiliul de conducere şi nă în prezent, cetăţenii au efec ca Populară Romînă, scriitorul
faptul că pe ariile amenajate există ce oare ? Nu au fost condiţii, organizaţia de bază din gospo tuat un număr de 124.432 ore Alături de alte măsuri luate de or A. Breitenhofer, redactor şef al (Agerpres).
gazete de perete care conţin articole sau nu a existat preocupare din dărie ca arăturile să se facă în muncă voluntară cu braţele şi a- ganizaţiile de partid, învăţămîntul de
mobilizatoare, iar agitatorii^ instruiţi partea consiliului de conducere ? cel mai scurt timp. partid a contribuit la îndeplinirea şi de Cuvîntul constructorilor
din timp de organizaţiile de bază, îşi După cum se ştie, în acest an, telajele, economisind astfel o păşirea planului de producţie în cele
desfăşoară activitatea sub lozinca „Fie condiţii au existat şi încă din Treierişul poate fi sumă de 466.170 lei.
care zi de treieriş să fie folosită din cele mai bune. Nu a existat însă
plin". Aceasta a făcut ca pe fiecare preocupare. Şi în această pri 1 grăbit Brigăzile şantierelor de con găzi s-au angajat să realizeze
din cele 3 arii existenie, treierişul să vinţă se fac vinovaţi şi comite strucţii din Petroşani au dez economii însemnate.
se desfăşoare în condiţii optime. In nu tul orăşenesc de partid şi sfa Griul de pe întreaga suprafa bătut cu mult interes noua ho
mai cîteva zile, pe aceste arii a fost tul popular orăşensc, care nu au ţă a colectiviştilor din Geoagiu, tărîre a partidului. In urma a- Suma tuturor angajamentelor
treierată o cantitate de 103.635 kg. dat sprijinul necesar gospodă raionul Orăştie a fost secerat cestei dezbateri, numeroase bri luate de brigăzile şantierului de
grîu. Cele 3 garnituri de treier ale riei colective. Ele au sarcina să încă din săptămîna trecută. Tre construcţii Petroşani se cifrează
S.M.T. Orăştie, ce deservesc comuna îndrume organizaţia de bază şi ierişul însă decurge cu înceti la cca. 150.000 lei.
Şoimuş, funcţionează fără întrerupere consiliul de conducere pentru a neală. Pînă în prezent s-a tre
din zori şi pînă seara tîrziu lua măsuri în vederea executării ierat recolta obţinută de pe cca. C o m ite tu l d e p a r tid a n a lize a ză
arăturilor de vară pe întreaga 50 la sută din suprafaţa cultiva a c tiv ita te a U . T. M .
tă cu grîu; producţia fiind de
Comitetul de partid de la uzi dicării nivelului de cunoştinţe
Pînă cînd se mai suprafaţă planificată. peste 2.200 kg. la hectar. Ară Tînăra Ioana Stanciu lucre ază la secţia marochinărie a fa- na „Victoria"-Călan a analizat profesionale a tineretului.
turile de vară se desfăşoară în bricii „Simio.n Bărnuţiu“ din Sebeş. Datorită folosirii judici de curînd activitatea comitetu
aşteaptă ? Fruntaşi la recoltat, ritm nesatisfăcător. Principala oase a timpului de lucru, prec um şi organizării muncii în în- lui U.T.M. privind educaţia co Comitetul de partid, în urma
cauză care face ca treierişul şi trecerea cu celelalte tovarăşe ale ei, reuşeşte ca, lună de lună, munistă şi patriotică a tineretu acestei analize, a adoptat o ho
G.A.G. din Sebeş a recoltat dar rămaşi în urmă arăturile de vară să se desfă lui. Referatul în această proble tărîre în care sînt prevăzute mă
21 ha. cu combina, iar restul de cu arăturile de vară şoare în ritm nesatistăcător este mă a fost prezentat de tov. Avi- suri cu privire la munca ce tre
55 ha. cultivate cu grîu le-au re aceea că unii colectivişti nu par salon Bocan, secretarul comite buie desfăşurată pentru educa
coltat cu coasa. Deşi secerişul Lucrînd cu combina, membrii ticipă cu regularitate la muncă. tului U.T.M. de la uzină. rea comunistă şi. patriotică a ti
s-a terminat de mult, treierişul gospodăriei colective din Şibot Organizaţia de bază din gospo neretului cit şi pentru creşterea
nu a început nici pînă în pre au reuşit ca pînă la data de 29 dărie, sprijinită de comitetul co Din analiza făcută a reieşit nivelului de cunoştinţe profesio
zent, cu toate că batoza aşteap iulie să recolteze grîul de pe 50 munal de partid, are datoria să faptul că, Comitetul U.T.M. a
tă pe arie. Această întîrziere nu hectare din cele 68 cultivate. intensifice munca politică în rîn- neglijat munca de educaţie a ti nale a tinerilor prin organizarea
neretului şi că, în această direc
de cursuri de minim tehnic.
poate fi justificată cu nimic. Ea Restul de 18 ha. au fost sece dul colectiviştilor pentru a-i mo să-şi depăşească norma în med ie cu 28—30 la sută. ţie se manifestă multe lipsuri. , IOSIF CRAŞCA
este o consecinţă ă lipsei de rate şi în scurt timp vor fi tre biliza să participe la lucru. Clişeul nostru o înfăţişează la locul de muncă. Neglijată a fost şi problema ri , ¦¦ corespondent