Page 108 - 1959-07
P. 108
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr, 1432
Guvîntarea rostită de H. S. H ru p v
la uzina de coostractii de maşini
de la Dnepropetrovsk
MOSCOVA 30 (Agerpres). In continuare N. S. Hruşciov levikiune la expoziţia americană VIZITA LUI NIXON Conferinţa de ia Geneva
TASS anunţă: Ziarul „Pravda“ a vorbit despre acea parte din din Moscova, între ei a avut ioc
publică cuvîniarea rostită de Ni- convorbirea sa cu vicepreşedin o convorbire oare a fost înregis la Sverdlovsk a miniştrilor Afacerilor
kita Hruşciov la 28 iulie la mi tele S.U.A. care se referea la trată, Am convenit, a spus N. S.
problema posibilităţii renaşterii Hruşciov, ca convorbirea noastră SVERDLOVSK 30 (Agerpres). Constructorii de maşini din Externe
tingul oamenilor muncii de la militarismului în Germania oc să fie prezentată la postul dL TASS anunţă : La 29 iulie vice Ural au cerut vicepreşedintelui
uzina de construcţii de maşini cidentală. Noi, a spus N. S. televiziune american şi îa cel so preşedintele S.U.A., Richard să transmită poporului din Sta GENEVA 29 (Agerpres). Co se mai insistă ca el să rămînă
de la Dpepropetrovsk. Hruşciov, nu ne temem de decla vietic numai atunci cînd cuvîn Nixon, a făcut o vizită la So tele Unite ale Americii bunele respondenţă specială. In cursul în vigoare pînă la reunificarea
raţiile războinice ale lui Ade- tarea mea va fi tradusă în lim vietul orăşenesc Sverdlovsk. In lor urări. întrevederii de ieri seara din Germaniei, ceea ce înseamnă de
Considerăm situaţia internă a nauer. ba engleză, iar cea a vicepreşe cursul convorbirii pe care a a- tre A. Soldatov, şeful secţiei fapt un timp nedefinit, deoarece
Uniunii Sovietice, ca iiind foar dintelui în limba rusă. Partea vut-o cu preşedintele Comitetu In sala de conferinţe a direc pentru America din Ministerul practic ocoidentalii împiedică o-
te bun', a subliniat Nikita Hruş După cum a subliniat N. S. sovietică, a subliniat N. S. Hruş lui executiv şi cu deputaţii so ţiei uzinei a avut loc o convor de Externe sovietic şi Livings rice progres în această direcţie.
ciov, În toate ramurile econo Hruşciov, situaţia internaţională ciov, a respectat întrutotul a- vietului orăşenesc el s-a intere bire între Nixon şi conducătorii ton Merchant, unul dintre secon Ce se propune însă în schimb ?
miei naţionale poporul sovietic a ceastă convenţie, în timp ce a- sat de dezvoltarea industriei, uzinei. Directorul Viktor Krotov danţii lui Herter, cînd au fost Durata să fie de 5 ani, sau în
dobîndit mari succese. Astăzi, s-a modificat dar nu în favoa mericanii nu şi-au îndeplinit îă- gospodădei urbane, bugetului i-a comunicat vicepreşedintelui schimbate textele de propuneri lipsa unui acord între miniştri,
a spus el, chiar şi cei care au rea militariştilor germani. In găduiala. Sverdlovskului, învăţămîntului că în prezent produsele între ale celor două părţi asupra Ber chestiunea să fie soluţionată la
o atitudine răuvoitoare faţă de prezent există două state germa public. După această convorbire prinderii sînt vîndute în multe linului occidental, cel din urmă conferinţa la înalt nivel. De fapt
Uhiunea Sovietică sînt nevoiţi ne de sine stătătoare: Republica Emisiunea societăţii de tele vicepreşedintele S.U.A., împreu ţări străine. Uzina produce uti a transmis pentru azi la prînz şi sub această formă se urmă
să recunoască că poporul nostru Democrată Germană iubitoare de viziune „American Broadcasting nă cu persoanele care-1 însoţesc, o invitaţie a secretarului de stat reşte a se perpetua situaţia e-
este unit. şi sudat, lucrează cu pace şi Germania occidentală în Gompany“ â transmis din cele au făcut o plimbare prin oraş laj pentru industria metalurgică, adresată lui Gromîko. La întîl xistentă în Berlinul occidental.
avînt şi bine, îndeplineşte cu care îşi ridică tot mai mult ca spuse de N. S. Hruşciov cîteva şi au vizitat uzina constructoare
succes măreţele sale planuri. pul revanşarzii şi militariştii. citate de însemnătate principală de maşini grele din Ural. puternice instalaţii de forări pen
Acum toţi văd cum din zî în zi Alta este astăzi şi Japonia, a fără a le traduce în limba engleză.
creşte bunăstarea materială a subliniat N. S. Hruşciov. Uriaşe tru industria petroliferă, maşini
de aglomerare, excavatoare .
oamenilor -sovietici. schimbări s-au produs şi în Ita In acest fel, a spus N. S. Hruş nirea de azi la amiază a avut Intr-adevăr se afirmă că la ca
Referindu-se în continuare la lia unde dominaţia fascismului a ciov, majoritatea covîrşitoare a J . R a a b a p rim it p e c o n d u c ă to rii loc astfel primul schimb de ve pătul celor 5 ani miniştrii s-ar
problemeie situaţiei internaţio pricinuit poporului multe nenoro oamenilor care au vizionat emi deri asupra celor două proiecte. putea reuni în vederea examină
Deşi există un acord ca tex rii problemei Berlinului, dar s»
nale, N..S. Hruşciov a arătat că ciri. Creşte şi se întăreşte puter siunea ati avut o imagine dena d e l e g a ţ i e i t i n e r e t u l u i s o v i e t i c l a f e s t i v a l
toată lumea este frămîntată de nicul lagăr socialist, a subliniat turată a convorbirii mele cu dl. VIENA 30 (Agerpres). — cancelarului Raab o sculptură tele care n-au fost depuse încă face menţiunea dacă „miniştrii,
problema: va fi asigurată o pace Nikita Hruşciov. Nixon. TASS an u n ţă: La 29 iulie J. înfăţişînd pe Iun Dolgoruki, în oficial în faţa conferinţei în şe o doresc,“. Deci dacă miniştrii
trainică pe pămînt sau omenirea Raab, cancelarul federal al Aus temeietorul Moscovei. dinţele plenare să nu fie dezvă occidentali se vor opune acestei
va fi din nou împinsă în pră Totuşi din cauza acţiunilor a- Nikita Hruşciov s-a referit la triei a primit pe B. Pavlov, S. luite, presa occidentală de di reexaminări atunci acordul ar
pastia unui nou război. Vorbito venturiste-ale revanşarzilor vest- lucrările Conferinţei de la Ge Romanovski şi A. Adjubei, con J. Raab le-a urat şedere plă mineaţă a publicat variante rămîne în vigoare un timp ne
rul a spus: germani, a subliniat N. S. Hruş neva a miniştrilor Afacerilor Ex ducătorii delegaţiei tineretului cută la Viena şi succes la Fes prescurtate ale proiectului ela definit. Referindu-se la acesi
ciov, se poate produce un con terne. El a subliniat ca. dacă sovietic la cel de-al 7-lea festi tivalul Mondial al Tineretului şi borat de miniştrii de Externe punct al textului ziarul „Ne\y
. Guvernul- sovietic face tot ce-i flict între Uniunea Sovietică şi toţi participanţii la conferinţă val mondial. Conducătorii dele Studenţilor. Cancelarul federal a apuseni. Comentatorii sînt de a- York Herald Tribune“ seriei
stă în putinţă pentru a împiedi Statele Unite ale Americii. Iar vor aborda, în mod sănătos pro gaţiei sovietice au oferit în dar urat poporului sovietic pace şi cord că documentul este aproa „Limbajul este cu grijă alcă
că. războiul. Noi sîntem d e . pă într-o asemenea ciocnire pot să blemele, succesul acestei confe prosperitate. pe identic cu propunerile occi tuit, astfel ca drepturile occiden
rere, a continuat N. S. Hruşciov, piară multe milioane de oameni. rinţe va fi fără îndoială asigu
că acum barometrul nu indică Toate acestea, a spus N. S. Hruş rat. dentale din 16 iulie, care au dat tale în Berlin să continue după
război. In toate ţările predomină ciov, le-am expus domnului Ni Ni se pare, a spus N. S. Hruş Puterile occidentale insistă pentru deja prilejul unor ample discu 5 ani fără vreo diminuare sau
terminarea lucrărilor conferinţei ţii în conferinţă. Faţă de propu schimbare“. Astfel, miniştrii oc
tendinţa de a se asigura pacea. xon făţiş şi cu toată sincerita ciov, că a sosit timpul ca de a- nerile din 16 iulie se introduc cidentali n-au făcut decît o ma
Referindu-se la vizita în Uni tea. ceastă treabă dificilă să se ocu
unea Sovietică a vicepreşedinte Nikita Hruşciov a declarat lui pe conducătorii de guverne. Mi de la Geneva fără realizarea iouă elemente. Se propune ca nevră asupra formei, nu şi a
lui S.U.A., Nixon, Nikita Hruş Nixon că dacă militariştii vest- niştrii să depună' noi eforturi înireaga propagandă din Berlin fondului. ¦
ciov a reprodus conţinutul con germani vor începe un război, pentru a căuta soluţii reciproce unui acord să fie supusă unui control al In rîndul observatorilor şi co
vorbirilor pe care le-a avut cu U.R.S.S. va putea prin riposta acceptabile şi să se înţeleagă a- O.N.U. Această idee a fost deja respondenţilor aflaţi la Geneva
acesta. sa să şteargă de pe faţa pămîn- supra acelor lucruri în care este GENEVA 30 (Agerpres) Pre Harlamov, arăta că delegaţia formulată în cuvîntarea rostită domină impresia că textul pro
tului în c-îteva ore Germania oc posibilă o înţelegere. cizarea făcută de preşedintele Ei U.R.S.S. consideră oportun ca la 16 iulie de Herter în şedin punerilor occidentale nu cuprin
Re/evînd că în cursul acestor cidentală şi alte ţări unde se a- senhower la conferinţa sa de lucrările conferinţei să continue ţa plenară a conferinţei. Aceas de nici un element constructiv,
convorbiri vicepreşedintele SUA flă baze militare îndreptate îm Restul, ceea ce este cel mai presă de miercuri în legătură cu pentru realizarea unor rezultate tă propunere urmăreşte să ducă rămînînd în esenţă la poziţiile,
s-a pronunţat pentru pace, Ni potriva Uniunii Sovietice şi ţă greu, chestiunile principale să participarea secretarului de stat pozitive fără a se impune o li la o imixtiune în afacerile ex din 16 iulie. Propunerile occi
kita Hruşciov a spus:' rilor participante la Tratatul de fie examinate de şefii de guver Herter la apropiata conferinţă a mită de durată. Pe calendarul terne ale R. D. Germane, în timp dentale nu arată dorinţa miniş
la Varşovia. ne. Noi, a subliniat N. S. Hruş miniştrilor de Externe ai state conferinţei de la Geneva a mi ce aparatului de propagandă din trilor occidentali de a merge mai
Dacă poporul sovietic şi po ciov, sperăm că se poate realiza lor americane confirmă informa niştrilor Afacerilor Externe nu fi Berlinul occidental i s-ar crea departe în negocieri. Se remarcă
porul american sînt pentru pace, Ştim, a spus în continuare o înţelegere asupra multor pro ţiile puse în circulaţie de cîteva gurează pentru moment nici o un paravan pentru a-şi continua faptul că ministrul de Externe
de ce să nu cădem de acord a- N. S. Hruşciov, c-â într-un astfel bleme litigioase şi că se poate zile în legătură cu intenţiile de activitatea. Uniunea Sovietică a britanic, Selwyn Lloyd, a făcut
supra -îmbunătăţirii relaţiilor de război, dacă el va începe, şi asigura pacea.' legaţiilor occidentale de a deter şedinţă plenara şi după cum s-a arătat că problema controlului un pas înapoi, alăturîndu-se ce
noastre în interesul consolidării nouă ni se vo_r pricinui marî mina o întrerupere a conferinţei anunţat oficial nu este încă vor activităţii subversive în Berli lorlalţi miniştri occidentali. In
păcii în întreaga lume? Apoi, a pierderi, ştim că şi noi vom a- Vreau să cred, a spus în con de la Geneva. Iar după dejunul ba de a se da publicităţii docu-i nul- occidental poate fi soluţio cursul conferinţei, miniştrii oc
spus N. Ş. Hruşciov, l-am între vea de suportat mari sacrificii. tinuare N. S. Hruşciov, că pre oferit miercuri de secretarul de mentele în problema Berlinului, nată' pe o bază reciproc accep cidentali au repetat că situaţia
bat pe dl. Nixon: dacă sînteţi Războiul nu aduce nimănui ni şedintele Eisenhower, tinde spre stat al S.U.A. ministrului sovie schimbate la început,pi, acestei tabilă, instituindu-se o comisie în Berlinul occidental este anor
pentru pace de ce aţi luat o ho- mic bun. Iată de ce noi luptăm o înţelegere cu Uniunea Sovieti săptămîni între delegaţiile occi cvadripartită (Statele Unite, mală. Dar propunerile lor nu
tărîre atît de nerezonabilă de a cu atîta perseverenţă pentru că şi va face tot ceea ce îi stă tic al Afacerilor Externe — dentale şi cea a U.R.S.S. şi iMarea Britanie, Franţa şi Uni sînt menite să pună capăt aces
organiza o săptămînă a aşa-zise- pace, pentru coexistenţă paşnică în putinţă pentru a împiedica consemnat ca cel mai lung în R.D.G. unea Sovietică). Această comi tei situaţii ascunse şi periculoa
lor, naţiuni' înrobite. Oare socor între ţări, indiferent de orîndui dezlănţuirea unui nou război. analele conferinţei întrucît a du sie ar putea veghea de aseme se. In chestiunea cea mai im
tiţi Într-adevăr că popoarele ţă rea lor politică sau socială. rat trei ore şi jumătate — pur . Totuşi după un vechi sistem, nea ca să nu fie ştirbite drep portantă, nivelul efectivelor în
rilor socialiste'sînt popoare în Comitetul Central al Partidu tătorul de cuvînt al delegaţiei în presa occidentală au fost' pre turile populaţiei Berlinului occi Berlinul occidental, miniştrii a-
robit*? In soluţionarea problemelor lui, guvernul sovietic, a declarat S.U.A. a precizat că Herter va zentate prevederile esenţiale ale dental. puseni resping ceea ce chiar ei
ideologice, a spus Nikita Hruş în încheiere N. S. Hruşciov, con părăsi Geneva la 6 august, şi propunerilor occidentale care, recunoşteau în principiu mai
N. S. Hruşciov a spus că în- ciov, nu se poate vorbi cu tu sideră că situaţia creată în pre că „lucrările conferinţei se vor după cum reiese din aceste indis In textul noului document oc înainte şi anume, reducerea lor.
tr-o convorbire cu vicepreşedin nuri, ci este nevoieUe” raţiune, zent este de aşa natură încît termina la 5 august cu sau fără creţii organizate, nu aduc nimic cidental, după cum scrie presa, A subscrie la această propunere
tele S.U.A. a arătat acestuia că trebuie să se demonstreze oame este puţin probabil ca imperia realizarea unui acord“. Aceasfă nou faţă de punctele de vedere asupra termenului acordului
singura politică rezonabilă este nilor justeţea sau injusteţea unei liştii să se decidă să dezlănţuie formulate anterior de delegaţi
un război împotriva patriei noas
coexistenţa paşnică, politica asi
gurării păcii între popoare.' N.'S. ideologii sau a alteia. tre, împotriva ţărilor socialismu poziţie, care nu corespunde spe ile respective. privind Berlinul occidental nu a miniştrilor occidentali ar în
Hruşciov a propus lui Nixon să Nikita Hruşciov a criticat mo lui. Forţele noastre şi forţele a- ranţelor pe care lumea întreagă semna să se convină ca actuala
se desfăşoare o întrecere paşnică. rala şi practicile presei ameri liaţi lor noştri — ale ţărilor so le-a pus în întîlnirea miniştrilor întrevederi ale miniştrilor conferinţă să rămînă în acelaşi
cialiste — sînt uriaşe şi în Occi de la Geneva, nu este susţinută punct.
Să vedem, a'spus el, cine va a- cane. El a subliniat că, cu pri dent pe cît se vede, acest lucru de delegaţia sovietică. Miercuri
este acum înţeles. purtătorul de cuvînt sovietic. Schimbul textelor celor două
sigura mai multe bunuri mate lejul deschiderii expoziţiei sovie părţi, texte care sînt examinate
de experţii respectivi şi în legă
riale şi spirituale omului — so tice de la New York, presa so Afacerilor Externe tură cu care au discutat preli
minar la prînz Gromîko şi Her
cialismul, sau-capitalismul. Orîn- vietică a publicat integral cu- ter, reprezintă un pas spre cla
rificarea deznodămîntului confe
duirea' voastră, a spus N. S: vîntările rostite de Frol Kozlov, „Pentru soluţionarea problemei GENEVA 30 (Agerpres). - iik, din partea S.U.A. —= L. rinţei.
La 30 iulie, A. A. Gromîko, Chr. Merchant şi F. Reinhardt, din
Hruşciov, există de secole.- Au prim-vicepreşedinte al Consiliu- Herter, S. Lloyd şi M. Gouve de partea Angliei — P. Reilly şi
Murville au avut la reşedinţa
trecut peste 180 de ani de cînd lui de Miniştri al U.R.S.S. şi de Berlinului occidental în interesul delegaţiei franceze o lungă A. Rumbold, din partea Franţei
v-aţi eliberat de dependenţa co- Richard Nixon, vicepreşedintele — Gh. Lucey şi J. Laloy.
Icnială, iar statul nostru sovietic S.U.A. Totodată ziarele america păcii şi securităţii europene“
există numai de 4b de ani. Şi ne nu au publicat textul cuvîn- Un articol din „Neues Deutschland“
noi aproape v-am ajuns din ur tării lui N. S. Hruşciov la des convorbire asupra principale
mă. Prin urmare orînduirea noa chiderea expoziţiei americane de lor probleme ale lucrărilor con SIMBATA, 1 AUGUST 1959
ferinţei de la Geneva.
stră asigură societăţii o dezvol la Moscova în timp ce presa so BERLIN 30 (Agerpres). — rea lor propunînd un acord pro
Ziarul „Neues Deutschland“ pu
tare mai. rapidă pe calea progre vietică şi de data aceasta a pu blică un articol în care se sub vizoriu asupra problemei Berli La întîlnirea celor patru mi S p e c ta c o le c in e m a to g ra fic e
liniază că este necesar să se so nului.
sului. blicat cuvîntarea rostită de Ni luţioneze problema Berlinului oc niştri au fost de faţă : din par
cidental în interesul păcii şi ¦Era- totul clar, se spune în tea U.R.S.S., V. Zorin şi I. Ma-
N. S. Hruşciov ă subliniat că xon fără nici un fel de pres securităţii' în Europa. Potrivit DEVA: Oleko D undici; O noapte ŞANI : Ivan cel Groaznic, Umbrela lui
relatărilor presei occidentale şi continuarea articolului, că prin- Sifuajia economică de carnaval; ALBA 1ULIA : Saltanat j Sf. Petru; SIM ER1A: B otagoz: TE-
nu-şi pierde speranţa că vg sosi curtări. îndeosebi presei americane, se a Greciei Tata, mama, nevasta şi e u ; BRAD; IUŞ : Trapez ; LONEA : D-ale carna
spune în articol, miniştrii Afa tr-o astfel de soluţie provizorie Tatăl meu actorul; 1LIA: D-ale car valului ; ZLATNA: Zile de dragoste j
vremea cînd vor fi lichTdate ba N. S. Hruşciov a arătat în cerilor Externe ai puterilor occi navalului ; ORAŞTIE: Roma, oraş des BARU MARE: Surorile; APOLDU
dentale în „documentele lor de nu se poate lichida focarul de chis ; HAŢEG : Tatăl meu actorul; DE S U S: Pe Donul liniştit!
zele milita're ale S.U.A, aflate continuare că în timp ce el şi lucru“ încearcă să apere vechiul încordare, ci se poate numai HUNEDOARA: Edes A nna; PETRO
punct de vedere asupra proble
pe teritoriul altor ţari."*" Nixon se aflau în studioul 'de te- contribui la slăbirea încordării
mei .Berlinului occidental şi, întrucît s-ar putea ajunge la o
-sssae- prin urmare, s ă j lase neschim
bată starea de lucruri în aceas înţelegere asupra reducerii e-
Populaţia Japoniei cere încetarea tă parte a oraşului. Or, pentru fectivului trupelor în Berlinul ATENA 30 (Agerpres). Situa mo
succesul conferinţei de la Gene occidental, asupra încetării acti ţia economică a Greciei evoluea
zborurilor avioanelor militare va este necesar să se renunţe la
vităţii diversioniste condusă din ză într-un mod cît se poate de Programul 1 : 7,15 Muzică distracti reşti; 14,30 Muzică populară romîneas-
americane deasupra acest punct de vedere. Se pune Berlinul occidental împotriva nefavorabil. Acest lucru reiese şi va; 8,30 Muzică; 9,00 Muzică uşoară; că; 15,00 Program Chopin interpretat
întrebarea: In ce scop au venit R.D.G., precum şi asupra terme din raportul secret al băncii 10.00 Gîntece patriotice; 10,30 Melodii de tînăra pianistă sovietică Bella Da-
teritoriului japonez Ia Geneva acei reprezentanţi ca nului de valabilitate al acordu Greciei, adresat guvernului, în populare romîneşti; 11,03 Muzică de es vidovici; 16,15 Muzică uşoară; 17,35
re se străduiesc să menţină în lui provizoriu. legătură cu situaţia economică tradă; 12,20 Cotidiene; 13,05 Concert Tangouri şi bolerouri; 18,05 Din cele
¦TOKIO 30 (Agerpres). —• Ka- Okinawa — această principală Berlinul occidental vechea stare pe primul semestru al anului de prînz; 14,00 Program muzical dedi mai cunoscute melodii populare romî
nesi, primarul oraşului Naha bază a clicii militariste ameri In articol se arată în conti 1959. cat fruntaşilor în producţie din indus neşti; 19,00' Tribuna radio: Rolul sta
(principalul oraş din Okinawa), cane din Extremul. Orient — ci de lucruri, scrie ziarul. In ceea nuare, că în cazul că la confe
care.a sosit la 29 iulie la Osaka, şi locuitorii din alte regiuni ale ce priveşte problema Berlinului rinţa de la Geneva s-ar ajunge Din datele cuprinse în acest1 trie şi agricultură; 15,10 Spre locuri tului democrat-popular în construirea
a declarat reprezentanţilor presei Japoniei, unde se află de aseme-' occidental, conferinţa de la Ge la o soluţie provizorie a proble socialismului; 19,15 Gîntecul săptămînii:
japoneze că intenţionează să. se nea baze militare americane, cer mei Berlinului occidental, deşi raport reiese că în primele cine) dragi de odihnă — program de muzi „Te iubim tinereţe"; 19,40 Muzică din
întîlnească- la Tokio cu Fujîya- încetarea zborurilor primejdioa neva a fost convocată pentru a opereta „Liliacul“ de Johann Strauss,
ma, ministrul Afacerilor Externe se ale avioanelor americâne. Du se pune capăt evoluţiei pericu regimul de ocupaţie din Berlinul luni ale anului curent, ianuarie- că uşoară; 16,15 Vorbeşte MoscoVa; 20,42 Muzică uşoară; 21,15 Muzică de
al Japoniei, şi cu ambasadorul pă cum anunţă agenţia Ki'odo occidental nu s-ar modifica încă dans.
american Mac Arthur, pentru a Ţusin, la 28 iulie Uţiama, gu- pentru o oarecare perioadă, s-ar mai, Grecia a înregistrat un de 18.00 Roza "înturilor; 19,05 Program
cere: interzicerea zborurilor avi- vernatorul prefecturii Kanagava, crea condiţii psnJXu schimbarea ficit de 669 milioane drahme, pentru iubitorii de romanţe; 20,20 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00j
oanelor militare americane dea- a făcut demersuri oficiale pe lîn- situaţiei existe rrte». S-ar crea o faţă de 233 milioane drahme în Noapte bună, copii; 20,40 Muzică de 7,00! 11,00; 13,00: 15,00! 17,00:
supra regiunii unde recent un gă comandantul bazei .militare bază pentru înlăturarea defini dans; 21,15 La microfon: Satira şi 19,00; 20,00 > 22,00 ! 23,52 (Progra
avion de vînătoare cu reacţie a- mul 1), 14,00! 16,00) 18,00; 21.00*
americane din regiunea oraşului aceeaşi perioadă a anului 1958. umorul; 22,30 La sfîrşit de săptămînă, 23,00 (Programiil 11).
Totodată, pentru prima oară cîntec, joc şi voie bună; 23,00 Muzică
după război, în Grecia are loc de dans.
o restrîngere a exportului, fapt Programul II: 14,07 Melodii marină-
merican a suferit avarii. Kanesi Iokohama şi a.ceru t să fie in loase In „oraşul de front“. Uni tivă a focarului periculos în care a făcut ca în primele cinci T im p u l p ro b a b il în re g iu n e a n o a stră
a.subliniat că populaţia oraşului terzise în timpul nopţii zboruri unea Sovietică, care propune :entrul .R.D.G. luni ale anului 1959, balanţa co
Okinawa este foarte neliniştită le avioanelor cu reacţie america transformarea Berlinului occi In încheierea articolului se mercială să prezinte un deficit Pentru 31 iulie, vreme nesta 24 şi 29 grade, iar noaptea în
din cauza-.zborurilor pe care con dental în oraş liber, demilitari subliniază că R.D.G. are nevoie de 119.600.000 drahme şi aceas bilă cu cerul variabil, mai mult tre 14 şi 17 grade. Vînt potrivit
tinuă-'să le efectueze avioanele ne. El a arătat Gă refuzul de a zat, a arătat calea spre soluţio de garantarea. securităţii sale. ta în ciuda faptului că în această noros ziua. Ploi locale sub for cu intensificări din sectorul v ^ -
militare americane. Ea va avea aceste garanţii nu perioadă importurile an fost re mă de averse însoţite de mani- tic şi nord-vestic.
îndeplini această cerere poate n a re a acestei probleme. Cînd pu mai în cazul cînd va fi lidiidată duse cu aproape 12.400.0(10 drah festaţiuni electrice. Temperatura
După .cum reiese din şTirile duce la izbucnirea „unor seri terile occidentale au respins a- actuala situaţie din Berlinul oc Pentru următoarele trei zile
presei şi posturilor de radio ja oase probleme cu caracter ’so ,cest plan,' guvernul sovietic a vremea' nestabilă, cu cerul va
poneze, nu numai locuitorii din cial“. mai făcut un pas în întîmpina- cidental. me. ‘ ‘ ** *• în scădere vă oscila ziua între riabil, favorabil ploilor locale.
gedacjia gl ?iaru{a| ftţţţ « M g ţ» or, 8. ifi&j IgfiJ 7Ş, T»xa ptâJJta to OtÉgrai confgrio aprpbirtl Direcjîunll Generale P.I.I.R. nr, 238.320 dio 6 mateadle TW9. « Tiparul i Inlfçprlnderea Eollgraflcâ a i Mal« — Deva.
.r ..