Page 13 - 1959-07

Pag. 2 BfíWMü.k SOfSI'ATSfBMÜLE77 Nf. 1409

Adunarea cadrelor institutele

de î n v ă ţ ă m î n t Cuvîntul acad. prof.
C. Daicoviciu,
(Urmare din pag. I~a) o capacitate de 3.000 de locuri, şl denţilor se reflectă atît în situaţia luptători activi pentru dezvoltarea a* Cuvîfltul conf. iiniv. Vladimir Hanga
griculturii socialiste în orice parte a rectorul Universităţii
Referindu-se la felul cum se va un bazin de înot acoperit. Totodată mal bună la învăţătură, cit şl în patriei noastre dragi. Relevînd importanţa constituirii uni­ tine, locuri de distracţie şl „Babeş-Boiyal“
desfăşura procesul de învăţămînt în versităţii unificate ou numele „Babeş- recreare, tineretul se va cunoaşte mai
Universitatea „Babeş-Bolyai“, vorbito­ guvernul nostru a alocat suma de atitudinea generală a studenţilor. Noi vom munci cu şi mai mult Bolyai", conf. unlv. -V. Hanga, a spus t Mulţumind pentru încrederea mani­
rul a arătat că unele cursuri se vor elan pentru ridicarea calităţii învăţă- bine, se va ajuta mai cu spor. Par- festată prin numirea sa în calitate de
preda în limba romînă, altele în limba 3.800.000 Iei pentru lărgirea câpacităţll In continuare vorbitorul a arătat mîntului, vom organiza şl pe mal de­ tidul nostru, în jurul căruia ne strîn- rector al Universităţii „Babeş-Boiyal“,
maghiară şi un număr mare de parte brigăzi patriotice pentru a da un ; gem rîndurile, a spus vorbitorul, ne tov. acad. prof. C. Daicoviciu a sp u s:
cursuri se vor preda şi în limba ro- bibliotecii universitare. .r- că existenţa a două universităţi se­ ajutor d t se poate de substanţial la Unificarea corespunde unor necesităţi călăuzeşte • paşii pe această cale în­ In numele colectivului de conducere,
mînă şi în limba maghiară. Astfel, la sorită, iar bucuria, încrederea şi opti­ ţin să declar că sîntem perfect con­
secţiile pedagogice ale facultăţilor Toate aceste construcţii vor îmbo­ parate în Cluj favoriza manifestări de construcţia casei de cultură a stu­ adînc simţite de studenţi şi profesori. mismul se observă din belşug pe fe­ ştienţi de marea încredere şl de marea
matematică-fizică, chimie, istorie-filozo- ţele noastre. cinste, dar şl de marea sarcină care
fie, ştiinţele naturale-geografie şi sec­ găţi şi vor înfrumuseţa oraşul nostru. izolare naţională. denţilor şl a complexului sportiv. ' apasă asupra noastră în această ca­
ţiile de limbi străine ale facultăţii de litate. Ne legăm aici ca, împreună cu
filologie, obiectele de bază şi metodo­ Ele vor fi adevărate podoabe ale cen­ Unificarea celor două universităţi, Sîntem deosebit de recunoscători par­ In aceleaşi săli de cursuri,-în a“ dumneavoastră, împreună cu întregul1
trului ' nostru universitar. Potrivit pre­ pe care am preconizat-o cu atîta en­ colectiv al corpului didactic de aproa­
vederilor, atît casa de cultură a stu­ tuziasm cu prilejul dezbaterilor din tidului şi guvernului pentru acest, dar celoraşl profesori, în aceleaşi labo­ pe 700 de oameni, să îndeplinim cu
denţilor, cât şl complexul sportiv vor lima februarie — a spus el — înlă­ cinste, cu seriozitate, cu dragoste, cu
trebui terminate şi date în folosinţă frumos care ne bucură nespus de mult ratoare, biblioteci, cămine, can- rîvnă, sarcina care ni s-a dat. Vom
la 1 mai 1960. tură acest neajuns. Reorganizarea In­ veghea ca această instituţie sâ mear­
inimile. Cuvîntul lectorului Kalik Karoly, gă pe calea luminată de teoria şi con­
Ministerul Invăţămîntului şi Cultu­ stitutului nostru agronomic permite să prodecanul Facultăţii matematică-fizică cepţia marxlst-lenlnistă. Ne vom stră­
dui să creăm toate condiţiile necesare
rii — a arătat apoi tov. Tafcacs — • creştem ingineri agronomi pricepuţi, Vorbind despre importanţa unificării ţionaliste. Această cetate culturală va pentru ca colectivul mare al corpului
celor două universităţi clujene tov. Ka- lupta cu hotărîre împotriva manifestă- nostru didactic să-şi poată îndeplini cu
logice se vor preda în limba romînă a alocat pentru dotarea laboratoarelor Cuvîntul conf. Iosif Pervain, lik a sp u s: „Rezolvarea temelor majo- rilor naţionalismului şi izolării naţlo- cinste datoria. Ne vom da toată oste­
şi în limba maghiară. suma de 800.000 lei şi a trimis deja şeful catedrei de limba şi literatura romînă nale. neala să organizăm cît mal bine pro­
noi utilaje printre care şi un micro­ re ale specialităţii noasţre necesită cesul de muncă în interesul învăţă-
Ştiinţele sociale — materialism dia­ munca planificată şi coordonată a u- Va trebui ca din universitatea noa­
nor colective mari de cercetători. Ca stră clujeană — a adăugat el — să ple­
lectic şi materialism istoric, socialism scop electronic. Vor începe de aseme­ -Oonf. univ. Iosif Pervain a scos în catedrei de literatură romînă, în cadrul rezultat al unificării universităţilor din ce oadre bine pregătite la nivelul ştiin­
Cluj, colectivele noastre de cercetare ţei şi tehnicii moderne, în continuă
ştiinţific, economie politică — la toa­ nea lucrări de tradsformare a tinor se vor mări şi se vor întări, iar mun­ dezvoltare, in condiţiile unităţii crea­
te facultăţile se vor preda de aseme­ clădiri şi de organizare a spaţiului evidenţă faptul că rezultatele frumoa­ căreia lucrez, nutresc faţă de tovară­ ca lor se vă ridica la nivelul dorlL te, această cerinţă se va putea realiza
universitari în acest scop a fost alo­ se obţinute în ultimul timp de către şii noştri de naţionalitate maghiară lată deci, tovarăşi, încă un motiv im­ cu succes. Cadrele didactice şi stu­
nea în limba romînă şi maghiară. profunde sentimente de prietenie şi co­ portant pentru care noi salutăm uni­ denţii noştri au dat dovadă propunînd
studenţi şi oadrele didactice, atît în pro­ legialitate. Vom lupta, Ia catedră şl în ficarea celor două universităţi". unificarea universităţilor, de multă ma­
La secţia de limba şi literatura cată suma de 2.200.000 lei. cesul instructiv-eduoativ cît şi în viaţa viaţa de toate zilele — a spus vorbi­
obştească, dovedesc justeţea măsurilor torul — pentru ca aceste sentimente Referindu-se apoi la sarcinile care turitate politică, de un nivel Ideolo­
maghiară a Facultăţii de filologie Vorbitorul a comunicat apoi conclu­ -luate pentru unificarea organizaţiilor frăţeşti să nu poată fi alterate de ni­ revin cadrelor didactice după unifi­
de partid, de U.T.M. şl a asociaţiilor meni şi de nimic, vom lupta pentru a carea celor două universităţi clujene, gic ridicat. Educarea pe mai departe
cursurile se’ vor preda în limba, ma­ ziile comisiei , cu privire la unificarea t studenţeşti. Aceste rezultate sînt o măr- da poporului intelectuali de valoare, tov. Kalik Karoly a sp u s; Trebuie Să
. turle că unificarea corespunde pe de- oare să facă faţă sarcinilor mari ce avem o deosebită vigilenţă revoluţio­ în comun a acestor calităţi este mij­
ghiară, iar la secţia de limba şi 11- facultăţilor dé la Institutul agronomic *plin intereselor dezvoltării învăţămîn- le revin în construcţia socialistă. Sînt nară în lupta împotriva rămăşiţelor na-
tului superior din oraşul nostru. convins că nu există o altă Vale» pen­ locul cel mai eficace de cimentare a
te'ratura romînă a Facultăţii de filolo­ „Dr. Petru Groza". Incepînd cu vll- unităţii . făurite.

gie cursurile se vor preda în limba ‘ torul an universitar, acest inştitut va

romînă. ' . funcţiona cu o sirfgUră 'facultate de

La toate facultăţile cursurile de Is­ agricultură' şl zootehnie. ,A fost creat
astfel un oadru mai corespunzător in-
toria şi . geografia R. P. Romîne se
' ¦struirii profesionale şi educării patrio­ Universitatea „Babeş-Bolyai" — a
vor , preda In limba .romînă. , ,. ^
tice şl. internaţionaliste a tinerilor ce adăugat el — deschide largi perspecti­ tru a ne exprima mai bine recunoş­
Vorbitorul a subliniat că. Universi­ tinţa faţă de partid şi guvern care fac
tatea „Babeş-Bolyai" reprezintă un se pregătesc ’ pentru ‘profesia de Ingi­ ve muncii noastre de dascăli, de slu­ toiul pentru ca tineretul patriei noaslre Cuvîntul lectorului Aurel Turcu ndntului şi al educaţiei, străduindii-ne
mijloc puternic de apropiere între ti­ ner, agronom. jitori ai poporului, ai cauzei măreţe a să-şi poată îndeplini minunata Iui me­
şi prin exemplul propriu să contribuim
Atît unificarea celor două universi­ de structura materiei, d e . izotopi, de la antrenarea tuturor.
nerii de toate naţionalităţile, de com­ tăţi, a spus vorbitorul, cît şi unifica­ socialismului şi comunismului. Membrii nire. Am ascultat cu toţii cu deosebită magnetism şi spectroscopie, multe
emoţie şi recunoştinţă — şi-a început dintre ele utilate cu aparate moderne. Se spunea în trecut — a arătat^ în
batere a manifestărilor de izolare na­ rea facultăţilor de. la institutul agrono­ Cuvîntul prof. unîv. Csehi Gyula, cuvîntarea tov. Aurel Turcu — măsdr Noi vom răspunde. grijii partidului şi continuare acad. prof. C. Daicoviciu
ţională, a rămăşiţelor naţionalist-şo- mic corespund pe deplin . intereselor şeful catedrei de limba şi literatura maghiară rile luate pentru dezvoltarea bazei guvernului prin eforturi şi mai mari — că „noblesse oblige"; pe noi nu
vine, de educare a studenţilor în spi­ tineretului, corpului didactic, oameni­ materiale a învăţămîntului în univer­ pentru îmbunătăţirea procesului instruc­ ne obligă nici un fel de nobilitate sau
sitatea noastră unificată. Dotarea la­ tiv educativ, prin participarea noastră stemă. Pe noi ne obligă un lucru: în-
ritul patriotismului şi internaţionalis­ lor muncii fără deosebire de limbă Critidînd cu hotărîre „tradiţiile“ ne­ Solidaritatea, unitatea şl frăţia de­ boratoarelor noastre se îmbunătăţeşte entuziastă la ridicarea noilor construc­ crederea partidului şi neţărmurita dra­
mului socialist, în spiritul luptei unite şl naţionalitate. (Aplauze puternice). gative ale trecutului, atît exclusivis­ veniseră ceva de la sine înţeles între ţii, care vor fi o adevărată mîndrie a goste pe care o purtăm faţă de po­
pentru scopul com un: construirea so­ mul naţional al universităţii care a e- studenţii romîni,. maghiari, evrei $1 (ie permanent. \ ; porul nostru muncitor.
cialismului în patria noastră. In încheiere vorbitorul s-a oprit a- xistat pe vremea imperiului austro-un- altă naţionalitate în cadrul mlşţlri! In secţia noastră avem noi labora­
supra sarcinilor care stau în faţa ca­ Să ne adîncim în conştiinţa noastră

Irt continuare, tov. Tâkacs s-a re­ drelor didactice şi a studenţilor pen­ gar î cît şi cel al universităţii care a universitare comuniste şi antifasciste. toare de electronică şi electrotehnică, Clujului.
ferit la o serie de măsuri pentru dez­ tru ridicarea continuă a. nivelului, pro­ fiinţat în timpul Romîniei burghezo- Această unitate In condiţiile aşa de
» -y • <0 ,

voltarea bazei materiale a învăţămîn- cesului inştructiv-educatjy în învăţă^ moşiereşti, prof, univ. Csehi Gyuia a vitrege de atunci era un izvor de e- Cuvîntul prof. Xazanyi Andre
tului superior din Cluj. In aplauzele mîntul superior din Cluj.
sp u s: Ne sînt însă cunoscute tradi­ nergle şi de înălţare, ea i-a încadrat
celpr prezenţi, el a anunţat că parti­ In decursul celor 15 ani de la eli; > Referindu-se la unificarea celor do-
Este o datorie de cinste, ca fiecare ţiile cercetării adevărului despre natu­ pe aceşti studenţi în frontul atotcu­ berare — şi-a început cuvîntul tovi uă • universităţi clujene vorbitorul a toată datoria, toate sentimentele de o-
dul şi guvernul au aprobat construi­ dintre noi să contribuie din răsputeri, ră şi societate, cu rezultatele lor po­ prinzător al luptei proletare şi al ideo­ Lazanyi — situaţia economică şi cul­ arătat că acest act a dat o lovitură biigaţie faţă de poporul nostru, faţă de
rea la Cluj a unei case de cultură să dea tot ce are mai bun pentru zitive, simbolizate cu strălucire de nu­ logiei marxiste. Această unitate oare­ partid. Să dăruim buni dascăli şi Suni
a studenţilbr şi a unei mari săli de înflorirea noii universităţi. Să fim mele celor doi corifei ai ştiinţei din cum a prefigurat patriotismul nostru turală a minorităţilor naţionale din pa­ puternică elementelor naţionaliste.

sport. Pentru construirea casei de demni de încrederea pe care ne-a a- ţara noastră Victor Babeş şi Bolyal socialist de astăzi, patria socialistă vi­ tria noastră s-a schimbat radical faţă însufleţiţi de justeţea deplină a po­ oameni de ştiinţă din acest centru u-

cultură şi a complexului sportiv gu­ cordat-o Partidul Muncitoresc Romîn Janos. • • sată atunci. Astăzi fără deosebire de de trecut. Ca rezultat al politicii juste liticii partidului nostru, de grija deo­ niversitar.
vernul a alocat suma de 12 milioane
lei. Casa de cultură a studenţilor va şi guvernul Republicii Populare Ro­ Avem şi tradiţii mai recente, a spus naţionalitate sîntem fiii acestei patrii a partidului nostru în problema na­ sebită ce o are faţă de cadrele didac­ Vorbitorul a încheiat spunînd: Eu
fl b construcţie impunătoare. Ea va mîne, să dovedim prin fapte dragostea el. a căror flacără e bine să o între­ devenită realitate dintr-un vis frumos ţională, minorităţile naţionale se bu-
ittitcice- ..iş,iij.-.tsit'iu/dV¦e,nj..ţ..iV, • g.r.ij—ăi'—i¦lu»-s«t/r•¦a'itiă fia«t’ît/vvd.ee.1 cred, tovarăşi, că noi vom puteş să
^..absolut, .egale eu po- satisfacem si să cerinţele şi
fkc5ie’*Qe~ lÎOoiA’âe focuri,*~o' safK'”cfe „«„^¦rx neţărmurită faţă de poporul ţinem vie în condiţiile frumoase ale oaoiru <i3L6«
„Babeş-Bolyai" un bastion al ştiinţei în sinul celor două universităţi ?in tuturor muncă fără preget, pentru în­ Din rîncful tinerilor aparţlmna mi- ne vom bucura în curînd, a spus el, 'nădejdile pe care le-a pus partidul in

gimnastică şi numeroase alte încăperi norităţilor naţionale s-au format sute noi.
destinate activităţii culturale şi dis­ şi culturii şocialistp, o cetate puternică timpul regimului burghezo-moşieresc a florirea ştiinţei înaintate, pentru apă­ să muncim mai departe pentru a ob­
şi mii de cadre cu pregătire tiniver-

tractive. Prin lărgirea parcului spor­ a patriotismului socialist şi a interna­ ideilor revoluţionare marxiste, care. in rarea ideologiei marxist-leniniste, pen. . sitară, un număr’ însemnat de tineri ţine succese tot mai mari în activi­

tiv al universităţii se va construi de ţionalismului proletar. (Aplauze înde­ ciuda propagării naţionalismului şi şo­ tru educarea în primul rînd prin e- au fost trimişi pentru specializare în tatea noastră de dascăli şi educare In continuarea adunării, tov. prof.

asemenea o mare sală de sporturi cu lungate). vinismului, în oiuda opreliştilor şl a xemplul nostru a noilor generaţii de U.R.S.S a tineretului. univ. Balogh Edgar, în aplauzele en­

Cuvîntul iov. Boris Cazacu terorii, au fecundat conştiinţa unor cărturari din rîndul poporului roituri Cuvîntul tov. Vasile Vaida tuziaste ale celor prezenţi, a dat ci­
tire telegramei adresate de adunare
Tov. Boris Cazacu, director în Mi­ prof. Constantin Daicoviciu, iar pro­ cadre didactice şi a multor studenţi de şi al naţionalităţilor conlocuitoare. Consfătuirile desfăşurate în februa­ menul stabilit. Această convingere a Comitetului Central ai Partidului
nisterul Invăţămîntului şi Culturii, a rectori tovarăşii prof. Demeter Janos, atunci. In universitatea veche au cres­ îmi exprim convingerea fermă a în­ rie — a spus tov. Vasile Vaida — noastră se bazează pe faptul că stu­ Muncitoresc Romîn şi Consiliului de
dat citire, ordinului Ministerului Invă- prof. Alexandru Roşea şi prof. Pe- cut, împotriva voinţei oficialităţilor, in­ la care au participat toate cadrele di­ denţii din Cluj care au adus şi pînă Miniştri al Republicii Populare Ro­
cheiat el, că prin eforturi comune, prin dactice şi toţi studenţii din Cluj, au în prezent prin brigăzile de muncă

ţămlntului şi Culturii privind numirea terffy Istvan. telectuali conştienţi, unii devenind co­ combaterea necruţătoare a oricăror for­

conducerii Universităţii „Babeş-Bolyai" Rector al Institutului agronomic munişti, iar ceilalţi încadrîndu-se în me de manifestare a naţionalismului constituit — ca şi însufleţită adunare pairiotică o importantă contribuţie Ia mîne.
şl ordinului Ministerului Agriculturii „Dr. Petru Groza“ a fost' numit Iov. lupta antifascistă, democratică. Ei au şi şovinismului, vom putea obţine suc­
şi Silviculturii privind numirea condu­ prof. Emil Negrujiu. înfruntat împreună huliganismul gar­ de astăzi — o puternică manifestare realizarea cît mai grabnică a construc­ Adunarea a prilejuit o puternică ma­
cerii Institutului agronomic „Dr. Pe­ dist sau nylasist şi diversiunile naţio­ cese strălucite în educarea marxlst-le- de dragoste şi încredere faţă de poli­ ţiilor de locuinţe, vor participa cu a- nifestare a ataşamentului intelectuali­
tru Groza“. Apoi, tov. B. Cazacu a anunţat nu­ naliste. ninistă, intemaţionalistă, a studenţi­ tica partidului nostru în toate dome­ celaşi entuziasm la ridicarea obiecti­ lor romîni şi maghiari din Cluj faţă
mirea tov. prof. univ. Tâkacs Lajos lor. niile de activitate. Propunerile făcute velor care vor sta la dispoziţia lor. de politica încercată a Partidului Mun­
Rector al Universităţii „Babeş-Bo­ în funcţia de consilier al .Ministerului atunci de a unifica cele două univer­ citoresc Romîn. Participanţii la adu­
sităţi au fost studiate cu toată atenţia Amintind că comisia a ţinut să
lyai" a fost numit tovarăşul acad. Invăţămîntului şi Culturii. Cuvîniul prof. univ. M argareta Deheleanu
de comisia al cărei raport l-aţi ascul­ aducă la cunoştinţă cadrelor didactice
Cuvîntul prof. univ. Eugen Pora> tat astăzi. nare au soandat lozinci pentru Repu­
membru corespondent Prof. Margareta Deheleanu — pen­
sionară, a sp u s: Pe timpul regimului noastră străluceşte recunoştinţa faţă de Comisia a urmărit îmbunătăţirea rezultatele activităţii sale în vederea blica Populară Romînă, pentru frăţia
al Academiei R. -.P. Romîne burghezp-moşieresc a fi pensionar în­ partidul nostru care, ne-a creat condi­ continuă a învăţăturii şi educaţiei în
ţii optime de muncă. Astăzi îmi pun universitatea unificată. Prin unificarea unificării celor două universităţi, pen­ dintre poporul romîn şi naţionalităţile
organizaţiilor de partid, de U.T.M. şi
a asociaţiilor studenţeşti de la cele tru a şti ce este de făcut în viîto- conlocuitoare, pentru Partidul Munci­
două universităţi, prin organizarea în
Salutînd unificarea celor doua uni- neretul şi profesorii din oraşul Cluj, semna o totală decădere, o bătrîneţe întrebarea: am reuşit, aşa după cum comun a activităţii obşteşti şi cultu­ ml an universitar, tov. Vaida a urat toresc Romîn şi Guvernul Republicii
versităţi din Cluj, prof. Eugen Pora sentimente înăbuşite în trecut de cla­ plină de griji şi privaţiuni, însenina am dorit să transmit tineretului tot ce ral-sportive, prin contopirea căminelor
şi cantinelor, am pregătit temeinic tuturor odihnă plăcută în vacanţă,
Populare Romîne, pentru Comitetul
a arătat că acest eveniment1 consfin­ sele exploatatoare. Aceste năzuinţi a fi un om aruncat la marginea so­
ţeşte împlinirea unei vechi dorinţi a sînt astăzi o luminoasă realitate, deo­ cietăţii. Noi avem azi o cu totul altă am învăţat de la partidul nostru, de spor la muncă şi succese cît mai Central al Partidului Aluncitoresc Ro-
tineretului universitar clujean şi a sebit de scumpă nouă tuturor. ' • soartă. Sîntem şi vom rărnîne parti­ la tovarăşii mei de muncă ? Cred că
profesorilor acestuia. Universitatea cipanţi activi la înfăptuirea politicii am reuşjt. In încheierea acestui bilanţ mari în noul an şcolar, (Aplauze în­ mîn, în frunte cu tovarăşul Oheorghe
„Babeş-Bolyai" ne deschide perspec­ îmi iau angajamentul să lupt cu partidului nostru pentru făurirea unei mi-au mal rămas unele datorii..; Anii
tive extraordinar de frumoase. S-a toate puterile pentru dezvoltarea uni­ următori mi-i voi consacra îndeplini­ delungate). ¦! Gheorghiu-Dej. ..
versităţii noastre unificate, în condi­
buna desfăşurare a muncii în Univer­ TELEGRAMĂ
creat nu numai o universitate puter­ ţiile mereu măi' bune asigurate de yieţf mereu mai fericite. In activita.ea rii acestor datorii. sitatea „Babeş-Bolyai". (Aplauze).

n ic ă , ci, odată cu aceasta, şi condi­ partidul şi guvernul nostru, să nu-mi Cuvîntul prof. univ. Atanase Bulencea Am asistat cu toţii la zilele săr­ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn
ţiile unui salt calitativ în dezvoltarea precupeţesc eforturi Ie pentru combate­ bătoreşti ale unificării cantinelor şi -Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ-
învăţărr.îniulul superior din oraşul nos­ rea şi eliminarea din viaţa şi activi­ Relevînd importanţa unificării celor condiţii materiale pentru ridicarea la căminelor. Am văzut cum tinerii noş­
tru. Actul unificării este un pas fi­ tatea noastră comună a oricăror ma­ două universităţi clujene, prof. A. Bu- un nivel superior a conţinutului' în­ tri, romîni, maghiari şi de alte na­ Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine
resc, o expresie vie a sentimentelor nifestări străine ideologiei noastre noi lencea a amintit că dezbaterile Ia ca­ văţămîntului. ţionalităţi, se felicitau reciproc, se an­ -Tovarăşului CHIVU STO IC A-
de unitate si înfrăţire care animă ti- internaţionaliste, a oricăror manifestări re au luat parte cadrele didactice şi gajau împreună să-şi pună tot sufletul
naţionalist-şovine. ¦ studenţii în luna februarie au scos în Văzînd sprijinul generos pe care ni-1 şi puterea de muncă spre a deveni @ Noi, cadrele didactice de Ia Universitatea „Babeş-Boiyal“, Institutul
luptători luminaţi şi neînfricaţi pentru agronomic „Dr. Petru Groza" şi celelalte institute de învăţămînt superior
Cuvîntul prof. unlv. Blro Lajos evidenţă faptul că în organizarea în­ acordă partidul şi guvernul prin do­ construirea socialismului. din oraşul Cluj ne exprimăm deplina satisfacţie faţă de actul unificării
văţămîntului superior din Cluj au exis­ tările despre care s-a vorbit aici — a celor două universităţi clujene.
Prof. Biro Lajos a arătat că atît în spiritul internaţionalismului prole­ tat în trecut unele situaţii anacronice. spus vorbitorul — mai mult ca ori- In continuare tov, Vasile Vaida a
cadrele didactice cît şi studenţii din tar dă roade minunate într-o institu­ Prin unificarea celor două universităţi cînd trebuie să fim ferm hotărîţi în vorbit despre sarcinile care revin ca­ Cu această ocazie ne exprimăm profunda noastră recunoştinţă faţă de
Cluj au propus încă de acum cîteva ţie în care ei, fără deosebire de na­ şi reorganizarea Institutului agronomic aplicarea politicii partidului privind e- drelor didactice după unificarea celor partid Şi guvern pentru grija perma nentă pe care o acordă dezvoltării în­
luni unificarea cotor două universităţi, ţionalitate, învaţă în comun. Pe de — a spus vorbitorul — se pune ca­ ducarea tineretului în spiritul marxism- două universităţi. Să muncim pentru văţămîntului superior în oraşul nostru. Unificarea celor două universităţi clu­
împlinirea dorinţei noastre, a spus altă parte activitatea didactico-ştiinţi- păt acestei situaţii. Odată cu aceasta, leninismului, să-i înarmăm cu temei­ a da studenţilor noştri de la Universi­ jene este un rod al aplicării consecvente a politicii leninisie a partidului nos­
prof, Biro Lâjos, o salutăm acum cu fjcă dă rezultatele cele mai frumoase tatea „Babeş-Bolyai“, de la Institutul tru in problema naţională. Ea reprezintă o contribuţie la întărirea uni­
agronomic „Dr. Petru Groza" şi de tăţii de nezdruncinat a intelectualităţii romîne şi a intelectualităţii minori­
cea niai mare bucurie. Conştienţi de în cadrul unor colective de catedre datorită sprijinului permanent al par­ nice cunoştinţe ştiinţifice, să-i dăm la celelalte institute de învăţămînt su­ tăţilor naţionale în munca şi lupta comună pentru înflorirea culturii şi
răspunderea ce O purtăm faţă de cla­ . unice şi puternice. tidului nostru, aşa cum am constatat permanent un exemplu viu de atitudi­ perior din Cluj, o educaţie sănătoasă, , ştiinţei puse în slujba construirii socialismului în patria noastră.
sa muncitoare, faţă de partidul şi gu­ şi astăzi cu mare bucurie, se creează ne şi comportare comunistă. patriotică, intemaţionalistă, să dăm a-
vernul nostru, noi vom lupta uniţi în Avem datoria să dăm patriei noa­ jutorul cuvenit fiecărui tînăr, să-i în­ Părinteasca grijă a partidului şi guvernului, ne însufleţeşte să muncim
noua universitate pentru cimentarea stre scumpe astfel de. judecător), pro­ Cuvîniul conf. unîv. Felszeghy Edmund, văţăm pe toţi să se ajute reciproc, în aşa fel îneît Universitatea „Babeş-Bolyai“ să dea, patriei cadre bine pre­
frăţiei dintre poporul romîn şi mino­ curorii -arbitri, jurisconsulţi, şi avocaţi decanul Facultăţii de chimie să Ie arătăm marile perspective care gătite, educate în spiritul marxlsm-leninismului, în spiritul măreţelor idei ale
rităţile naţionale, pentru progresul care, bine pregătiţi profesional şi înar­ ie-au fost create de partidul nostru. internaţionalismului proletar, capabile să facă faţă cu cinste sarcinilor con-
continuu al ştiinţei şi culturii noa­ maţi cu ştiinţa marxist-leninisţă, să Salutînd concluziile prezentaie de Universitatea „Babeş-Bolyai" îşi des­ struefiei socialiste in orice colţ al ţării noastre.
stre-1socialiste. Cadrele didactice de la aplice cu fermitate, să. apere şi să comisie în adunarea cadrelor didactice, chide cu dragoste porţile pentru toţi Să facem din această universitate
facultatea de ştiinţe juridice s-au con­ conf. univ. Felszeghy Edmund a spus: Cu fiii poporului muncitor, fără deosebire
vins încă din anii trecuţi, cînd am întărească legalitatea noastră popu­ ocazia unificării universităţilor ^Babeş" de naţionalitate. o puternică cetate a ştiinţei şi culturii
avut fericita ocazie ds a munci îm­ şi „Bolyal" pe temeliile de nezdrun­
preună în cadrul Institutului de şti­ lară. },¦: .......... cinat ale patriotismului şi internaţio- Voi depune toate eforturile nu numai socialiste, să dăm patriei cadre cu 0
inţe juridice, că educarea studenţilor 'nalismului socialist, ale concepţiei noa­ pentru realizarea unei înalte educaţii
Universitatea „Babeş-Bolyâi“ cre­ stre maferialist-dialectice despre lume profesionale a studenţilor, ci şl pentru pregătire superioară, care să facă
şi societate, salut cu entuziasm aceas­ combaterea oricăror forme ale ideolo­
ează condiţii optime pentru realizarea ta nouă cetate a culturii şi-mi iau an­ giei burgheze, al,e naţionalismului şi şovi­ cinste dascălilor lor în orice parte a
gajamentul de a munci neobosit pen­ ţării Vor fi trimise. Universitatea să
acestor sarcini. fie un bastion al frăţiei, al unităţii, Vom lupta fără cruţare împotriva oricăror manifestări naţionaliste din
orice parte ar veni ele, vom apăra cu hotărîre unitatea noastră bazată pe
Cuvîniiil lectorului Nagy Zofían | principiul !nternaţionîlismului socialist.

Constatăm cu satisfacţie, a spus traiul laolaltă al studenţilor în că­ al patriotismului şi internaţionalismu- . Strîns uniţi în jurul Partidului Muncitoresc Romîn, cohştienţi de măre­
printre altele lectorul univ. Nagy - Zol­ mine şi cantine — au contribuit într-o Iui socialist.
ţele sarcini ce stau în faţa noastră, noi, dascălii acestei instituţii de învă-
In numele comitetului regional de
tán, că unificarea organizaţiilor de măsură sporită la. educaţia morală, tru propăşirea el, pentru împlinirea nismului, voi munci din răsputeri pen­ partid îmi exprim convingerea că con­ î Îa,,,îr|t superior ne legăm solemn să traducem în viaţă cu perseverenţă şi
strucţiile importante pentru oraşul
partjd, de U.T.M, a asociaţiilor stu­ profund Intemaţionalistă, a studenţilor înaltei misiuni ce-i revine in instrui­ tru creşterea tineretului nostru în spi­ nostru vor fi date în folosinţă ia ter- i hotărîre politica partidului, punînd toate forţele şi capacitatea noastră in

denţeşti, studierea aceloraşi probleme romîni şi maghiari din oraşul nostru. rea şi educarea comunistă a studen­ ritul patriotismului şi internaţionalis­ | slujba întăririi şi înfloririi scumpei noastre patrii, Republica Populară Ro-

în cadrul Ce'rcurllor ştiinţifice comune, Pregătirea polltico-ideblbgică a Stu- ţilor. i mului socialist i mină. . ~-f- ~ ¦—— • .' . —.