Page 17 - 1959-07

Pag.2
* ' *.
Adunarea
de învâţămînt superior din Cluj camp aniei de caltare l
La Casa universitarilor a avut loc
zilele trecute adunarea studenţilor din
Cluj, în care s-au prezentat concluziile
comisiei pentru unificarea Universităţi­
lor „Babeş" şi „Bolyai“ şi reorganiza­
rea Institutului agronomic „Dr. Petru
Groza“. Au participat peste 1.000 de
studenţi de la cele două universităţi
unificate, de la Institutul agronomic
„Dr. Petru Groza", precum şi repre­
zentanţi ai studenţilor de la celelalte
institute de învâţămînt superior din
Cluj, cadre didactice.
Adunarea studenţilor s-a desfăşurat
într-o atmosferă de entuziasm tineresc.
Vorbitorii au arătat că unificarea celor
două universităţi corespunde pe deplin
dorinţei studenţilor romîni şi maghiari
din Cluj de a învăţa şi munci împre­
ună, de a se ajuta reciproc într-o strîn-
să colaborare frăţească în străduinţa
lor de a deveni intelectuali temeinic
pregătiţi, gata să slujească cu credinţă
interesele patriei, ale construirii socia­
lismului. Ei şi-au exprimat convingerea
că unificarea universităţilor va duce la
îmbunătăţirea condiţiilor de învăţătură
şi ridicarea nivelului procesului de în-
văţămînt, la cimentarea unităţii frăţeşti
dintre studenţii şi profesorii romîni şi
maghiari din Cluj.
Participanţii la adunare şi-au mani­
festat hotărîrea de a depune toate e-
forturile în vederea pregătirii temei­
nice pentru profesiunea aleasă, a însu­
şirii cu perseverenţă a măreţei învăţă­
turi marxist-leniniste, pentru îmbunătă­
ţirea continuă a activităţii Universităţii
„Babeş-Bolyai".
Adunarea a ascultat referatul tova­
răşului JON BOJAN, secretar al Comi­
tetului U.T.M. ai Centrului universitar
Cluj, care a spus printre altele r Ca
prim pas spre unificarea celor două
universităţi, s-a trecut Ia crearea or­
ganizaţiilor unice de partid, de U.T.M.,
de sindicat şi asociaţii studenţeşti. S-au
¦unificat căminele şi cantinele celor
două universităţi şi formaţiile cultural-
ârtistice. Au luat naştere un cor pu­
ternic, format din 160 persoane, o e-
chipă de dansuri şi o orchestră de mu­
zică populară şi uşoară, în care stu­
denţii romîni şi maghiari au prezentat
numeroase spectacole cu un bogat con­
ţinut politico-educativ, care valorifică
deopotrivă creaţiile populare romîneşîi
şi maghiare, specifice regiunii.
Munca comună a cercurilor ştiinţifice
studenţeşti unificate, activitatea comu­
nă la repetiţiile şi spectacolele artistice, regimului burghezo-moşieresc să am
pe stadioanele din Cluj, precum şi
munca patriotică comună pe şantiere au
dus la întărirea prieteniei şi frăţiei stu­
denţilor romîni şi maghiari, constituind
cea mai bună verificare a justeţei mă­
surilor de unificare.
In ultimele luni a cunoscut o îmbu­
nătăţire simţitoare activitatea organiza­
ţiilor unificate de partid, ,de U.T.M-,
sindicat şi asociaţii,
In universitatea unificată „Babeş-
Bolyai“, a continuat referentul, studenţii
romîfii şi maghiari, pe bara muncii
şi vieţii fn comun, vor sdînci şi mai
mult legăturile lor frăţeşti.
Apoi el a sp u s: Munca în comun în
uzine, pe ogoare, în laboratoare, în in­
stitutele de învăţămînt superior a celor
ce muncesc de ţoale naţionalităţile con­
tinuă pe o treaptă superioară, în con­
diţiile vieţii noi, libere din patria noas­
tră socialistă, tradiţiile glorioase ale
luptei din trecut a oamenilor muncii
romînj .şi maghiari, conduşi de partid,
împotriva exploatării şi asupririi, pen­
tru făurirea vieţii de azi, In cei 15
ani de la eliberarea ţării noastre, Par­
tidul Muncitoresc Romîn a condus po­
porul noşţru din victorie în victorie,
făurind unitatea politică şi morală a
tuturor celor ce muncesc, indiferent de
naţionalitate.
Cu inima plină de recunoştinţă pen­
tru regimul democrat-popular, care a
creat tinere/ generaţii condiţii minu­
nate de viaţă, de învăţătură, aşa cum
nu a avut niciodată tineretul din Ro-
mînia în trecut, ne angajăm în faţa
Partidului Muncitoresc Romîn şi a gu­
vernului că vom munci şi învăţa cu
rîvnă pentru a deveni intelectuali ca­
pabili, înflăcăraţi constructori ai so­
cialismului, apărători credincioşi al cu­
ceririlor noastre revoluţionare.
In continuarea adunării au luat cu-
vîntul studenţi şi profesori.
ToV, PÂNDELE VICTOR, student în
anul iii la Facultatea de ştiinţe juri­
dice, a spus printre altele: Noi, stu­
Dwsm msmisMUuui Nr. 1410 1
^,*•5*-' 'i. ‘ ------- ------------—— fi >.¦ . y forţele pentru succesul
M
(Ormare dlri pag. l-a) ţiunii de predare a cerealelor contrac­ leţe, drapele, pe care să le acorde
denţii, am înţeles Importanţa unificării IV, a arătat că între studenţii romîni ei vor obţine succese care sS spo­ tate şi a muncii de achiziţii. celor mai bune colective, şi celor mai
rească prestigiul universităţii „Ba­
pentru buna desfăşurare a educării şi şi maghiari există o prietenie profundă, beş-Bolyai". rea colectivelor de agitatori, în spe­ Printr-o intensă şi perseverentă mun­ buni ţărani munciio"i, pe etape şi la
cial din rîndul celor mal buni gos­
Tov. Takacs a arătat că studenţii podari, care, datorită priceperii lor; că politică de la om Ia om ţinînd cont sfîrşitul campaniei.
romîni şi maghiari sînt hotărîţi să se bucură de multă ştimă şi autori­
pregătirii noastre, pentru întărirea uni­ dezvoltată în activitatea tor comună. dezvolte şi să întărească unitatea lor tate în mijlocul ţăranilor muncitori. de recolta promiţătoare, organizaţiile ?
internaţionalistă şi să dea o ripostă După ce colectivele v de agitatori au de partid, sfaturile populare, unităţile
tăţi! dintre poporul romîn şi. minorită-, După unificarea organizaţiilor U.T.M. puternică oricăror manifestări şo­ fost complectate cu cei mai destoinici cooperaţiei de consum, comuniştii şl Cu prilejul acţiunii de strîngerea re­
vine. ţărani muncitori, membri şi candidaţi toţi agitatorii de Ia sate, Ie revine coltei, organele şi organizaţiile de par­
ţile naţionale. Astăzi consfinţim uni­ şi U.A.S.R. împreună am combătut cu de partid, din rîndul tovarăşilor din sarcina de a milita pentru .convingerea tid trebuie să desfăşoare o susţinută
A luat apoi cuvîntul tov. acad. prof. activul fără de partid şi a tinerilor fiecărui ţăran - muncitor să sporească muncă politică şi organizatorică pen­
ficarea dorită. In continuare vorbitorul mai mult succes manifestările unor CONSTANTIN DAICOV1C1U, rectorul utemişti, trebuie luate măsuri pentru cantitatea de ; produse agrlcqje con­ tru lărgirea sectorului socialist-coope-
Universităţii „Babeş-Bolyai“, care a pregătirea ior cu problemele specifice tractate cu statul; explicîndu-fe cu răb­ ratist al agriculturii. Popularizarea re­
s-a ocupat de rezultatele pozitive ale elemente naţionaliste. subliniat însemnătatea unificării celor campaniei de recoltat şi treieri?, in-
două universităţi. Odată cu înfiinţa­ sistînd îndeosebi asupra necesităţii" re­
unificării organizaţiilor U. Ţ. M. şi După .tov. 1. SEULEAN, student fa rea universităţii „Babeş-Bolyai" — a coltatului cerealelor în timpul cel mai
spus ei — forţa noastră ştiinţifică şl scurt — pe baza recomandărilor fă­
U.A.S.R Facultatea de filologie — care a re­ culturală a crescut considerabil. De cute de către Ministerul Agriculturii.
asemenea, datorită grijii părinteşti a
Exprimînd marea satisfacţie şi bu­ levat condiţiile optime de studiu şi de Partidului Muncitoresc Romîn şi a dare avantajele p e-ca re je aii de pe zultatelor obţinute de către gospodă­
guvernului ţării, s-a întărit mult ba­ urma livrărilor, precutn, şţ importanţa riile agricole colective şi întovărăşirile
curie cu care studenţii clujeni au în- trai pe care le au studenţii în R. P. za materială a universităţii noastre.
pe care o are acest fapt pentru eco­ agricole, comparativ cu cele ob­
tîmpinat vestea despre construirea unei Romînă, şi a arătat că unificarea ce­ Noi, dascălii voştri, sîntem con­
ştienţi de înalta misiune pe care nomia naţională, penţf.u, îmbunătăţirea ţinute de ţăranii individuali, orga­
case de cultură a studenţilor şi a unui lor două universităţi a fost primită ne-au încredinţat-o partidul şi gu­
vernul. traiului poporului piunciţpr, pentru a- nizarea de vizite Ia gospodării colec­
mare complex sportiv pentrtocare s-au , . bu entuziasm* de către studenţi, fiind Voi trebuie să fiţi mîndri că învă­ slgurarea fondului centralizat al sta­ tive, ia întovărăşirile agricole, la mem­
ţaţi în condiţiile regimului de demo­
acordat 12 milioane lei, el a spus că o confirmare a relaţiilor prieteneşti craţie populară. In nici o ţară capi­ tului cu produse agrpa|imentare. O brii acestora acasă, folosirea în acest
talistă studenţii nu se bucură de susţinută muncă trebpie şă. desfăşoare scop a presei locale, a gazetelor de
aceasta arată încă odată grija părin­ existente anterior — a urmat Ia cuvînt condiţiile pe care voi ie aveţi asigu­ . Este bine ca la pregătirea agitato­
rate din plin. In încheiere, vorbito­ rilor, organizaţiile de partid să folo­ organizaţiile de partid, sfaturile popu­ perete, a staţiilor de radioficare, a pa­
tească a partidului şi guvernului pen­ tov. ŞANDOR AUGUSTIN, student în rul a sp us: In urma unificării, uni­ sească tehnicieni şi ingineri care au
versitatea noastră are posibilitatea să cunoştinţe şi experienţă bogată în mun­ lare şi agitatorii pentru asigurarea pre­ nourilor, graficelor etc., sînt mijloace
tru tineretul patriei noastre dea o contribuţie sporită la progre­ că, tovarăşi care pot să arate agita­
anul IV la Institutul agronomic „Dr. sul continuu al ştiinţei şi culturii so­ torilor, pe bază de exemple concrete, luării întregii cantităţi de cereale con­ puternice *<i care organizaţiile de par­
cialiste, la întărirea şi înflorirea pa­ ce au de făcut şi cum trebuie să ex­
Tov. LORINCZ ANA, studentă la Petru Groza". El a spus printre altele: triei noastre. plice ţăranilor muncitori avantajul folo­ tractate încă la arie şi imediat după tid conving tot mai mulţi ţărani mun­
sirii minimelor agrotehnice.
Facultatea de ştiinţe juridice, anul II, Unirea celor două universităţi „Babeş“ A luat apoi cuvîntul tov. VAS1LE treieri?. ; ’r ' ; citori să păşească pe baza liberului
VA1DA. membru supleant al C.C. al
a spus: In anii regimului democrat- şl „Bolyai" corespunde unei vechi do­ P.M.R., prim-secretar ai comitetului O deosebită sarcină în realizarea aces­ consimţămînt, pe calea agriculturii so-'
regional Ciuj al P.M.R,, care a sp u s:
popular, clasa muncitoare, sub condu­ rinţe a studenţilor de diferite naţiona­ Adunarea noastră de astăzi consti­ tor obiective le revine agitatorilor. . EI claliste. O atenţie deosebită trebuie a-
tuie o puternică demonstraţie a dra­
cerea partidului, a asigurat deplina e- lităţi de a se uni într-un colectiv unic, gostei şi ataşamentului studenţilor au datoria să desfăşoare, o vie muncă I cordată popularizării largi pe bază de
din Cluj faţă de Partidul Muncito­ de lămurire de la om Ia om, pe cir­ fapte concrete, a avantajelor obţinute
galitate în drepturi a minorităţilor na­ bine închegat, cu o forţă de muncă si resc Romîn, o exprimare hotărîtă a In cadrul unităţilor agricole socla- cumscripţii electorale, pe grupe de de întovărăşiţii care au lucrat în co­
voinţei lor de a fi la înălţimea sar­ list-cooperatiste şi în toate comunele
ţionale cu poporul romîn. . De aceste luptă mult întărită. cinilor încredinţate de partid şi va trebui ca în perioada care a mai case, pe cîmp, la arie, la bazele de mun. Această muncă de popularizare
guvern. rămas pînă la începerea recoltatului să
condiţii m-am bucurat şi mă bucur Experienţa noastră ne arată că u- se pregătească programe ale brigăzi­ recepţie şi peste tot undp şe găsesc I trebuie strîns legată de informarea ţă­
Tovarăşul Vasile Vaida a insistat lor artistice de agitaţie, adecvate cam­
din plin şi eu, Comparînd situaţia de nificarea, chiar şi parţială, a adus în cuvîntul său asupra faptului că paniei de vară. In aceste programe ţărani muncitori. ranilor muncitori asupra rezultatelor ob­
unificarea celor două Universităţi trebuie reliefate succesele' obţinute de
astăzi cu trecutul nu prea îndepărtat. numai foloase. Astfel, în activitatea pune noi sarcini de răspundere atît G.A.C. şi de întovărăşirile agricole ca Pe baza indicaţiilor şi a recomandă­ li ţinute de către colhozurile sovietice, a-
urmare a muncii în comun, să com­ rilor tehnice, agitatorii trebuie să fie supra muncii şi vieţii îmbelşugate a
îmi dau foarte bine seama că eu nici noastră unificarea organizaţiilor de bată pasivitatea unor ţărani şi a unor exemplu în executarea la timp şi în colhoznicilor, asupra rezultatelor măreţe
cadre tehnice care nu se ocupă sufi­ bune condiţiuni a lucrărilor agricole obţinute sub conducerea înţeleaptă a
n-aş fi putut visa vreodată în timpul ¦, U.T.M. ne-a ajutat mult. întărind via­ cient de buna desfăşurare a campaniei in campania de vară, să copvingă pe P.C.U.S., de către popoarele Uniunii
de recoltat şi treierat. bază de fapte şi rezultate pe ţăranii, Sovietice pe calea dezvoltării continue
ţa de organizaţie, disciplina şi vigi­ muncitori de însemnătatea respectării a agriculturii socialiste.
posibilitatea de a deveni intelectual pre­ lenţa revoluţionară. Experienţa anilor trecuţi a dovedit
gătit multilateral pentru a putea sluji fără putinţă de tăgadă că durata cam­ lermenelor fixate. ?
intereselor poporului nostru muncitor. Prietenia între studenţii celor do­ paniei de recoltat şi treierat într-o co­
uă facultăţi s-a cimentat în munca mună, în cadrul unei unităţi socialis­
te agricole, depinde în cea mai mare
In continuare, tov, Lorincz Ana şi-a de zi cu zi, în muncile obşteşti, în măsură de felul cum organizaţiile de Este necesar ca în această perioadă Sarcinile ce stau în faţa organelor
partid şi de masă desfăşoară munca organizaţiile de partid să acorde o şi organizaţiilor de partid,. U.T.M. şi
manifestat deplina adeziune Ia hotărî- '¦pregătirea zilnică pentru examene şi politică şi organizatorică. Rezultatele atenţie deosebită organizării ş i desfă­ sfaturilor populare în această campanie
bune obţinute în numeroase G.A.G. ca şurării întrecerii socialiste. Această tor­ sînt multiple. Ele pot fi îndeplinite cu
rea de unificare a celor două univer­ în întocmirea proiectelor de an. De cele de Ia Pricaz, Deva, Miercurea şi ţă motrice trebuie să cuprindă pq toţi succes dacă munca politică de masă şi
altele, cît şi în multe întovărăşiri a- .muncitorii din G.A.S., S.M.T., pe co­ ' organizatorică va fi desfăşurată cu mul­
sităţi. ... '• " multe ori ne-am complectat reci­ gricoie din regiune, s-au datorat mun­ lectivişti şi întovărăşiţi şi să aibă ca tă răspundere şl perseverenţă. Penlru
obiectiv principal termiriarca campaniei aceasta este necesar ca membrii comi­
Atmosfera prietenească, tovărăşească proc unele goluri pe care le aveam de recoltat şi treierat. tetelor raionale de partid şi comite­
telor executive ale sfaturilor populare,
care domneşte în cadrul căminejdr, al în pregătirea noastră. Sînt nenumă­ In sate unde nu avem unităţi so­ U.T.M., organizaţiile de femei şi altele,
cialiste agricole trebuie organizate în­ să ia parte activă la organizarea şi
cantinelor unificate, este numai una rate cazurile cînd studenţii romîni treceri patriotice între ţăranii cu gos­ desfăşurarea muncii politice de masă.
podărie Individuală, astfel îneît aceş­
din dovezile importanţei actului unifi­ au cerut ajutorul cadrelor didactice tia să fie mobilizaţi pentru strînge- Viaţa a confirmat că succesele nu
rea recoltei la timp. întrecerea să fie
cării universităţilor noastre. Rezultatele de ia facultatea maghiară. Colegii organizată pe sate, uliţe, circumscrip­ vin niciodată de Ia sine. Obţinerea tor
ţii electorale şi să aibă obiective cu
noastre la învăţătură vor fl tot mqj .noşţp .maghiari au participat ală­ date precise cînd se va termina recol­ nu se poate face pe baza unor „de­
tatul şi treieratul.
bune în universitatea „Babeş-Bolyai", turi de noi la consultaţiile colective crete" şi' măsuri administrative. Suc­
Studenta ŢIGĂNUŞII GABRIELA, din organizate ţ în vederea pregătirii cii organizaţiilor de partid care s-au cesele pot fi asigurate numai prin mă­
anul III canto de la Conservatorul expmeneloc. Iţi viitor, uniţi, cot la ocupat îndeaproape de îndrumarea a-
„Gh. Dima“, a spus că studenţii şi ca­ cot, vom putea munci din ce în ce gitatorilor, de activitatea gazetelor de
drele didactice din conservator au pri­ inai bine. perete, de confecţionarea de fotomon-
r <r r, o r t r t , r r - * p i ’ ....................‘ :
mit vestea despre unificarea universi­ Tov. conf, univ. IOSIF T1MEN, taje, lozinci şi folosirea de alte forme
tăţilor „Babeş" şi „Bolyai“ cu multă •decanul facultăţii de agricultură şi mobilizatoare in munca cu oamenii. Odată organizate, întrecerea socia­ suri bine gîndite urmate de o largă
listă şi patriotică, trebuie urmărite per­ şi permanentă muncă politică in scp*
bucurie. Aceasta pentru că ne dăm cu zootehnie, a subliniat că unirea ce­ Ţinînd seama de importanţa cam­ pul convingerii maselor de importanţa
manent şi popularizate rezultatele, atît
toţii seama de înţelepciunea acestei ac­ lor două facultăţi ale Institutului paniei de vară din acest an, trebuie
ţiuni, ce va contribui la întărirea uni­ Agronomic „Dr. Petru Groza" va pentru corpul didactic, cît şi pentru luate toate măsurile pentru ca munca ia gazetele de perete din comună cît şi şi necesitatea respectării termenelor do
tăţii şi prieteniei frăţeşti a tineretului crea condiţii mult mai bune de studenţi. politică şi organizatorică să fie orien­ la cele de la ariile de treier. In a- recoltat şi treierat.
studios, care trebuie să-şi unească e- muncă atît studenţilor, cît şi cadre­ Datoria de frunte a studenţilor tată înspre realizarea unor obiective ceastă privinţă, un rol de seamă îl au Organele şi organizaţiile de partid,
forturile în munca şi lupta comună lor didactice. Catedrele se vor în­ noştri, a spus tov. Vasile Vaida, precise cum ar f i : recoltatul în ptr- şi brig?zile artistice de agitaţie. Ele U.T.M. şi sfaturile populare, trebui*
pentru construirea socialismului, să tări, a spus el, baza materială nece­ este de a învăţa temeinic pentru a gă, adunatul spicelor cu ajutorul pio­ trebuie să scoată în evidenţă felul cum ca în această perioadă să acorde tot
combată cu tărie şi consecvenţă influ­ sară procesului de învăţămînt şi ac­ deveni cadre de nădejde de care are nierilor şi şcolarilor, începerea treie- sînt preocupate colectivele de muncă sprijinul şi să asigure participarea lor
enţele naţionalismului şi ale şovinis­ tivităţii ştiinţifice se va dezvolta. nevoie statul nostru, de a întări şi rişului imediat după terminarea sece­ aie G.A.S., G.A.C., întovărăşiri şi gos­ efectivă pe teren în mijlocul colecti­
mului care au provocat alita răii în In încheiere, el şi-a exprimat satis­ mai mult unitatea frăţească dintre rişului, transportul fără întîrziere a re­ podării individuale în realizarea Ia timp viştilor, întovărăşiţiior şi ţăranilor mun­
trecut. Institutul nostru are de adum facţia faţă de faptul că noua secţie studenţii romîni şi maghiari, de a coltei de pe cîmp, executarea dezmi- şi în bu.ie condiţiuni a sarcinilor cam­ citori, îndrumîn.d activitatea tor zl de
acumulată o îndelungată experienţă în de zootehnie este înzestrată cu o ba­ lupta cu hotărire pentru construirea riştitului în maximum trei zile după paniei de vară. Este bine de asemenea zi, ceas de ceas.
ceea ce priveşte avantajele convieţuirii ză experimentată pentru activitatea socialismului în scumpa noastră pa­ seceriş, executarea arăturilor de vară ca în tot timpul campaniei de vară Luptind cu toată răspunderea, să
şi colaborării studenţilor de mai multe ştiinţifică a studenţilor şi corpului trie Republica Populară Romînă. etg. organizaţiile de partid şi sfaturile popu­ facem ca succesul campaniei de vară
naţionalităţi. didactic. După aceasta, tov. REMUS BUCŞA, Odată cu desfăşurarea muncii po­ lare să -stimuleze munca celor mai bu­ să fie pe deplin asigurat, contribuind
Locuind împreună în aceleaşi cămi­ A luat apoi cuvîntu! tov. prof. prim-secretar al comitetului regio­ litice privind sarcinile campaniei de ne G.A.C., întovărăşiri şl ţărani mun­ astfel la realizarea măreţelor sarcini
ne, luînd masa ia aceleaşi cantine, fo­ TAKACS l.AJOS, consilier al mi­ nal U.T.M. Cluj, a dat citire tex­ recoltat şi treierat să desfăşurăm o citori prin variate forme ce stau la puse de către plenara C.C. al P./Vj.P
losind aceleaşi săli de cursuri Ş* mai nistrului Invăţămîniului şi Culturii, tului telegramei pe care o publicăm susţinută activitate şi în direcţia ac­ dispoziţia tor. Să confecţioneze ştegu- din 26—28 noiembrie 19581
ales participînd cu toţii la- aceleaşi care şi-a exprimat profunda convin­ mai jos, adoptată cu însufleţire în
formaţii de ansamblu, studenţii noştri. gere că prietenia şi dragostea fră­ unanimitate de participanţii la adu­
6-au ajutat între ei. In ieşirile cu pro­ ţească ’ dintre studenţii romîni şi nare. In numai doi ani de activitate sportivă
grame artistice ia diferitele cămine - maghiari, unitatea tor de nezdrun­ In încheierea adunării, întreaga a-
culturale, studenţii ' romîni şi maghiari cinat se vor întări tot mai mult, că sistenţă a intonat „Internaţionala". După apariţia hotărîrii parti­ Ştiinţa Petroşani a promovat în fel la spartachiada pionierilor
dului cu privire la reorganizarea anul-acesta în categoria B). şi şcolarilor, atleţii din raionul
au prezentat programe comune, iar unii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn mişcării de cultură fizică şi sport Secţia de lupte clasice de la Petroşani au obţinut opt titluri
studenţi de la secţia romînă au inter­ s-au înregistrat şi în Valea Jiu­ Petrila a atras un număr mare de campioni ai regiunii Hune­
pretat cînfeee populare maghiare. Şi —Tovarăşului GH. GHEGRGHIU-DEJ~ lui importante succese. de tineri printre 4 care minerii doara.
-loan Urigureanu, Gheorghe Pop
în unele cercuri ştiinţifice, cum e cel Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne Sub conducerea directă a co­ Activiştii voluntari şi asocia­
mitetului raional de partid şi şi alţii. Lâ Petroşani funcţio­ ţiile sportive din Valea Jiului se
de folclor, studenţii au colaborat în —Tovarăşului CHIYU STOICA™ în colaborare cu organizaţiile
nenumărate rtoduri, obţinind rezultate de masă în raionul Petroşani nează o şcoală U.C.F.S. de mîndresc pe bună dreptate cu
frumoase. Noi studenţii centrului universitar Cluj, ne exprimăm de­ s-au obţinut’ succese însemnate rezultatele obţinute pînă acum.
plina' aprobare faţă de unificarea universităţilpr „Babeş“ şi pe linie sportivă. In cei doi ani lupte. -
Studentul ZUDOR SANDOR, din a- '• „Bolyai“. de la apariţia hotărîrii partidu­ VASILE HLOPEŢCHI
nul II Facultatea de istorie, s-a refe- ' lui s-a ajuns Ca numărul mem­ '¦Atletismuf• a 'luat'* un avînt preşedinte al consiliului U.C.F.S.
rit la efectul pozitiv pe care l-a avut Unificarea celor' două universităţi contribuie la întărirea brilor înscrişi în 'U.C.F.S. să
asupra activităţii studenţeşti viaţa în unităţii studenţilor romîni şi maghiari din Cluj, la îmbunătă­ fie de 16.545, dintre care 1..297, deosebit în special în rîndul co­ din raionul Petroşani
comun în aceleaşi cămine. ţirea pregătirii’ lor ştiinţifice şi a educaţiei lor în spiritul pa­ femei, faţă de 8:600 membri- piilor de vîrsta 10—14 ani. Ast­
triotismului şi internaţionalismului socialist. cîţi existau în ’ 1957.
FILMUL ZILEI
La noi s-a făcut şi unificarea echi­ Folosim acest prilej pentru a ne exprima sentimentul de
pelor sportive şi a brigăzilor culturale dragoste şi recunoştinţă faţă de (comitetul Central al Partidu­ Consiliile de conducere ale a-
f sociaţiilor sportive au dus o
— a spus el. Corul nostru unificat, lui Muncitoresc Romîn şi guvernul R. P. Romîne pentru muncă permanentă penlru atra­ RASFÂŢATUC
cu un repertoriu alcătuit din cîntece grija părintească CU care ne înconjoară necontenit.
romîneşti şi maghiare, întărit cu ele­ Una dintre cele mai recente dovezi'ale acestei griji calde gerea de noi membri şi înca­ Intre 6 şi 8 iulie, pe ecranul Sovietică. Filmul este o zgudu­
sarea la timp a. cotizaţiei. Gele cinematografului f „Filimon Sîr- itoare dramă a unei mame, ră­
şi părinteşti o constituie alocarea fondurilor pehtru construi- mai active asociaţii sportive bu“ din Deva va rula filmul masă văduvă de timpuriu, care
mente talentate, a dat rezultate foarte 7 rea casei de cultură a studenţilor, a sălii sportive şi pentru din raionul nostru s-au dovedit „Răsfăţatul“, o producţie a stu­ şi-a crescut unicul fiu singură,
a fi Parîngul Lonea, Minerul dioului „Armenfilm“ din Erevan. jertfindu-şi întreaga viaţă pen­
bune, ocupînd chiar locul întîl la' tre­ >> lărgirea capacităţii bibliotecii universitare — construcţii impor­ Aninoasa, Retezatul Uricani, Filmul îmbrăţişează o problemă tru el. O mamă, care orbită de
Minerul Vulcan şi altele, unde de educaţie. Relaţiile complexe dragostea pentru unicul ei tiu,
cerea în revistă a formaţiilor aVtistiçe ţi tante care ne vor asigura condiţii materiale excelente pentru toţi salariaţii sînt .membri dintre oameni şi niai cu seamă l-a răsfăţat, i-a iertat micile'
raportul între mamă şi copii, în­ greşeli, i-a satisfăcut foaie .ca­
pe zonă. desfăşurarea activităţilor noastre comune pe plan politic, ideo- U.C.F.S. şi au cotizaţia plătită făţişarea în acelaşi timp a unui' priciile.. Abia tîrziu, cînd truda
După studentul 10ZSA ALEX., de ta ' logic, profesional, ştiinţific şi cultural-sportiv. Promitem par­ la zi. mediu social într-o măreaţă irosită i-a încărunţit părul, pă­
tidului şi guvernului că vom depune toate eforturile pentru ca transfrthnare, este esenţa aces­ răsită de fiul ei, ea îşi dă seama
Institutul Agronomic, anul. IV, care a , pînă la j Mai 1960 aceste construcţii să fie terminate. . In afara rezultatelor de per­ tei opere • cinematografice, cu că a vrut să crească un om cult
arătat că studenţii caută să se pregă­ formanţă, în multe localităţi profunde învăţăminte pentru o- şi bun, dar fiind prea slabă, a
tească pentru ca ia absolvirea facul­ Asigurăm Comitetul .Central al partidului, în frunte cu to? ale Văii Jiului s-au desfăşurat mul zilelor noastre. crescut un egoist, un individu­
varăşul. Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi guvernul R. P. Romîne, alist.
întreceri pe plan local la. care Acţiunea' filmului se petrece
tăţii să-şi poată face datoria cu suc­ eă vom munci neobosit pentru a deveni cadre cu o în altă' ca­ au fost. atraşi numeroşi oameni
ai muncii, In numai doi ani de
ces în orice parte a ţării, a luat cu­ lificare, cetăţeni profund devotaţi cauzei construirii socialis­ zile s-au .întrecut în competiţii
de masă 45.000 oameni ai mun­
vîntul studentul MIHA1 IMRE, din a- mului 'în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă. cii. Au fost create noi ramuri
nul III ai Facultăţii de istorie. El ¦ Credincioşi ideii scumpe a internaţionalismului socialist,
şi-a manifestat adeziunea deplină ia \ exprimăm partidului şi guvernului hotărîrea noastră neclin­
măsura unificării celor două universi­
tăţi clujene, subliniind justeţea şi im­ tită de a lupta împotriva oricăror încercări de a lovi în unita­
tea rîndurilor noastre, hotărîrea de a aplica fără şovăire în
portanţa ei. viaţă înţeleaptă politică a Partidului Muncitoresc Romîn. sportive. Cel mai elocvent exem­ in îndepărtatul Erevan şi înce­ Filmul este plin de învăţă­
In cuvîntu! său, tov. LORINCZ CA-
Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul iubit plu îl constituie handbalul. (E- pe în anii marelui avînt al con­ minte atît pentru cei maturi cît
RGL, de la Institutul agronomic, anul al tineretului din patria noastră !
chipa masculină de handbal ¦ strucţiei socialiste' din Unîilneă şi pentru tineret.