Page 18 - 1959-07

*r: MIO
V ,A T A D É P Â R j —
Pentru biroul organizaţiei de bază
nr. 1 din secţia locomotive a Atelie-
relor C.F.R. Simeria, organizarea tra-
ducerii în viaţă a hotărîrilor organelor
superioare şi a hotărîrilor adunărilor
generale ale organizaţiei de bază con-
stituie o preocupare de seamă. Secre-
tarul organizaţiei de bază, tov. Ilie
Vasiu, ţine o evidenţă clară asupra tu­
turor hotărîrilor care vin din partea
organelor superioare, precum şi asupra
celor luate în adunările generale şi în
şedinţele de birou. Pe baza acestor ho-
tărîri sînt repartizate sarcini fiecărui
membru de partid. Periodic, biroul a-
nalizează felul în care au fost tra­
duse în viaţă atît hotărîrile a căror
îndeplinire este legată de termene sta­
bilite, cît şi cele care necesită un timp
mai îndelungat. De asemenea, el infor­
mează în adunările generale pe mem­
brii şi candidaţii de partid asupra sta­
diului în oare se află îndeplinirea ho­
tărîrilor, .dînd astfel posibilitate, tuturor
comuniştilor să execute controlul asu­ ce-1 avea, fiind ajunsă din urmă dé
pra activităţii biroului.
Perseverenţa cu care biroul organi­ montare. Aşa s-a ajuns că cele trei la Atelierele C.F.R. Simeria să rezolve
zaţiei de bază munceşte în această di­ operaţii de bază.aveau loc aproape în o problemă grea. Studiind cu‘ atenţia
recţie face ca hotărîrile să prindă via­ acelaşi timp. Grupele de la uzinare şi’ felul în care se desfăşoară procesul de
ţă, membrii şi candidaţii de partid să montare trebuiau să' aştepte după cea producţie, ei au putut găsi lipsurile
simtă răspunderea pentru îndeplinirea de demontare. Pentru ca reparaţiile să ce s-a.u manifestat, cauzele lor, pre­
lor. Aşa se face că cea mai mare parte poată fi executate în termenul stabilit, cum şi ,calea de lichidare a acestoraj
din măsurile stabilite de adunarea ge­ erau necesare ore suplimentare.
nerală a organizaţiei de bază, ţinută
cu prilejul alegerilor din toamna anu- lui trecut au •fost prestate 14.030 .ore muncii în secţie.
lui trecut, au-fost duse •la îndeplinire.- suplimentare. ...
---------r —
IStIPoHrWi,i«HniniiifU31#B.Pggt .ISÎlIlJSSllIi
factor iipoM
Pentru a putea face faţă ce­
rinţelor siderurgicilor, exploa­
tarea minieră Teliuc a îost în­
zestrată în ultimii ani cu nume­
roase utilaje de mare capacita­
te. Astfel, găurile de puşoare în
carieră se execută cu ajutorul
iorezelor, încărcarea minereului
în vagonete ou ajutorul excava­
toarelor, transportul în oarieră
şi la beneficiari se face cu a-
jutorul locomotivelor cu aburi
şi. a funicularelor. Şi oum este
.iorinal, într-o asemenea .situa­
ţie, eforturile trebuie îndrep­
tate spre exploatarea lor cît mai
judicioasă, lucru care de altfel
hotărăşte îndeplinirea sau neîn-
ieplinirea sarcinilor de plan.
De aceea ne vom opri asupra
felului în care sînt folosite prin­
cAimpalealme inuttiitlamjeailasums icn!ăaa? Teliuc. laudă. Procentul. de ţţijatizaj« aj
găurite locomotivelor a fost de-abi‘a 2'9
pentru puşcare se execută eu a-
Jutorul iorezelor. Procentul de
utilizare a lor în luna mai a fost
[le-abia de 63 la sută fată de
planificat. Faptul are la bază
Unele cauze obiective, oum ar fi,
ţpre exemplu, lipsa de prăjini şi
nape.
Totuşi, din această cauză pro­
ducţia n-a avut de suferit, de­
parece au existat suficiente gă­
uri forate anterior. Actualmente
situaţia s-a remediat, prin so--
tirea pieselor în cauză.
Cît priveşte excavatoarele —
cu 'Care se încarcă în vagonete
tnai mult de 60 la sută din pro­
ducţia dş minereu a carierei —
DIFUZAREA PRESEI -
o importantă sarcină de partid
rĂoTivJlaie<i de colectare a abona­
mentelor, şi de difuzare a presei, are
/P mare importanţă. Această problemă
nu trebuie socotită ca o chestiune ad­
ministrativă. Citirea şi răspîndirea zi­
arului constituie <? problemă politică
de mare însemnătate şi ea trebuie:
să stea in atenţia fiecărei orga­
nizaţii de partid. Organizaţiile de par­
tid nu pot fi indiferente asupra mo­
dului in care se face difuzarea,,presei.
Să vedem cum se desfăşoară mun­
ca de răspindire a presei la Combi-'
'Paţul „siderurgic. Hunedoara.
Toţi muncitorii sînt
abonaţi ia cel puţin
un ziar
Organizaţia de bază de la lamino­
rul de. 300 mm,, se ocupă cu mull in­
teres de răspîndirea presei in ritului
Iqminoriştilor. Ahi de mult ea a ana­
lizai felul cum se desfăşoară această
muncă, liilnd măsuri de înlăturarea
lipsurilor ce au dăituiil in această di­
recţie.
Datorită,."acestui ţapi, in cadrul sec­ teia“, .6 la- ziarul ^„i\{iitKa[’ -'iar. !iţ zia­ probabil- că între aceştia-'m i trebuie forţaţi de împrejurări şi numai atunci
torului laminorului de 800 mm. s-a rele „Drumul socialismului“ şi „Uzi­ dusă.munca de convingere pentru a se cînd prezenţa lor la mină este absolut
ajuns ca fiecare muncitor, inginer şi na noastră“ nu ,este: abonat nici un abona la ziare. Sau poate că persona­ necesară şi după-amiază.
tehnician şâ fie. abonat cel puţin la salariat. Tovarăşul Ion Morarii, ,.secre- lul respectiv cunoaşte iotul şi că nu
o publicaţie.
lin apori deosebit l-a adus difuzoa-
rea voluntară Constanţa Lazăr, care,
în afară de faptul că difuzează zia-
rele in mod operativ, ea. stă .de mulle
ori peste programul de lucru, : vorbeş-
• • • > ? ; * v **- •¦ n a ? - : .* DRUMUL SOCIALISMULUI. Pag. 3
r 'S t'•
n n vsrssL
,\ n \jjk Oameni ai zilelor noastre
Inginerul
M. fsslSe Caramele
;';.Jri'oraşul Haţeg nu s-ar (Urmare din pag. l-a).
face, ..de : multe 1or,i, risipă ,{ — Ceea ce te izbeşte puternic
. de Qupsnt.elecl.ric p e jtr ă z i stind in mijlocul oamenilor so­
vietici — constată plin de ad­
in timpul zilei. Aşa, de e- miraţie inginerul-'Córamete —
este optimismuli hărnicia şi pri­
xemplu, in ziua de dumi­ ceperea. Minerii -sovietici sînt
inovatori. Ei caută în perma­
Afializînd cu mult simţ de răsptm- Aceasta era starea de lucruri în pe- nică- 21 iunie a.c. la orele nenţă noi metode şi mijloace de
dere modal în ca're se desfăşoară tnun- 13 ardeau .unele becuri pe sporire neîncetată a¦ producţiei
ca în secţie/ adunarea generală a a- rionda cînd a avut Io,c adunarea de a* strada Horia. Seara, ¦în de cărbune. La chemarea parti­
juns la cbnclhzia că procesul de repa- schimb, se intimplă ca să dului ei sînt totdeauna in pri­
rare a locomotivelor riu are o'conţinu-; legere a noului birou .al organizaţiei dd fie. întrerupt curentul e- mele rînduri ale luptei pentru
itate normală. Există un'punct de gî-; t lectric. traducerea în viaţă a cifrelor
tuire şi acesta tocmai într-'un ioc ?fieie bază.' Pentru a o readuce, la normai, \ ...chioşcul din centrul 0- de plan, ¦pentru ca viaţa lor să
— la demontări. Normal este "ca ai ) roşului Simeria, la care devină tot mai frumoasă. ¦
ceastă grupă să ffe cu un ' pas înain- comuniştii au recomandat conducerii sînt expuse citeva panouri
din sticlă colorată sugestiv *
tea tuturor celorlalte operaţii, adică să administrative a secţiei să .ia măsut — panouri privitoare la
asigure celorlalte" grupe (uzlnaj şi paza contra incendiilor — In sectorul IV A de ia mina
montaj) programul de lucru cel puţin rile. cuvenite. Ei au şi arătat ce tre- ar f i .mai îngrijit. In pre­ Lupeni unde lucrează inginerul
pe o jumătate de lună ' înainte. 1 zent aici sînt cîteva pano­ Córamete, mai sînt de înfrun­
buie făcut. La propunerea adunării ge- uri sparte, iar altele deco­ tat multe greutăţi. Unele bri­
Ciî cîtva timp în urmă grupele 'res­ lorate. găzi nu reuşesc uneori să-şi în­
pectau' termenele stabilite.' De la o nerale, conducerea secţiei a mărit nuţ deplinească planul. Chiar secto­
vreme însă, în mentalitatea conducăto-; ...organele C.F.R. com­ rul rămine cîteodată cu planul
rilor secţiei s-a înrădăcinat1'id eea-că mărul de oameni în grupa de demon­ petente ar lua măsurile ne­ neîndeplinit. Dar aici sînt comu­
la demontări pot fi puşi oameni :şi cu cesare pentru a se ataşa nişti care ştiu să ia pieptiş gre­
o slabă califioare şi s-a procedat în tări. Au fost puşi să muncească aicţ trenului de persoane, cu utăţile, să le învingă. Unul din
consecinţă. Mai mulţi dintre muncitorii plecarea din Simeria spre aceştia este şi inginerul Cara-
calificaţi â tf fost luaţi de la această lucrători m a i. calificaţi printre care şi Deva la orele 7,10, şi un mete. In conştiinţa ¦sa rămine
operaţie şi puşi ,1a alfeie. Răul care a vagon de clasa l-a. mereu trează necesitatea de a
iltmat a fost acela că trëfîtat, grupai membrul de partid Mudreţchi losif şi face totul pentru ca fiecare bri<
de .diemontări a pierduţ jeţin, .avansul RADU TITUS ,gaflă să-şi îndeplinească sarci-
.candidatul de partid Nistor Matei’, 'nile de plan. In calitate de in­
corespondent giner, el le sprijină. De- aceea,
Treptat, lucrurile' au început să se minerii şi-au format o părere
bună despre inginerul Córame­
îmbunătăţească. Totuşi abia după citeva te. El este unul dintre inginerii
care stau cel mai mult în mină,
luni, situaţia a revenit la poziţia nor­ în abataje, alături de mineri.
mală. Acum grupa de demontări este Poate că apropierea aceasta
de mineri, care durează de mulţi
din nou cu un pas înaintatea celorlalte ani, strădania de a le înţelege
frâmîntările şi păsurile, bucu­
gr¦unpteip.'' Inn v''Îffe4liuil *' anceesttna numărruul<1de ore riile şi necazurile au avut şi au
o influenţă pozitivă asupra in­
suplimepţarei.â, pcăzut mult; Corespun- ginerului.
zător cu aceasta* p reţu l. ţie, cost al re- Woul ’dispensar medical construit în comuna Tnlregafde prin ...Drumul pe care Vasile Cara-
mete l-ă străbătut în cei 15 ani
paraţiei une’i locomotive s-â redus sim- contribuţia cetăţenilor de aici. Valoarea Iui este de peste de ta eliberarea patriei noastre
300.000 lei.' ' este caracteristic vieţii tineretu­
ţitor. i lui nostru, vremurilor noi pe
care le trăim, societăţii socia­
Iată cum au ştiut comuniştii din or- ...sfatul popular al co- liste pe care o făurim sich con­
1110061 Toteşti, raionul Ha­ ducerea înţeleaptă a partidului.
grupele de la operaţiile de uzinare şl gauizaţia de bază nr. 1 locomotive dq ţeg, s-ar îngriji în mai
bună măsură de întreţine­
rea p.rumului ce duce spre / Pentru dezvoltarea vînatului
Năţciţi. , In prezent\ acest
drum este presărat cu fiii Personalul de vînătoare din sare şi s-au construit noi să-
meroase;-gropi, }ăciri(iu-l .) cadrul oeoţului ţ silvic Dobra, a- rării,' s-âu luat măsuri pentru
aproape ' impracticabil.“' -Pe 7jutât' 'de. personalul •.de; pază de repararea hrănitoarelor vechi şi
\ . de altă parte, acest, drum Ia. „brigăzi^ şi cantoane, a luat construirea de alte hrănitoare
, în jepeţate rîn d u ţ este i- 'mat multe' măsuri ’ pentru a asi­ ¦noi.
HUnţlat de rîul Cirletea, gura dezvoltarea vînatului util > Paralel cu aceste acţiuni pen­
făcînd imposibilă circula-, din terenurile ocolului' silvic. tru dezvoltarea .vînatului s-au
Astfel, în primăvara' acestui- an luat numeroase măsuri pentru
Ua pietonilor şi vehicule­ ' s-au plantat în păduri, pe o su­ distrugerea lupilor şi vulpilor.
lor. prafaţă de 5 ha., napi pentru Numai în iarna acestui an s-au
Traducînd în vjpţa propria lor hotă-- mistreţi, s-au semănat din nou distrus prin otrăviri şi împuşcări
V. COCHEQl pe'pineriile cU napi pentru a 8 lupi şi- 4 pui, precum şi un
In lunile ultimului trimestru al anu­ rîre, ’ ei au determinat îmbunătăţirea
A.. CERBU
4j0p KniIfKâHnSp0
în spori« producţiei t mine« corespondent avea sămînţă în anii următori. însemnat număr de vulpi, iar
De asemânda, în pepinării s-a cîinii hoinari au început să se
> ...la cofetăria „Carpăţi“ semănat Spartium Scoparium reducă simţitor. Pentru comba­
pentru hrana iepurilor şi cervi­ terea răpitoarelor a început con­
procentul de utilizare 'a lor în’ vră, locomotiva şi troliul pot să din oraşul Deva s-ar lua deielor. Tot pentru hrana iepu­ fecţionarea curselor speciale din
rilor s-a sădit pe o suprafaţă de lemn, pentru jderi şi rîşi.
luna aprilie a fost de 67 la lipsească. ". măsurile necesare * pentru 0,25 ha. varză. S-au‘ mai • luat
măsuri ca fiecare pădura'r să re- Tot în acest an se intenţio­
sută, iar în luna mai doar cu . Prin aplicarea acestei, propu­ stîrpirea muştelor. Nu rare ' colteze îri cantonul' său o can­ nează a se face selecţionarea
titate de 200 'kg. fîn ŞT 300 kg. artificială a cervideielor, pen­
sînt cazurile cind consuma­ frunzar. tru scoaterea din teren a exem­
plarelor debil®, rău conformate,
ceva mai mare. Se spune că neri , procentul de utilizare al torii care vin 4a această Pe terenurile ocolului silvic degenerate.
din Dobra a fost depusă pînă
principala cauză constă în lipsa locomotivelor va creşte la '87 la cofetărie privesc dezgustaţi în prezent cantitatea de 500 kg. PETRU IL1NCARU
de locomotive şi în general îni sută, iar cel al excavatoarelor,' la muştele ce se plimbă ------------ ---------- sesas-------------- t ; >corespondent
greutăţile avute cu utilajele de1 va creşte de asemenea conside­ nestingherite r pe prăjituri LA. \VIUILCA\N
transport. Acest lucru îl vom rab il.’ '' , şi celelalte produse de co-
analiza ceva mai amănunţit. Privitor la buna exploatare a fetărie. E. COSTESCU
Trebuie arătat mai întîi că. excavatoarelor mai trebuie să corespondent
transportul m inerului îh Ca­ arătăm cîtevg lucruri.
rieră, şi de aici j.i Gălăn, se Treabă j
face, pe cale ferată, cu garni-, Este bine cunoscut că încăr­ pe juma laie j
turi compuse, din vagonete de carea vagonetelor cu excavatoa­
o tonă, în cea mai. mare parte, rele este cii atît mai rentabilă
şi de 5 tone — în ' mai mică ctt cît capacitatea . vagonetelor
măsură — tractate de locomoti­ este mai mare. Qr:, în.cazul va­
ve cu abur. gonetelor mici, niciodată excava­ Deşi conducerea uzinei )
toarele nu vor fi utilizate din
Despre felul de organizare al p iin ; pentru a încărca un va- din. Călan a întreprins mul-- -j
transportului însă nu se pot gonet de o tonă nu sînt fiece-
muncitori se pregătesc sâ devină te lucruri frumoase pentru
modernizarea băilor „Vic­
toria“, ar fi necesar ca ea
elevi ai şcolii medii serale să depună interes şi pentru
terminarea cofetăriei ridi­
spune in nici un caz cuvinte cT 5A3creeasdtao,uă..d,cuucPee pcrionmPulremctarPelin!fş; Şutul la mirfa s-a terminat. Coliviile duiese să înveţe tot ce ii se predă. muncitori. Dintre aceştia, 80 sînt ab­ cată în roşu încă din anul
:oonSuili !suplimentar de energiei au adus la suprafaţă mineri, vagonetari, Pînă acum, Alexandru Aitman, lăcătuş solvenţi ai şcolii de 7 ani şi urmează
muncitori de întreţinere. Printre ei sînt în subteran, ion Beştea vagonetar, Cor­ cursurile de pregătire. Frecvenţa bună trecut. Deşi sezonul băilor
mulţi tirterl. Un duş cald la baia mi­ nel Bădulescu, lăcătuş îh subteran, Mir- la cursuri, grija cadrelor didactice pen­
Pe de’ altă'p arte, în cazul va- nei şl praful de cărbune sau steril a cea Berău, lăcătuş, Gheorghe Matei şi tru ca elevii să-şi însuşească materia a început, iar numărul vi­
la sută; deci, 7} la sută din ţgonetelcir mici se pierde mult dispărut. Vîrstnlcil se îndreaptă apoi Ion Pîrvulescu, ambii de la termocen­ predată, preocuparea comitetului de par­
spre casele lor. ' Tinerii, majoritatea, trala din Paroşenl s-au dovedit 'â fi tid şi a conducerii minei, toate acestea, zitatorilor creşte zilnic, co- j
timpul loj\ funcţionare s-a !tiimp>'ptehtrti! ’ .manevre. De a- pornesc spre cantină. Poftă de mîn- cei niai perseverenţi. Desigur, şi cei­
c,eea este bine„ ea pe m.ăsu„ră ce. care se găseşte destulă. La cantină, lalţi învaţă cu sîrguinţă. dau garanţia că în Vulcan, roadele fetăria din incinta băilor J
pierdut prin staţionări 'şi mahe- -ele. şe uzeazaj - . . carem sa fie mîncarea este îndestulătoare şi gustoa­
să. După masă, mulţi îşi fac planul — La început credeam că vă fi greu muncii de pregătire a elevilor munci­ „Victoria“-Călan se gă- "
vre. f cum să-şi petreacă timpul liber. Sînt să lucrăm cu tineri din producţie, spu­ tori vor fi bogate.
-tjl- iz Di ,r . însă şi mulţi tineri care şi-au făcut ne directoarea cursului de pregătire. seşte tot în starea în
planul mai de mult. Ei se grăbesc spre Acum însă, pot spune că majoritatea P. GEORGESCU |
in acest şens, menţionam- 00 ^ p i e c t l t *c u ’ altele de oapaci- cămine. Cărţile şi 'caietele sînt pregătite sînt tineri cu care este o plăcere să care a fost lăsată anul
din seara trecută. Se odihnesc cîteva lucrezi. Depun multă seriozitate ia în­
merita toata atenţia propunerea tate mai mare .minute, revăd notiţele, apoi se îndreap­ văţătură, sînt disciplinaţi, perseverenţi. trecut. f
de raţionalizare făcută de un Ţinînd cont de această ultimă tă spre şcoală. Cu un sfert de oră Cursul nostru are înscrişi 80 de elevi
grup de maiştri şi ingineri de înainte de începerea cursurilor, parcul muncitori, majoritatea de la mina din IOAN UDREA 5
la această exploatare. Ea pre­ observaţie,, aplicînd totodată în din faţa Şcolii elementare din Vulcan, Vulcan. Frecvenţa este de peste 90 la corespondent )
vede ca în loc de două locomo­ cunoaşte o animaţie deosebită. Aleile, sută. Ca să-i ajutăm şi pe aceia care'
tive şi două garnituri, cîte de­ mod judicios propunerea de ra­ nu pot să iasă din schimbul de după-
servesc actualmente un excava­ ţionalizare amintită, conducerea
tor, să se introducă trei garni­ ruinei va face un salt, apreciabil
turi şi o singură locomotivă ; în îmbunătăţirea tuturor indici-j
lor de utilizare a utilajelor de
mare capacitate çeea ce constitu­ r~>t >/ >! i/—1/—ij—>rr' f—' f~* r-'» *•->
manevra la încărcare se execută ie fără îndoială un factor impor­
de un troliu, iar la descărcare tant- în sporirea producţiei de
neffind nevoie de nici o mâne- minereu. GH- c;
băncile, sînt pline de muncitori. Se în­ amiază, noi am organizat curspri de
cing discuţii vii despre fizică, mate­ pregătire şi dimineaţa. In felul acesta,
matică, limbă romînă. Unii dintre el majoritatea muncitorilor au posibilita­
sînt veniţi din Anirioasa sau din Pa- tea să asiste la cursurile de pregătire,
roşeni. Dorinţa de-a învăţa, de a se să-şi ia notiţe, să înveţe bjne pentru
pregăti cît mai bine pentru examenele examenul de admitere în şcoala medie
ţe cu muncitorii, prezghtîn4u-le dife­ reviste, iar la .C.F.U. — sector che.ie de admitere în şcoala medie serală, serală ce va lua fiinţă în toamna a-
este însă mare. ceasta pe lfngă exploatarea minieră
rite publicaţii şi îndrumindu-i şă sej în activitatea combinatului — nu e-
xisiă ’ prebsuparf, ‘faţă • de- răspîndirea Dar iată că a sosit ora 17. In parc Directoarea cursului de pregătire
aboneze la ele. "1 presei ? n-a mai rămas nici un elev muncitor. profesorii şi elevii muncitori, vorbesc
1 . 1 .i1 Cele două ciase (A şi B) sînt pline. cu multă însufleţire despre sprijinu'
r .• t Realitatea este ‘-că attt ¦biroul orga­ Să intrăm în clasa A... pe care îl primesc din partea comite­
tului de partid şi conducerii minei.
La secţia de alimentare Oră de fizică. Profesorul Ion Mari-
nescu, tînăr ca şi elevii cărora le pre­ — Personal tov. losif Cotoţ, şeful
a oţelărîei j nizaţiei de bază, cil şi conducerea dă cunoştinţe de fizică, stă la cate­ exploatării, spune tînărui vagonetar
tehnică manifestă un dezinteres total dră. La tablă a ieşit vagonetarul Nl- Ion Beştea, vine pe la cursuri, stă de
Alimentarea oţelărîei este^ o - -secţie faţă de răspîndirea presei de partid in colae Potroacă. Răspunsul său despre vorbă cu noi, re sprijină dacă avem
rind-ul muncitorilor'. Muncitorii de aici mişcarea rectilinie şi uniform accele­ vreun necaz. Dacă se întîmplă ca ci­
în care comuniştii acordă o atenţi# iubesc presa de partid şi o citesc cu rată a unui corp pe o direcţie dată, neva să lipsească nemotivat de la
mult inieres, Rău este insă că la sec­ este clar, concis. Scrie apoi formula pe cursuri, tovarăşul Cotoţ îl cheamă la '|
deosebită colectării de abonamente torul respectiv încă nu s-a găsii ni­ tablă şi face o aplicaţie. După Po­ el şi-i vorbeşte despre importanţa cursu­
şi, difuzării la timp a ziarelor şi re-, meni care să se ocupe de colectarea troacă, prin faţa tablei se perindă Gh. lui, necesitatea ca muncitorii mineri
viplelor, Aici, ziarul ajunge la timp de abonamente şi de difuzarea ziare­ Bîriogea, lăcătuş la mină, NicolaeCoica să-şi ridice nivelul de cunoştinţe ge­
in mina fiecărui biţilor, De aceea, nu­ lor. de la uzina electrică, Ceci-lia Safta, nerale, despre grija pe. care partidul
mărul abonamentelor creşte lună de bobinatoare Ia secţia din Vulcan a o are pentru educarea continuă a mun­
lună. In • această "’secţie intră •’*zilnic Tot despre dezinteres citorilor, pentru a deveni oameni îna­
peşte jOQ. ziare „Scinteia“, peste 60, intaţi, constructori activi şi conştienţi
„Scinteia tineretului“, f F>5 ziare „Mun­ ai socialismului.
este vorba...ca“, iar la- ziarul' „-Drumul socialis­ Sprijinul pe care îl acordă comitetul
de partid ş l conducerea minei, nu se
mului“ şi" „Uzina noastră” sin i abo­ ¦• . •* ‘ î!. “ 'VT ( ' ' 1-. limitează numai .Ia cele am intite. mai
sus. Interesul pentru condiţiile :mate­
naţi aproape toţi muncitorii. ] In direcţia administrativă-' există U.R.U.M. Petroşani, lăcătuşul Ion Păs- riale în care se desfăşoai-ă cursul de
pregăţire, controlul asupra felului cum
doar 19 abonamente, Din acestea 7 trăveanu din Aninoasa etc. Răspunsu­ îşi -însuşesc . tinerii muncitori lecţiile
predate, grija pentru.vca .cele¦•mai; bune
Unde lipseşte ! sini la „Programul radio". Esle clar r ile lor sînt bune. Inginerul Ion Ma­ cadre, didactice să Instruiască pe vi-
preocuparea itorii elevi ai şcolii medii serale, sînt
deci pentru oricine felul in care se rinescu notează pe cei ascultaţi... preocupări permanente ale tovarăşilor
preocupă, qrgami.zaţiq, de bază d e a i c i — In general,- toţielevii* muncitori
Direcţia transporturilor, uzinale are de răSpitulired ‘prbsbt de partid. '- t.ti ¦ îşi însuşesc bine materia Ma fizică,
cel-mai mare număr de .muncitori din
C.S.H. Cu ioaie acestea, a ţe i; tu i, şin( direcţia - atlmuiişişqtiuă ‘lucrează-, din . spune profesorul. Frecvenţa este de a-
decit 2 abonamente la ziarul „Scin­
păcate un mare giumăr de funcţionari. semenea biină. Sînt doar cîţiva care
Biroul -organizaţiei de- bază •consideră lipsesc uneori, dar şi aceştia o fac
După verificarea însuşirii cunoştig-
¦tarul organizaţiei de. bază,,,,motivează‘ţ mai are nevoie de ziare. E ’ bine să ţelor predate la lecţia trecută, şe trece
acest lucru prin faptul că., oamenii lu­ he- comunice 'şi nouă 'părerâa 1şi even- la o lecţie nouă. Explicaţiile, profesorii- din comitelui de partid şi conducerea
lui sînt notate cu atenţie. Problemele
crează pe schimburi. . Dar oare-la fur- -tiial, măsurile ce le va lua. Acelaşi neclare sînt lămurite pe loc... exploatării. ' *'•
n ale săli .oţeLării, oamenii , nu lucrează lucru U aşiepiăm şi de la celelalte in .c la s a .B , frecvenţa este de ase- La Vulcan, s-au ..însdris pînă acum
¦menea bună. Elevii muncitori se stră-
. l a fel? De ce aici. marea majoritate, a.... .organe de partid vizate. > pentru examenul de admitere în şcoala
muncitorilor- abonaţi. la, ziare şi : ... C. C H IŢIG O b medie serală aproape 130 de ‘tineri