Page 20 - 1959-07
P. 20
f o n o te c a C e n t’vlă
Rs g h n o 'î
H « jn p d o a r? i-" <5va 1
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Grijă deosebită t e ocoarefe colectiviştilor Jin F)aia
pentru întreţinerea
viilor Cullurii.
colee*
Lucrătorii de la trupul viticol i raionul, S~cb,.o aia,
din Vingard al G.A.S. Petreşti au
acordă o deosebită grijă între joşi bine iu xie
ţinerii viţei de vie. Sub îndru şi întreţinute,
marea comunistului Ernest
Triihn, maistru viticol şi respon zultatul? Ele pr.
mii o recoltă bo-
gală.
sabil al trupului, ei au aplicat IN CLIŞEUL
sapa mare şi două praşile pe DE S U S : Un grup
Anul XI Nr. 1411 J 7 1959Marţi iulie | 4 20pagini bani j întreaga suprafaţă de 30 ha. cu de colectivişti, in
vie pe rod. Şi cele trei stropiri frunte cu preşe
ale viei s-au aplicat la timp. De dintele G.A.C., liie
Ignat, evaluează
aceea pînă în prezent la via pe rodul bogat al spi
celor de grlu.
9 n eimiea zilei de 23 c4ugu?L Grija ia(â fle om rod nu s-a semnalat nici un
atac de mană.
Cu multă atenţie este îngri
In 4 zile Noi angajamente producţie Muncitor! ceferişti jită aici şi viţa de vie tînără, IN CLIŞEUL
în staţiunile plantată în acest an pe 13 ha. DE JOS: Un grup
Hotăriţi să întîmpine ziua de 23 Au CALAN Muncitorii şi tehnicienii de la de odihnă şi prinsă în proporţie de 98,5 de colectivişti e-
atelierele de montaj şi emailaj la sută. Acesteia i s-a executat xecată praştia a
Zi de zi, grija partidului cîte o praşilă mecanică şi una III-a la sfecla de
şi a statului nostru demo manuală, pe rînd. înainte de zahăr.
crat-popular se tace tot mai aplicarea praşilelor s-a efectu
gust şi Ziua minerului cu realizări cît ale uzinei „Victoria“ — Călan simţită în ceea ce priveşte at spargerea scoarţei şi contro
sănătatea şi odihna oame lul lăstarilor. Cu acest prilej
mai mari, minerii de la Ţebea desfă au încheiat luna iunie cu însein nate depăşiri de plan. Astfel, nilor muncii. De această s-au combătut prin culegere şi . . ... „ > ^ ,¦
grijă se bucură din plin şi prăfuirea viţei cu D.D.T., vier
şoară tot mai larg întrecerea socialistă. montorii au dat peste plan cu 9,2 la sută mai multe radiatoa muncitorii ceferişti de ia
mii de sîrmă şi viermii cărăbu
Ca urmare, în primele patru zile lu re decit prevede planul, iar la sortimentul cazane planul a fost şilor de mai.
depăşit cu peste 32 la sută.
crătoare din luna iulie, din abatajele In dorinţa de a intimpina ziua de 23 August cu succese
minei a fost extras cu aproape 4 la şi mai importante, montorii de la această uzină şi-au luat, in complexul Teiuş-Coşlariu. La întreţinerea viilor s-au e-
sută mai mult cărbune decit prevedea cadrul consfătuirilor de producţie, angajamente sporite în pro Numai în primele două videnţiat prin lucrări de bună
trimestre ale anului în curs, calitate şi depăşirea normelor
planul. V, ducţie. Astfel, muncitorii de la sortimentul radiatoare s-au an peste 90 de muncitori, teh cu 10-15 la sută, tov. Ioan Şpan,
nicieni şi funcţionari de la Mihai Schuster, Gheorghe Vi-
gajat să dea peste planul lunii iulie 1.700 kg. radiatoare. De
Printre cei care şl-au adus o contri asemenea, brigăzile de confecţionat nipluri s-au angajat ca
buţie însemnata la obţinerea acestei rea
lizări. se numără brigăzile conduse de în cursul acestei luni să-şi de păşească prevederile de plan acest complex şi-au petre nărsar şi întreaga echipă con
minerii Teodor Gherman şi Victor Prun-
dar, care fn aceste patru zile şi-au de cu 2.200 nipluri.
IOSIF CRAŞCA cut concediile de odihnă în dusă de luorătoarea Maria
staţiunile Techirghiol, Efo- Şpan.
corespondent rie, Vasile Roaită, Lacul
păşit sarcinile de plan cu 3,47 şi, res T E L IU C Deşi au avut de înfruntat o Roşu, Tuşnad, Sovata, 0- -SLS&9"
pectiv, cu 13,41 la sută. serie de greutăţi, minerii de la
lăneşti etc. In trimestrul
Teliuc, in frunte cu comuniştii,
III a.c., încă 100 de mun
•—-O —^ f au reuşit să extragă peste pla nul primului semestru din acest citori, tehnicieni şi funcţio
an aproape 7.800 tone minereu. Gospodărie colectivă la Ohabanari ai complexului C.F.R.
Analizind aceste realizări, minerii de aici au ajuns la con Teiuş-Coşlariu îşi vor pe
trece concediile de odihnă
S u ccese cluzia că în viitor succesele pot fi şi mai mari datorită condi în cele mai pitoreşti sta- ' Dimineaţa zilei de 5 iulie a găsit ş l ' candidaţi de partid din comună Au luat apoi cuvîntul invitaţii din
g r ă ito a r e ţi uni balneo-climaterice din comuna Ohaba, raionul Sebeş, pavoa şi-au înaintat cereri. Printre ei erau gospodăriile colective învecinate.
ţiilor create în ultima vreme. Ca urmare a acestui fapt, har ţară. zată sărbătoreşte. Pină la orele 11 în Simion Crlsiea, secretarul organizaţiei
curtea spaţioasă dintre căminul cul de bază P.M.R., Ioan Dragomir, pre — Noi, a spus tov. ioan Tăuşati,
nicul colectiv de la Teliuc, s-a angajat ca în cinstea zilei de 23 Copiii ceferiştilor, tural şi şcoală se adunaseră peste şedintele sfatului popular, Maria Bros- preşedintele G.A.C. din Miercurea, am
în tabere 600 de- oameni. ¦Erau printre ei. co căţan, Nicolae Mihălţan, Nicolae Gro pornit pe calea gospodăriei colective
August să livreze furnalelor de la Hunedoara şi Călan încă lectivişti din comunele învecinate — za (Monescu) şi alţii. Ei au dus cu mai puţine familii şi cu avere
Daia, Ungarei, Vingrad, Păuca — re mult mai mică ca a voastră. Dar, cu
Antrenaţi în întrecerea socialistă, 7.000 tone minereu de fier.
membrii cooperativei de invalizi „Pro
gresul" Deva, întîmpină ziua de 23 Au
gust eu noi succese în 'producţie. In Peste cîteva zile, un nu prezentanţi ai organizaţiilor de partid
măr de 40 elevi — Iii ai şi sfaturilor populare din raionul
tuna iunie, planul de producţie la pres muncitorilor ceferişti din Te- Sebeş, numeroşi ţărani muncitori. In munca de lămurire cu ceilalţi ţărani sprijinul organizaţiei de partid, am
i-ş şi Coşlariu — vor pleca primele rînduri din !aţa tribunei im muncitori din sat. Ţărani mijlocaşi învins greutăţile, am muncit din ce
tări de servicii neindustrile a fost în în tabăra de la Tăuţi. Ple provizate s-au strîns proaspeţii colecti ca Nicolae Crăciunean, Ijrim Groza, în ce mai bine şi apoi, dat fiind ve
carea lor se va face în două vişti, membri ai celor 211 familii ale Nicolae Şclieau, Gheorghe Moldovan, niturile mari primite de colectivişti,
deplinit în proporţie de 111 la sută. serii. Printre elevii ce fac comunei. Ohaba, care-şi serbau unirea Laureaţi Diacu, Nicolae Mureşan, s-au înscris în gospodărie şi ceilalţi
parte din prima serie, se in gospodăria colectivă „Sointeia“. Gheorghe Arion şi alţii, le-au urmat ţărani muncitori din sat. Anul trecui,
In aceeaşi perioadă a crescut simţitor ruimără Margareta Raţ — cu încredere îndemnul. Astfel, în a- de pildă au revenit la zim-muncă pro
fiica mecanicului de loco Tovarăşul Nicolae Groza (Prodan) prilie cînd s-a format comitetul de duse şi bani în valoare de 43,80 lei.
volumul lucrărilor cu caracter indus Jrfr motivă Iacob Raţ, Mircea ^ a dat citire dării de scamă a comite iniţiativă, erau adunate 115 cereri.
Man — fiul mecanicului < tului de iniţiativă, felul în care s-a Rînd pe riad, s-au înscris alţii, în Au mat vorbit apoi tovarăşii Ioan
trial pentru populaţie, planul la acest Marian Meriea, fruntaş Eugen Man, Romii- ^ muncit pentru constituirea G. ¦A. C. total 426. Ei au adus in G.A.C. Rusu preşedintele G.A.C. „Drum nou“
lucrător de maga lus şi Mircea Botoga — fiii „Scînteia" 715 ha. ter-en, din care 613 — Ungarei, Ilie Ignat preşedintele
indicator fiind depăşit cu 93 la sulă. zie în staţia CJ'.R. lăcătuşului de revizie Ro „Scînteia". ha. arabil, .45 bovine> din care 28 G.A.C. -„Ilie Pintilie" din Daia şi alţii,
Teiuş îşi depăşeşte mulus Botoga, Alexandru vaci, 47 cai, numeroase atelaje printre dlnd unele . sfaturi noilor colectivişti.
l.a eentrul de spălătorie s-au obţinut norma in medie Verdeş — fiul muncitorului — Noi am văzui — spunea el — care 120 pluguri, 101 grape, 124 care
zilnic cu 2,5 la Sfaturi preţioase privind activitatea
ee>onomii, prin reducerea consumului de sută. succesele obţinute de colectiviştii din de viitor a tinerei gospodării au dat
malerlale şi combustibil, în valoare de
IN CLIŞEU: gospodăriile învecinate, succese mult
2.000 lei. •* Tovarăşul Herica
iransportind -colc-
. La obţinerea acestor rezultate au i e ’.e. Verdeş de la magazie, Ale mai mari decit cele obţinute de noi şi căruţe, 37 prăşitori, o garnitură de şi tov. Gheorghe Prodan, deputat în
contribuit în mod deosebit centrele de
confecţii după comandă, pentru femei In xandru Roncea — fiul mai în întovărăşire... Am aflat apoi, in treier ctc. Marea Adunare Naţională, Nicolae
şj copii, care au depăşit planul cu 67
de procente, şi spălătoria care a înre strului Simion Roncea de martie, că cei d in .. Roşia de Secaş, — Nc rărntne ca sarcină urgentă Lăncrăfan, activist, al secţiei agricol:
gistrat o depăşire a sarcinilor în pro la depoul de locomotive, sal învecinat, s-au constituit m’ tr-0 — a spus preşedintele tinerei gospo a Comitetului regional de partid, lo-
porţie de 17,39 la sută. precum şi fiii şi fiicele al gospodărie colectivă. dării — să construim grajduri pentru sif Crisboi şi Ioan Stlnea, secretari ai
tor muncitori din cadrul adăposlirea animalelor şi remize pentru Comitetului raional de partid Sebeş,
S-au evidenţiat tovarăşele Asinefta complexului. Aceasta a făcut ca în organizaţia
Munteanu, Valeria Crlstescu, Sarolta
Friedman şi echipele de zidari şi zu A. OŢOIU de bază din Ohaba să se discute pro unelte. Teodor Măliguţă, vicepreşedinte al sfa
gravi conduse de tovarăşii Ioaii Dără-
buţ, Gheorghe Fiorea şi Toma Gergeli. corespondent blema constituirii gospodăriei colecti Luind cuvîntul, colectivişti ca Ni tului popular . raional şi alţii.
ve. Chiar în acea zi, cei 16 membri colae Dragomir, Zaharie Crăciunean După, aceea în sala căminului cul
şi alţii, s-ati angajat să muncească tural a avui loc un frumos program
N. DOIVOVIC1 Toate forţele pentru succesul cu rîvnă in gospodăria colectivă. artistic, prezentat de către formaţiile
corespondent — Roadele muncii noastre — a spus artistice de ta întreprinderea „Sebeşul“
U.I.L. Sebeş şi căminul cultural din
iov. Crăciunean — trebuie să fie un
lucrărilor agricole! îndemn şi pentru ceilalţi ţărani mun Secăşel. Orchestrele de suflători ale
Fiecare tonă de fontă lichidă cu un preţ două zile, iar echipele a ll-a şi citori din satul nostru. Ei o să-şi dea colectiviştilor din Păuca şi Ungurel
a IlI-a au început ieri, 6 iulie,
seceratul grîului. seama în curînd, că locui lor esle in au cîntal noilor colectivişti care au
de cost cît mai redus Colectiviştii din Bretea Recoltă mare de orz rîndurile noastre... dansat pînă tirziu, în noapte.'
Mureşană au început
Muncitorii de la cubilourile au asigurată in permanenţă a- gistra noi realizări in cinstea Colectiviştii din G.A.C. „Ilie -m-
turnătoriei uzinei „Victoria“-Că sislenţa tehnică de care au nevo marii sărbători de la 23 Au Pintilie" din Daia Romînă au
seceratul grîului terminat ieri 6 iulie secerişul Expozifie de arfă plasîică
orzului de pe întreaga suprafa
lan sint aceia care asigură tur ie de către. tehnicieni pricepuţi, gust in ce priveşte reducerea După ce au recoltat orzul de ţă de 12 ha. cultivată în toam Duminică s-a deschis în sala mare a Teatrului nou din Hu
nă. Datorită faptului că orzul nedoara o expoziţie de artă plastică organizată de Galeriile de
nătorilor fonta lichidă necesa cu experienţă. preţului de cost al fontei lichi pe toate cele 10 ha. semănate a fost însămânţat la timp, tere artă .din Sibiu.
ră pentru turnarea pieselor. Noi Membrii şi candidaţii de par- de. Avind in permanenţă, spriji- în toamnă, colectiviştii din nul îngrăşat cu îngrăşăminte
avem sarcina nu numai de a nul organizaţiei de partid şi al G.A.C. „11 Iunie“ Bretea Mu chimice şi plivit cu grijă, recol Expoziţia cuprinde lucrări ale artiştilor plastici din Sibiu
produce cantităţi sporite de fon tid care lucrează la cubilouri reşană, raionul Ilia, au trecut ta este mare. După un calcul in care sînt redate numeroase peisaje ale naturii, aspecte din
tă lichidă şi de bună calilate, constituie tot timpul un exem conclucerii sectorului, bazaţi pe preliminar ea a fost evaluată la uzine şi de pe şantierele de construcţii, precum şi sculpturi în
plu bun. Aceasta ne-a ajutat etanul şi drggostea de muncă a cel puţin 3.000 kg. orz în medie lemn şi ceramică.
la heci.:r.
ci şi de a produce această fon foarte mult in antrenarea între colectivului nostru, sîntem pe la treieratul acestuia. Intre tjjnp Expoziţia este cu vînzare în rate lunare, muncitorii benefi
tă la un preţ de cost cit mai gului colectiv la îndeplinirea deplin siguri că putem să do- s-a copt şi griul. Pentru a-l re Să fîe lichidată ciind de o reducere de 50 la sută.
sarcinilor, la respectarea norme răminerea in urmă
redus. lor tehnologice, la organizarea bindim realizări şi mai impor colta fără pierderi, colectiviştii Numai în primele trei ore de fa deschidere expoziţia a fost
Comuniştii care lucrează la mai bună a muncii. Comuniştii tante. au hotărît să-l secere. La treie Cu o săptămînă în urmă în vizitată de peste 500 oameni ai muncii din Hunedoara.
de la locul nostru de muncă au ratul orzului a rămas numai e- perimetrele „Noderi“ şi „Gyur-
cubilouri au înţeles că reduce devenit un factor mobilizator şi IOSIF DELEM1A chipa l-a din briga,da de cîmp, fi“ colectiviştii din G.A.C. „Mu
rea preţului de cost este o sar însufleţitor al întregului colec maistru la cubilouri care s-a angajat să termine a- reşul“ — Uroi, mai aveau de
cină importantă, că preţul de tiv. Ei sint animatorii întrecerii membru în biroul organizaţiei ceastă lucrare în următoarele prăşit pentru prima dată peste
cost al fontei ce o producem ne pe care o desfăşurăm- pentru a de bază nr. 1 de ia turnătoria 50 ha. cu porumb. După apari
arată dacă noi lucrăm bine sau uzinei „Victoria''-Călan ţia unui material critic în „Dru
rău. Organizaţia de partid ne-a mul socialismului“ nr. 1408, re
feritor la această problemă, s-au
încredinţat, sarcina să luăm mă produce fontă lichidă mai multă, luat unele măsuri reuşindu-se
ca pînă ieri 6 iulie să fie plivite
Noi locuinţe pcislrn siderorgişilmuncă şi să desfăşurăm muncă tină. şi prăşite 25 ha. cu porumb, din
surile cuvenite la locul nostru de de calitate mai bună şi mai ief cele 50 ha.
i Au mai rămas însă de prăşit
circa 25 ha. cu porumb, •care
politică pentru mobilizarea mun Colectivul nostru, mobilizat de Constructorii de locuinţe de la Hunedoara au terminat şi dat anul sînt invadate de rapîţă sălbati Comunista Lefi-
citorilor ca să producă fontă mai comunişti, a obţinut, succese im acesta în folosinţă siderurgfişti lor ,în cvartalul din viitorul centru că şi scaieţi. Aceasta denotă că ţia Bogdan de la
ieftină. Pentru a ne îndeplini portante'.- De pildă, în luna tre al oraşului, 5 blocuri cu 75 apartamente şi 44 de garsoniere. In sprijinul ce-1 acordă colectiviş fabrica de. trico
sarcina încredinţată am luat cută s-a realizat cea mai mare tilor din Uroi organizaţia de taje „Sebeşul“ din
partid si Sfatul popular Şi-meria Sebeş, lucrează r.u
măsuri ca fonta veche ce se in producţie de ¦fontă lichidă obţi curînd vor fi predate noilor locatari alte 28 de apartamente şi este insuficient. multă pricepere şi
dragoste de mese
troduce in cubilouri să fie de nută vreodată la cubilouri. Ca 16 garsoniere, la care se lac ultimele finisări. Pînă la sîîrşitul rie. Lucrind ta ma- ¦
şina de bobinat
bună calitate. Tovarăşul Lazăr litatea fontei s-a îmbunătăţit de anului, constructorii vor mai termina şi preda siderurgiştiior fire mercerizate, ea
îşi depăşeşte lunar
Bogoş, membru de partid, care asemenea simţitor. Aceasta o 355 de apartamente. Blocurile care se construiesc în prezent norma in medie cu
40—45 la sută.
răspunde de aprovizionarea cu- dovedeşte şi faptul că rebutu au cîte trei etaje, cu unul mai mult decît cele construite pînă
IN CLIŞEU:
bilourilor cu materiale se îngri rile la piesete turnate au scăzut acum. Cele 192 de apartamente începute în luna mai şi cele care Tov. Lctiţia Bog
dan la locul de
jeşte ca acestea să fie de bună mult sub. procentul admis. urmează să înceapă,: vor costa în medie aproximativ 35.000 lei muncă.
calitate, ca materialele ce ur Dar cea mai însemnată reali apartamentul. Ieftinirea locuinţelor ce se construiesc este rezul
mează a fi folosite să aibă fă zare a noastră constă în faptul tatul îmbunătăţirilor şi modilicărilor aduse proiectelor, păstrîn-
cută analiza de laborator. Ast că prin măsurile luate am reu du-se confortul stabilit.
fel am ajuns să ştim dinainte şit să reducem simţitor pierde-,
ce materiale introducem în -cu rile de fontă lichidă şi să redu La propunerea constructorilor fruntaşi s-a îmbunătăţit sis
bilouri şi ce fontă vom obţine, cem preţul de- cost pe tona de temul transporturilor de materiale pe şantier. Peste 70 la sută
să lucrăm, cum se spune, în cu fontă lichidă cu- 29 lei-, aducînd din materiale se transportă pe linie îngustă cu un tren de şan
noştinţă de cauză. prin- aceasta importante econo tier. Cheltuielile de transport a materialelor încărcate într-un tren
mii sectorului şi contribuind
In acelaşi timp am trecut la astfel la ieftinireat producţiei sînt echivalente cu cheltuielile de transport a unui autocamion
aplicarea iniţiativei de a scoate de 4 tone ; în schimb cu trenul se transportă în 8 ore de aproa
din magazie în fiecare lună cu turnate. pe 10 ori mai multe materiale decît cu autocamionul.
1 la sută mai puţine materiale. Acest silcces ne-a dat un nou Folosind experienţa cîştigată anul trecut, constructorii care
Topitorii de ta cubilouri au imbold in muncă. Noi tyu ne lucrează la noile blocuri s-au organizat în brigăzi complexe
fost instruiţi asupra procesului vom opri aci. Vom munci cu şi pentru desfăşurarea lucrului în lanţ. Aceasta va asigura scur
tehnologic de topire a foniei şi mai mult elan pentru a inre- tarea duratei de execuţie a construcţiilor.
