Page 22 - 1959-07

1411 DRUM® SOmmMULUJ ,Pacr.„3

¦» VIATA' IIB1E y-j5 -'•¦fŞJŞpRn^jp^| «riíSiiií«,'!

p-•>Tl DE ACTIVITATE :,.
yâ

..

ă de î ¦'*3 ! r jf W p f ţ ............. >•: !.. iwmSiSiSinSSumiimiiH, iiiiiiiii,

:? La orz de toamnă ^ se. studiază 10

| P eniraţw informa cititorii noştri des-

pre activitatea centrului experimental • Convorbire cu tov. soiuri, indigene şi din import. • Faţă de

de încercare a soiurilor din 1 Gura- JW W w TO 9#BPrM wiSi

sada In ce priveşte experienţele ejec- şeful Centrului-, experimental Gu.rasada.. ?oiţirile ^Gerjad 345^şţ Beta <40.'' care au -A*- <fl*. $LL$
Pentru comuniştii sectorului IV A ca pe lîngă locurile de muncă mâl Im­ iuate pentru îmbunătăţirea soiurilor < Ç- f
____ o mai bună rezistenţa la cădere şi'o
de la mina Lupenî, mersul producţiei, portante, hotăritoare pentru îndeplinirea de plante agricole, ne-am adresat tov, etc. Ih detest'an la- aceste solari »se ţ mai» mare productivitate.
,»
creşterea productivităţii muncii şî redu­ planului, să fie puşi tehnicieni mal pri­ ing. Ion Florea, şeful centrului. Iată prevede o producţie \m edie. de 3.600— ;Lva o\jăîu J.d e .-’toamna’ i’sfe^sj(u(iia^,>
cerea preţului de cost al cărbunelui cepuţi, cu experienţă mai îndelungată, relatările sale,
constituie probleme de cea măi mare membri de partida 3.800 rkg. la hectşr., , ( două soiuri ICAR I şi Ccnad 2T, orea-

INTREBARE: Vă rugăm să ne spit- -Grupa '?oiUrilor american«-» Din â- ţii ale Institutului de cercetări ?şjjnegqj
importanţă. Aproape în toate adună­ Pe lîngă abatajul frontal IV A/3 în neţi care a fost scopul înfiinţării â- • ceasta grupă se Studiază 8 soiufr, care ; mice. In acest an, deşi au degerat' în

rile generale de partid, în consfătui­ care lucrează brigada condusă de mi­ cestui centru experimental ? sînt în primyî an» Tde'pultur-ă. Din ob- proporţie de 30 la Sută, producţia lor
rile de producţie, şe discuta probleme nerul Dobai loan au fost repartizaţi RĂSPUNS: Centrul a luat fiinţă în seryaţiile făcute pîna.fri prezent nu e- va fi'm ult mâi mare decît a ovăzului

legate de modul în care se desfăşoară prim-maistrUl miner Brand Bernat, toamna anului 1957 tu scopul' de a , xistă deosebiri prea mari faţă de soiu de primăvară.
fuptâ pentru sporirea continuă a pro­ maistrul miner Mlhaiache • Uştlrelu şi stabili cele mai productive soiuri de I rile noastre. La porumb ’experienţele 'cu soiuri şf

ducţiei de cărbune. Biroul şi întreaga maistrul mecanic Farcaş Iosif. pi ante agricole pentru regiunea Hu­ \ \ Ih etapa actuală' se pune problemă ¦hibrizi au fost începute în' anul 1958.'

organizaţie de bază se ocupă cu multă Măsura aceasta a întărit simţul de nedoara. de a se găsi soiuri' productive şi Iri acest an'âVern îh' cultură' im’?(îurfiăr
ÎNTREBARE: Ce culturi s-au expe­ de '20 soTliri, Hibrizi simpli şi dublf,
grijă ca fieoare brigadă să aibă asi­ răspundere al corpului tehnico-ingine- cruile¦'odí:nmaarceearset,zia>is'gternuţpăă,l’adecăadfetrfee.l'iSccaţ'iuş^i indigeni-şi! din iitlpdrt; După-dátele-p&
rimentat şi se experimentează ?
gurate condiţii pentru îndeplinirea sar­ . resc pentru îndeplinirea planului. In

cinilor de plan. sector se înrădăcinează obiceiul bun câ RĂSPUNS: Centrul nostru de în­ soiurile rQmîneşti, fiind soiuri cu talie care lé' áveftl ’ pînă 'îtl 'prezbrif s é ’'re*

Se ştie că brigada este unitatea de mUilca' tehnicienilor şi inginerilor să cercare a soiurilor are în culturi com­ înalta nu se dovedesc a ii prea rezis- marcă 'în mod' deosebit ’hibridul dublii
bază în mină. Ea este ceă care 'tra­ fie apreciată după rezultatele pe care parative o colecţie de soiuri- la prin­ tente la cădere. Din grupa. acestor sovietic'V lR 42. care â depăşifJtsbittî
duce în viaţă cifrele de plan. De aceea, le obţin în producţie brigăzile de care cipalele plante agricole, creaţii indi­ s-~o*iwur:i sMe remarca Wichita, Triumph , raîonat' Ârieşâri cu 70 la suîăi’TlîdiF’c
comuniştii din sector şi-au îndreptat răspund.
atenţia spre brigăzi şi îrl 'mod special Un exemplu grăitor care' dovedeşte că' gene, sau importate din ţările cu con- ¦ etc., care sînt' mai pr•eeccoce şi ceva mai * pfóáuctié de ’ p éste' 4.ÜÓ0' kg. boabe- la
înspre cele rămase în urmă.' Datorită
repartizarea tehnicienilor şi maiştrilor diţii agroclimatice apropiate. rezistente la cădere. In ce priveşte ca- hectar. DfHtFe' Tiibrfeii importaţi ' diri

. La grîul de ţqamnă se sţtldiază un lităţile de producţie, după felul cum se Sf.U.A. ke'remărcâ WărvVidÎi''3031 260;
preocupării atente pentru asigurarea de a răspunde de eîte ó brigadă esté număr de 4'5 soiuri. Aceste soiuri au prezintă, ele vor depăşi soiul raioriat -401 şi 505.' Ei au depăşit soiul ra io
îndeplinirii sarcinilor de plan, în sec­ bine venită, îl oferă brigada condusă
torul IV A s-au şi obţinut rezultate de minerul Vas!le Silvestru. Pîn-ă nu fost grupate în culturi comparative Certâd 117. Desigur nu este exclus ca ;' nat c u ' pfnă 50' la stita ' ajungîrid* lâ
bune. fjurnărul brigăzilor rămase în ur­ de rriuft ea rămînea aproape în fiecare după ţările, din care provin. Toate se şi unele din celelalte soiuri să depă- ’ maturitate’'odată cu sbitrt Ârleşan sâiJ
mă a scăzut în mod simţitor faţă- de lună cu planul neîndeplinif. Fiind spri­ studiază comparativ faţă de soiul raio­ şească pe. Genad- 117, mai ales că so-
nal în regiunea noastră — (Senâd 117. iurile din această grupă se caracteri­ cu cîteva' zile' iţiaî tîrzitf. In ’ afară de
primele trei luni ale anului. Aşa se jinită îndeaproape, de prim-maistrul mi­ . abeâteă, fiib'rizll ' fowa' 4’076i WiscbnsÎrl
explică de ce întregul colectiv al sec­
torului îşi îndeplineşte, jltfnă d6 lună Grupă soiurilor romîneşti. Din a- zează printr-o bună înfrăţire. i 641 ‘ ÂA, Pionier 377 şi lA/isConSirt 355
sarcinile de plan. 1 ţ ! j, î * ", ner Vasile Costea şi de inginerul Far­ au efepăşit soiul Arieşan îrt''proporţie
caş Mihai, eaţ a început să se apfppie ceastă grupă se remarcă Genad 512, Grupa soiurilor importate din
Cîipfd măsu;rile > : de)'sUtă'1a' sută, însă!'dirt; cauzSv că:’‘sînt
au caraâter, concreî - ş foi mai jrtjuft de sarcinile' dé' pian pen­ f lirtia Gltij \49y55'4‘ şi Gluj 50/650. A- U.R.S.S., Bulgaria, Uiigâriâ, Polonia ; foarte tardivi şi • nu ajubg în anii/nor-,
¦cefete sdiiiri' depăşesc prin producţie so­ şl Austria.*Din această grupă se stu­
tru ca astăzi să se numere printre mali la maturitate- ,ab :fos.ţ .şcoşi, din
brjgazlle ,caré îşi depăşesc cii.regulari­ iul Cenad 117 în proporţie de 10—25 diază 14 soiuri- din- ţări cu condiţii cultura, experimeritîndu-se în continua­
ţ * fa' sută.^ In- afară ’ de apeţâsta ele se - âgro-climatice m ai-apropiate de ale re numai acei hibrizi â căror perioadă
tate planul, dé producţiei*? | ?
In urma analizei, biroul organizaţiei cafacterfze’ază' 'peiift-r^ ‘ fÎUÎ bună re- . ţării noastre. Numărul soiurilor care
• ,Primul >trimestru se încheiase. Star•e' a de bază a tras concluzia că în sector zistenţă la cădere, Ia atacul diferite­ daiţ o producţie mărită faţă de soirii de’ vegetaţie ’corespunde 'condiţiilor a^
de lucruri. în ceea ce priveşte înde­ trebuie îmbunătăţită; munca politică, iar lor* b<i>li şi pţintr-o m’âi mate pfeco- raionat' Gerlad 117‘este mult mâi mare! groclimatice de la noi.-; , VU • “'V
plinirea planului nu era c/eloc strălu­ aceasta să fie îndreptată mai ales în fcifate.'_De exemplu, - •şoidl Genad 5f2 . Astfel, dintre ’ soiurile impbptâte dirt
La • flearea-soarelui experimentăm 5

cită. .Minusul faţă de plan reprezenta direcfiâ întăririi disciplinei •îh proldué- .este mai timpuriu cu pîriă la' 'd'Şa^- UtR;S.S. se evidenţiază hibridul grîu- : soiuri importate, din U.R.S.S. Faţă de
peste 1.000 de tone. Se înţelege ca o t ie. Se observase că în' unele brigăzi tămînă‘fâţă "de soiul Cenad 117, lucfu pir 186 care are o foarte, mare rezis­ , soiul cultivat pînă în prezent la noi
astfel de situaţie nu putea să mulţu­ mai./există muncitori ,carg. lipsesc ne­ Ce permite ca soirii - să' er’te fenome- tenţă Ja cădere, deşi. face parte din ’ aceste soiuri se rerifarcă printr-o pro-
mească pe ninieni. De âceea, biroul Tîal de’ şisfăvire 'în cazul* aiiifor - cli soiurile cu talie înaltă. In acest a n 'se
organizaţiei de bază a stabilit ca în motivat de la lucru, creînd astfel greu­ o ' tenfpefatufă ridicată’ îfl p'erioada- de prevede Ia‘ soiul arhi'ntit o producţie' • du;c,tivvita«te m#ăritiă‘•ş•i mai ales printr:'un
tăţi brigăzilor în îndeplinirea planului.
cqnţinuţ. ruare în u lei.. fes, jn .eviden-

prima adunare generală Să se anaiî- Tuturor membrilor şi candidaţilor de Cbacefe. • * - : *: •>*•" de pesle '3.000 kg. la hectar'.’ El este ţa în acest., sens 'soiurile VNl.lMK 893Í

Zteze cauzele' rămînerii în Urmă. 'Con­ li s-a dat sarcina de â se ocir- Grupa soiurilor ritâiierte, Pin-această cbvâ mai* t'ârdiv- deCît soiul Cenad W í 'şi'.'6540,''A ^M Â V l^ 3 49/ etc. ’

ducerii administrative, . a ¦ sectorului -i pa cu simţ de răspundere de oamehii grnpş se experimentează aripi ..acesta de aceea îl vom urmări dacă nu şistă ÎNTREBARE: Spuneţî-ne cîteva cu*

.s-a cerut să / prezinte o dare de, sea­ din brigăzile lor câre mar au mani­ 11 s-oiu'ri*. ¦.In anurl ...19¦,57j numă«•ru»l, lfoj,rt veşte din această cauză. vinte despre preocupările'’ dVs. de vii“
ma care şă oglindească modul în, care festări de indisciplină, arătîndu-li-se cît a fost de circa 30. El s-a redus prin Din grupa soiurilor importate din ‘ : ' * ••'» Iţ n o to m ţB !

s-a muncit în primul trimestru, să rău .aduc atît brigăzilor , din oare, fac scoaterea' celor neibrekpunzăfoâre dfi'n 'Bulgaria ies în evidenţă Jubiliar 2, . ' r a s P U ^ S : besigur ca^dgieTe expii-
scoată Ia iveală lipsurile ce' au existat parte cît şi lor personal atunci cînd ( ab- cultură. Soiurile italiefle se“ GăfaCteri- Jubiliar 3 «.şi Bulgaria 301,^ care prezintă gp pţna în prezenţă’ sînt deocamdată
şi cauzele lor,' precum şl perspecti­ senteâ'ză de la Şdt.
• zeâză'-printr-o productivitate ridicaţi; şj ele o bună dezvoltare vegetativă şi parţiale,. ?xperienţele vor .’continua"ia’

vele ce se întrevăd. Cîteva ore comu­ In--patria' de origine ele. dau «o produc- ornai bună rezistepţă. Ia cădere. Qe ase- fiecare plantă.cel p^ţiri*îrică 'un an'pen-
niştii au dezbătut sub toate aspectele Un sprijin preţios l-a primit coridiî- ţie medie, de 4.000^—5:000 kg. la hec- menea, la aceste soiuri se prevede o jr[j a se pu(ea trage concluziile defi-
Cereă secfbfului în aedastâ direcţie şi
problema lichidării rămînerii în urmă. 'din .parlea organizaţiei U.T.M.--care, tar. Fiind de origine sudica, aceste producţie mult mai ridicată faţa de nitive. Materialul valoros pe care-1 a-
Deosebit de important este faptul că soiuri' prezintă o rezistenţă mai’ mica soiul Cenad 117. Dintre soiurile din lâ'"ÎH'dEMÎff.T" rte' permite •ca —îrr
îndrumată' de' organizaţia de partid, a
el au reuşit să descopere principalele la ger faţă de- soiurile noastre.' De a»- celelalte ţări ies în evidenţă^ Harrach scurt timp să dăm agriculturii din rc-
cauze ale neîndepliriiriî planului'. luat iniţiativa, organizării unor vizite «!unea noastră p^pnt^fcu o productivi
ceeâ punem acce'rituf în-'primul 'rind (Austria) şi Bankut ^cfa (Ungaria), tafeir- ri>ufţ tn|rilă %i ,:cu caii
Mâi tnulţi minferr şi tehnicieni' au la căminul tinerilor mineri. Cu acest
4 • * -( ¦ v - , , i, pe găsirea soiurilor mai rezistenţe-la care rişfS p r6d\icf|ve| deeft soffij

luat cuvîntut ş i/a u arătata că aprovi­ prilej, membrii biroului organizaţiei de ger şi în- acelaşi ţirap mai.,productive. Cenad 117. ' v rioare.
zionarea brigăzilor cu vagonete goale, bâză ‘U.T.M ari stat de Vorbă cu ti­ In anul 1958— 1,9.59( jqtuj experimental
dar mai ales cu material lemnos, se nerii, i-au înde’mnat să muncească con­ cu aceste soiuri a fost însamîriţâi cu < : Ce ’preocupări aveţi ÎNTREBARE : Ce perspective are cen- In staţiunea Geoagiu-Băi

pentru«,îrtibunăţă|irea rezistenţei ,1a că- tru(‘ experimental 7, > v t . \ A \r\V vţttnuTv

desfăşoară cu totul nesatisfăcător. In ştiincios, să fie mereu în priftîeie"rîn- sămînţă feînriiulţită,' bbservîh'du-se o dere^ i.% $ ş f i ţ % i , ,ţ | ' j riRÂSPUNS t ' Activitatea ' ţţioaşrŞ d e/ n r s T \ iu W ,w r t )iL sii iriFiwr4§A\
legătură' cu aceasta, adunarea genera­ durî ale luptei pentru îndeplinirea, pla- îmbiinătăţire frt ceea ce priveşte fezis-
RĂSPUNS: In afară de experienţele sigur nu se va termina după un ci­ Serviţi 3 mese pe zi, la alegere, în abonament, j
cu preţuri convenabile.
lă a recomandat conducerii sectorului nufuL . ,. tenţa la ger, ceea ce înseamnă că- plan­ în ce priveşte productivitatea, studiem clu -experimental încheiat. Numărul ma­
De asemenea, vă oferă :
ca penlru brigăzile care se aprovizio­ Măsurile tehnico-organizatoriee şi tele. s-au aclimatizat la condiţiile dş rezistenţa soiurilor la cădere prin apli­ re de soiuri care se creează an .de an, preparate culinare într-un bogat sortiment

nează cu lemn de la orizontul •543, să politice luate de către conducerea admi­ la noi.- In afar.ă de marea .produdivj- carea diferitelor doze de îngrăşare a sau care se importă, impune ca această ° specialităţi la grătar
0 vinuri selecţionate
se creeze un depozit tampon care în nistrativă şi organizaţia de bază au tate pe care o au, soiurile italiene sînt solului care constau . din : a) neîngră- activitate să fie continuă pentru a şe
decursul săptămânii să fie doar com­ făcut că în cel de al doilea trimestru cele mai rezistente la cădere, avînd o şa t: b) îngrăşat cu 300 kg. superfos- găsi soiuri mai productive şi cu ca-_
plectat pe măsură ce scade .cantita­ al anului, sectorul să nu mai rămînă talie,mică (un,m etru), ceea ce le face fat şi (00 kg. azotat de amoniu, admi­ lităţi superioare. De asemenea activi­

tea de lemn din ei. Astfejl a fost re- \ } sub plart.'- -Jn ? x f j să şe pretezA, .foarte bine-Ta recoltarea nistrate câ îngrăşăminte de bază şi tatea noastră se va extinde şi la alte

zolvată problema aprovizionăm cu ^pmn Modul în care comuniştii din sec- m«e•canizată. Cu toate că íií^acest an 100 kg. azotat de amoniu administrai plante de cultură ca : TH 'de fuior, car­

a brigăzilor mâi .îndepărtate.' 'torţiT IV-A’au ştiut să; pupă. capăt, unor ¦ căd'efea^ pláftteloría ^fqst extrem de fa­ în timpul fazei de vegetaţie; c) îngră­ tofi,- mazăre şi- orz de primăvară.

O altă cauză a rămînerii în urmă lipsuri, este demn de urmat şi de alte vorizată de' factorii cfimafîci — ploi şat cu 450 kg. superfosfat, 100 kg. a- T T. OLARU

scoasă la iveală cU prilejul adunării organizaţii de bază. Rezultatele ob­ mari cu ¦furtuni, totuşi aceste soiuri zotat de amoniu administrate ca îngră­

generale a fost cea cu privire la asis­ ţinute piuă acum sînt urmărea fireas­ nu au căzut deloc. O altă caracte­ şăminte de baza şi 100 kg. azotat de

tenţa tehnică. Membrii şi candidaţii de că a unor măsuri concrete, bine gîn- ristică a lor este faptul că valorifică amoniu administrat în. timpul fazei de PRODUCĂTORI - PCaRnOe..X.BOorEd.Y..P.....
partid care au luat cuvîntul au arătat dite. In sector mai sînt însă greutăţi. foarte bine terenurile îngrăşate, asirriî- vegetaţie. Se remarcă ca foarte rezis­ CRESCĂTORI Soia ANr 718119f
că o parte dintre tehnicieni nu simt Mai sînt unele brigăzi care nu-şi lînd puternic şi dînd o producţie mare tente la cădere în toate dozele, soiul

răspunderea în suficientă măsură pen­ îndeplinesc sarcinile de pian. Orga­ în condiţii de agrofond superior. Pro­ Autonomia fortúnalo, mijlocii de re­ DE ANIM ALE
tru rămînerea în urniă a unor brigăzi. ductivitatea mărită se explică şi prin zistente soiurile Cenad 512, Bulgaria
Adunarea generală a considerat ca fiind nizaţia de bază şi conducerea numărul mare de boabe la fiecare spic. 301 şi Bankut Beta, iar slab rezistente Oficiile raionale de achi­
justă sezisarea şi a recomandat conduce­ Media boabelor la aceste soiuri fiind rint soiurile Cenad 117 şi Otvos 241. ziţii şi contractări de ani­
rii sectorului ca în scopul întăririi răs­ administrativă a sectorului au dato­ în jur de 50 faţă de media de 25—27 male — O.R.A.C.A. — a-
punderii tuturor tehnicienilor pentru soar­ Ia soiurile romîneşti. Toate soiurile ita­ ÎNTREBARE: Ce alte culturi expe­ nunţă gospodăriile agrico­
ta îndeplinirii planului, să facă o re­ ria să le sprijine mai îndeaproape liene sînt foarte precoce, depăşind pe rimentaţi ? le colective şi cooperative­
partizare concretă a acestora pe bri- Cele indigene cu pînă la KT zile. Din­ le agricole de producţie, în­
gâzi'. In aceasta repartizare, conduce­ pentru ca în scurt timp ele să se poa­ tre aceste soiuri se remarcă :. Autono­ RĂSPUNS: Printre culturile . experi­ tovărăşirile agricple şi zoo­
mentale în studiu se află orzul de
tă ridica la nivelul sarcinilor d e plan. toamnă, ovăzul de toamnă, porumbul

Aceasta va crea un avînt şi mai pu­

ternic în sector, iar rezultatele vor fi

p RgfPteiCK.¦ ¦ ry, ¦ ••• ¦•' -• ‘ N..v.t ’*<"•••-> • i-

şi mai bune.

rea sectorului a ţinut seama de faptul C. ARMEAN mia abondanza fiorello, San Pastoro şi floarea-soarelui. tehnice, că pot primi de la
O.R.A.C.A. tineret bovin

bun pentru reproducţie şi

jag, comuna Certej*, unde de a- de cetăţeni înspre desfăşurarea cetăţenilor, în regiunea noastră le sau ale. comitetelor de cetă­ muncă, predînd in schimb,
imediat sau în termen, ori­
aserirenea, zidurile sînt ridicate unei munci organizatorice, de 1 există încă vaste posibilităţi pri­ ţeni şi să le împărtăşească co­ ce animale admise la sacri­
ficare, cu excepţia cailor.
în’ roşu şi se continuă lucrările mobilizarea cetăţenilor la ter- i vind folosirea tuturor rezervelor munelor rămase în urmă. De a- gaBBEBPP g a r a o o g m p g BPOPE "»•"
Producătorii cu gospodă­
pentru terminare. Asemenea e- minarea obiectivelor prevăzute. ' şi resurselor locale. Comitetelor semenea. trebuie combătută ati­ rii individuale pot primi a- /\AAAA/VVV- - vw vw
nimale tinere de prăsilă la
xemple constituie şi comitetele Aşa, de pildă, în comunele Dem- executive ale sfaturilor populare tudinea de pasivitate a unor sfa­ schimb imediat, predînd a-
nimaîe bătrîne, bune de sa­
de cetăţeni din satul Bulbuc, co­ suş şi Pui din raionul Haţeg raionale şi comunale le revine turi populare comunale în ce crificare.

muna Cerii Băcăinţi, raionul O- deşi s-au procurat materiale însă sarcina de a generaliza ex­ priveşte încasările şi mobilizarea Schimbul de tineret bo­
vin, bun de reproducţie,
răştie, Da ia şi Răhău, raionul pentru construcţia căminului perienţa pozitivă a unor raioa­ cetăţenilor Ia lucrările votate. vaci gestante sau ovine BE CONSUM SE3EŞ
etc., se va face la echiva­
Sebeş şi altele. « iri cultural,, .lucrările stagnează. In ne şi comune fruntaşe care ani - Rezultate bune în acţiunea de lenţe avantajoase de greu­
tate şi calitate.
Pînă în prezent, î n ’regruneâ’^ comuna'Sîntandrei, raionul Hu- de-a rîndul s-au evidenţiat în a- contribuţie voluntară pol obţine Vinde prin uniîăfile sale:]
La efectuarea schimbului,
noastră au îost terminate urmă­ medoara, deşi fundaţia căminului ceastă acţiune, cum sînt raioa­ mimai acele sfaturi populare ca­ producătorii pot primi un E imprimeuri de vară, ţesături de¦bumbac>
număr mai mare de ani­ lină şi mătase t *j’'
toarele lucrări mai importante : cultural s-a executat încă din nele Hunedoara-, Sebeş, Ilia şi re desfăşoară o vastă muncă male, faţă de numărul ani­
malelor predate, în raport E încălţăminte uşoară de vară
şcoli de 4 ani în satul Găunoa­ anul trecut, s-a procurat şi un altele. organizatorică de masă, o mun­ cu greutatea şi calitatea B articole de parfumerie
lor. >\>- B articole de marochinăr ie
sa, „comuna Nandru, în satul volum mare de alte materiale, - Gdmiietele executive ale sf-â- că vie cu oamenii, cu deputaţii,
turilor populare ra.ipna-le,- Petro-. care sînt capabili să canalizeze Gospodăriile agricole co­
Petreni, comuna Băcia, raionul încasările s-au realizat sută la şani, Alba şi Haţeg, care în mod forţele satului sau ale comunei lective şi cooperative!? a-
nejustificat au rămas în urmă respective în direcţia ridicării u- gricole de producţie pot
Hunedoara, Intregalde şi Meteş, sută, totuşi lucrările au rămas faţă de celelalte * faida-he, vor nor lucrări necesare gospodări­ cumpăra la preţuri avanta­
joase tineret bovin femei
raionul Alba. De asemenea, s-a numai la fundaţie. bun de prăsilă.

terminat dispensarul medical din Comitetele executive raionale Pentru efectuarea schim­ De asemeoea, desface un bogaî
bului, recondiţionăm şi sorîirv-enî d e:
comuna Almaş - Sălişte, raionul au datoria de a controla, comi­ trebui să-şi îmbunătăţească,mun­ rii comunei lor. cumpărării de animale, a-
dresaţi-vă la sediul oficii­
Ilia, clădirea pentru centrala e- tetele executive subordonate .a- ca şi să se ridice la nivelul ra­ In regiunea noastră sînt con­ lor raionale de achiziţii şi
ioanelor fruntaşe. Comitetele e- diţii atît în ce priveşte impulsio­ contractări de animale —
lectrică la Peşteana, raionul Ha­ supra modului în care acestea O.R.A.C.A.

ţeg. etc. se preocupă de mobilizarea ma­ xecuiive raipna’le şi comunale narea încasărilor cît şi accele­ Pentru operaţiunile de ) E3 produse zafiiroase.
schimb şi recondiţiona-re nu' ^ ? paste fănoase
Trebuie să arătăm că pe lin­ selor Ia acţiunile de interes ob­ periodic- vor trebui să analizeze rarea terminării lucrărilor vota­
te în adunările populare în aşa se percep impozite sau’taxe'.* L B diferite conserve
gă . rezultatele mulţumitoare ob­ ştesc, la lucrările ce se' execută .stadiul-,încasărilor şi executării fel ca în cinstea zilei de 23 Au- VNW V W vW vV l ‘ , B lichioruri fine
lucrărilor, elaborînd hotărîri ca­ -gust să ne putem mîndri cu re­
ţinute în,-organizarea acţiunii de prin 'contribuţie voluntară. re să ducă la înlăturarea lipsu­ zultate şi mai frumoase. In sa­ vinuri-şr bău­
turi spirtoase
contribuţie voluntară a cetăţeni­ • In cadrul acţiunilor întreprin­

lor în unele raioane rţiaî, persis­ se în vederea sărbătoririi zilei rilor. Ba rîndul lor comitetele de
cetăţeni să . raportez,e în faţa a-
tă o seamă de lipsuri.. O lipsă de 23 August, cea de-a 15-a a- dunărilor generale cu obştea sa­ tele şi comunele noastre, ca re­
tului despre rezultatele obţinute zultat al hărniciei şi priceperii
care se manifestă şi anul aces­ niversare a eliberării patriei în cadrul contribuţiei' voluntare. oamenilor, să apară tot mai mul­
te şi mai frumoase şcoli, cămi­
ta este .ritmul neşa-t.işfăpăţor în noastre. <je. sub ju g u l,.fascist, ne culturale etc., realizări cu

care se execută lucrările ae con­ sfatbrue populare din regiunea

strucţii votate.în adunările popu­ Hunedoara vor trebui să acorde Aparatul comitetelor executive care să sărbătorim cea mai

lare. Astfel, deşi încasările s-au o importanţă deosebită contri­ ale sfaturilor populare, raionale, mare sărbătoare a poporului

realizat în procent de..41 la sută buţiei vpjunfare, factor impor­ respectiv instructorii ' secţiilor nostru.

pînă la data actuală, exeputa- tant în mobilizarea maselor la organizatorice, ¦au 'datoria să

rea construcţiilor votate nu „s-a înfăptuirea unor construcţii de IOSIF HAJDU

făcut în acelaşi ritm. Unele co­ interes obştesc. Considerăm că • studieze metodele bune de mun­ şeful secţiunii organizatorice

mitete executive corpimale nu o- îp. materializarea sarcinilor le- c ă 'a le unor edmitéte executive a Sfatului popular regional

rientează activitatea comitetelor cfkte de contribuţia voluntară ă ale" sfaturilor populare c'omuna- Hunedoara