Page 25 - 1959-07
P. 25
Pag. 2 dW'müe m m lismului Nr. 1412
BWMgMP HBB^TOiro i
!L A S I M E B i mmm Mai mult sprijin muncii Cărţi apărute
cultural—artistice la clubul
Cîleva concluzii la încheierea anului imTL«Mta.0ai I
şcolar în învăfămînfui de partid minier din Aninoasa!
[LMIHAIL SADOVEANU: Ni-I
WBOCATC
C coară Potcoavă — Ed. a I
t IÎI-a. („Cutezătorii“). t
ghiu-Dej la plenara G. Gi al a convorbirilor. De aceea, în Ea clubul minier din 'Aninoa pe seama tovarăşului Constan l 436 pag. — 9 lei broşat; ^
Pornind de la faptul că una P.M.R. din noiembrie 1958, des loc să expună cele mai impor sa există mai multe formaţii ar tin Popa, responsabilul cu a- l
din problemele principale ale pre etapele revoluţiei populare tante probleme din tema respec Liimmwninhmi» w tistice de amatori. Unele 'dintre ceastă muncă în comitet. Tov. L 13,40 lei legat. ]
muncii de partid o constituie în ţara noastră, despre însem tivă şi să facă legătură cu sar acestea au o activitate bogată şi Constantin Popa se străduieşte
sarcina înarmării membrilor şi nătatea istorico-mondială a ce cinile practice ale organizaţiilor au ajuns să fie cunoscute în în pentru ca toate formaţiile să ac i, Ed. tineretului. 3
candidaţilor de partid cu cu lui de-al XXMea Congres extra de partid, aceşti propagandişti treaga regiune. Bunăoară, bri tiveze. El însuşi face parte din
noaşterea problemelor cele mai ordinar al P.G.U.S., despre pro s-au rezumat doar la citirea lec „De ce unor membri de gada artistică de agitaţie, a fost brigada artistică de agitaţie şi t MIHAI BENIUC: Cu un ceas ]
actuale ale teoriei marxist-le- blemele privind dictatura prole ţiilor din broşuri fără nici o partid nu li se distinsă cu premiul I la faza re din colectivul de creaţie a aces
niniste, a sarcinilor ce stau în tariatului şi rolul statului în altă explicaţie. Cuvîntul intro gională a celui de-al V-lea con teia. Nefiind însă sprijinit în, su mai devreme. — Versuri. ^
faţa partidului în domeniul con construcţia socialismului, clasele ductiv al propagandistului se li încredinţează sarcini ?“ curs al echipelor artistice de a- ficientă măsură, străduinţa sa
strucţiei socialiste, Comitetul o- şi lupta de clasă etc. mita uneori doar la enunţarea matori ale sindicatelor. Cunos nu dă peste tot roadele necesa C 172 pag. — 7 lei broşat; 1
răşenesc de partid Simeria a a- sau chiar dictarea problemelor In răspunsul trimis redacţiei în le cute aproape în toate localităţile re.
cordat o atenţie deosebită con Comitetul orăşenesc a stabi pentru seminarul următor. Nu gătură cu articolul apărut, cu titlul Văii Jiului, sînt şi formaţiile de C 12 lei cartonat. J
ducerii învăţămîntului de partid lit din timp zilele pentru con se indica nici un material bi de mai sus, în ziarul „Drumul socia teatru în limba romînă şi ma Un miner-din Aninoasa, spu
în anul şcolar care a trecut. vorbirile de închidere şi a asigu bliografic suplimentar, nu se re lismului" nr. 1397, organizaţia de ba ghiară. In timpul bogatei sale nea odată:, că daca tovarăşii din r E.S.P.L.A.^
rat participarea la toate cercu comanda literatură beletristică. ză P.M.R. de la Depoul C.F.R. din Pe .activităţi, echipa de teatru în comitetul sindical şi din condu
O atenţie deosebită a fost a- rile şi cursurile a membrilor Dacă comitetul orăşenesc şi cele troşani ne informează că articolul a limba romînă a prezentat aproxi cerea minei' s-ar ocupa tot atît pTITUS POPOViCI : Setea. - ]
cordată selecţionării celor mai comitetelor de partid. de la ateliere şi nod au dovedit fost analizat într-o şedinţă de birou în mativ . 50 de piese şi scenete, de mult de activitatea formaţii
atenţie pentru latura organiza care s-a luat hotărîrea ca pînă Ia sfîr- atît în Aninoasa cît şi la Pe- lor artistice cum se ocupă de e- I roman. („Biblioteca ţara-5
buni membri de partid ca pro După felul cum s-a desfăşu torică, este necesar ca în noul şitul lunii iulie, toţi membrii şi candi trilă, Lonea, Vulcan etc. In pre
rat învăţămîntul de partid în an de învăţămînt, munca de în daţii de partid să primească sarcini zent, membrii acestei formaţii r nului muncitor“). ]
pagandişti, înţelegînd că efica timpul anului, cît şi convorbirile drumare şi control să se extin concrete. De asemenea, biroul va con dau spectacole1cu piesă „Soseso
de încheiere, se poate aprecia dă şi asupra conţinutului de trola felul cum sînt duse la îndepli deseară“ de Tudor Muşatesou. E- l 576 pag. — 11,20 lei,
citatea propagandei, orientarea că marea majoritate a. cursanţi idei, asupra caracterului comba nire sarcinile trasate fiecărui comu chipa de teatru în limba maghia
lor şi-au însuşit cele mai im tiv al dezbaterilor ce au loc în nist. ră, are şi ea o activitate frumoa L E.S.P.L.A. j
ei ideologică depind în cea mai portante probleme din temele cercuri şi cursuri. Comitetul o să. A prezentat în faţa mineri
predate. răşenesG de partid Simeria tre Pe marginea lor din Aninoasa şi din alte lo ^N. TERTULIAN : E. Lovines-]
mare măsură de propagandişti, buie să tragă concluziile cores spectacolului festiv de la calităţi ale Văii Jiului, numeroa
Sînt cîteva cercuri, care, prin punzătoare din lipsurile mani se piese, printre care „învăţă C cu sau contradicţiile es-9
de nivelul lor ideologic şi poli felul cum au fost frecventate, festate, în vederea organizări Brad“ toarea“, „Ţiganul“, „De-a ascun-
prin modul în care . au purtat t tetismului. 1
tic, de metodele pe care le fo discuţiile confirmă o preocupare
\ 168 pag. — 2,45 lei. }
losesc în conducerea cercurilor
chipa de fotbal,., atunci treaba ar “ E.S.PvL.A. \
şi cursurilor de partid.
merge strună. Sîntem de aceeaşi r N. OSTROVSKI: Aşa s-a'că-1
Comitetul orăşenesc de partid,
părere. Este vorba de muneş ( Iii oţelul. („Cutezătorii“).]
împreună cu punctul de consul oultural-educativă, este vorba de r 392 pag. — 8,70 iei bro- ]
activitatea formaţiilor chemate ş a t; 14,25 Iei legat. ]
să ajute la ridicarea nivelului t
cultural al minerilor şi comite Ed. tineretului!]
tul sindical nu are dreptul să
o neglijeze. Mai mult sprijin mo
ral şi material, condiţii mai bu
ne de prezentare a spectacole
taţie din Simeria, au privit cu deosebită atît din partea propa în condiţiuni mai bune a învă Articolul cu titlul de mal sus, pu selea“. Ga avînd o activitate lor, stimularea mai atentă a
mai intensă, se poate vorbi şi
răspundere în tot timpul anului gandiştilor, cît şi din partea ţămîntului în noul an şcolar blicat în ziarul nostru nr. 1374, rela despre echipa de dansuri care a membrilor formaţiilor artistice, o
şcolar învăţămîntul de partid, cursanţilor. Aşa .sînt cercurile Trebuie să se acorde cea mai tează aspecte de la spectacolul festiv ocupat locul al II-lea la faza ra prezenţă mai regulată a tov. An
pregătirea temeinică a tuturor conduse de propagandiştii Nagy mare atenţie selecţionării celor al celor mai bune formaţii artistice, or ională a celui de-al V-lea concurs drei Golda în mijlocul membri
propagandiştilor asupra temelor Goloman, Mireea Protopopescu, mai pregătiţi membri de partid, ganizat la Brad cu ocazia celui de-al al echipelor artistice ale sindica lor acestor formaţii, o îndruma
ce urmau a fi dezbătute în Ernest Friedman, Ioan Trifu, cu experienţă în activitatea de V-lea concurs, In articol a fost criticat telor şi despre cor, care a ocu re tovărăşească şi la timp dată,
Toma Vulcu, Petru Gireadă şi propagandişti, încadrării mem
pat locul al III-lea la faza ra
cercuri şi cursuri, oît şi asupra altele. brilor şi candidaţilor de partid activul casei raionale de cultură pen ională a aceluiaşi concurs. trebuie să devină un obicei ai
celor mai importante evenimen — în raport cu nivelul lor de tru insuficienta preocupare faţă de u- tovarăşilor din comitetul sindi
te interne şi internaţionale. Gu toate acestea, au existat pregătire — în cele mai cores nele formaţii artistice. In scrisoarea de Sînt însă Ia clubul minier din cal al minei. Sîntem siguri că în
şi cercuri cu o slabă activitate, punzătoare forme. Comitetele de răspuns, trimisă redacţiei de către Co Aninoasa şi unele formaţii artis această privinţă, un cuvîqt greu
In perioada de închidere a a- cu lipsuri serioase atît în timpul partid şi birourile organizaţiilor mitetul executiv al Sfatului popular ra tice care au încetat de a mai va avea de spus şi comitetul de
nului şcolar, comitetul orăşenesc anului cît şi în cadrul convorbi de bază trebuie să asigure în activa, care s-au descompleGtat
rilor de încheiere. Printre aces
de partid a organizat şedinţe de tea se numără cercul de -studie tpt timpul anului şcolar un con ional Brad, se arată că în urma arti şi de care comitetul sindical al partid. O analiză temeinică a ă-
minei se ocupă într-o mică mă
lucru cu toţi propagandiştii, în re a Istoriei P.M.R. anul I, con trol sistematic. colului publicat în ziar, secţia de îovă- sură. Este vorba de fanfară şi ceşţor fapte în comitetul de par
care ,au fost dezbătute probleme dus de propagandistul Remus ţămînt şi cultură raională a luat mă de orchestră. Aceste două for tid, va duce la activizarea tutu
privind desfăşurarea convorbiri Avram. In cadrul acestui ce'rc Pregătind şi organizînd cu suri corespunzătoare pentru remedierea maţii au avut cîndva o activi ror formaţiilor artistice ale clu
lor recapitulative, legarea teze au existat numeroşi tovarăşi ca multă atenţie noul an şcolar în lipsurilor. Casa de cultură raională — tate bogată. De la un timp însă, bului.
învăţămîntul de partid, ţinînd
lor teoretice de sarcinile con Moise Mihăilescu, Sirbovici seama de lipsurile manifestate, spectacolele prezentate de ele în Ne aflăm în preajma zilei de
strucţiei socialiste. faţa minerilor s-au rărit, reper 23 August. Formaţiile artistice
Ioan, Victoria Seraficeanu şi al Comitetul orăşenesc de partid se arată în răspuns — şi-a îmbunătă toriile n-au mai fost îmbogăţite, trebuie să pregătească programe
De asemenea, au fost acorda ţii, care nu s-au prezentat decît Simeria trebuie să lupte ca în ţit munca în ce priveşte îndrumarea repetiţiile nu se mai fac. Şi, du noi, legate de aceasfă măreaţă
te consultaţii asupra celor mai la două-trei lecţii. In unele noul an ce urmează, învăţămîn metodică a căminelor culturale. De a- pă' faza raională a celui de-al sărbătoare a poporului nostru.
importante probleme cum s în t: cercuri propagandiştii au fost tul să fie cît mai aproape de semenea, directorii de cămine cultu V-lea concurs, de boala inacti De aceea, măsurile pentru acti
dxpunerea tovarăşului Gh. Gheor- viaţă, contribuind la educarea rale au fost îndrumaţi să organizeze vităţii a început să se molî'pseăs-
periodic schimburi de experienţă între
nevoiţi să desfăşoare muncă or-., comunistă a tuturor membrilor
ganizatorică — de mobilizare a şi candidaţilor de partid, la pre că şi corul. Şi acesta şi-a rărit vizarea fanfarei, orchestrei, pen
repetiţiile şi s-a descomplectat. tru îndrumarea şi stimularea
în sprijinul cursanţilor la cercuri, scăpînd gătirea lor politică şi ideologică formaţiile artistice din localităţile cu mai atentă a tuturor membrilor t
gosp od ăriei din vedere o prdblemă atît de pentru a ţraduce cu succes în gospodări) colective. La prima vedere, s-ar părea formaţiilor artistice, trebuie lua CARNOLD ZWEIG: Norocul 3
importantă ca pregătirea temei viaţă sarcinile ce le stau în faţă. că vina pentru inactivitatea a- te cît mai repede.
nică a cuvîntului' introductiv şi „Pînă cînd?“ cestor formaţii cade exclusiv pe
T. FRINCU umerii, acelora însărcinaţi să le
In nr. 1358 al ziarului „Drumul So
co lectiv e P. GEORGESCU lui Otto Temke. („Meri-1
cialismului" a fost criticată conducerea conducă, dirijorii. Lucrurile nu
stau însă chiar aşa. La o ana [ diane“). Î
De curînd, tinerii din brigada căminului cultural din Strei, raionul liză mai atentă a faptelor, reiese t 160 pag. — 2,25 lei. ]
utemistă de muncă patriotică din Hunedoara, pentru faptul că aici nu că vina principală o poartă co
P U B L I C I\ T A T E E.S.P.L.A.]
Apoldu de Jos, raionul Sebeş, se desfăşura nici un fel de activi mitetul sindical al minei, în frun XmJ u f U u / u J i— 11— T\ 1 1 t\ r , t *¦, r. r. * / ,
mobilizaţi de organizaţia U.T.M., tate culturală. te cu tovarăşul Andrei Golda, Pentru îndeplinirea
au sprijinit gospodăria agricolă In răspunsul trimis ziarului, secţia preşedintele. Şi spunem acest lu sarcinilor de plan
colectivă din localitate la cositul cru, pentru că, într-adevăr, co
de învăţămînt şi cultură a Sfatului
trifoiului. Astfel, numai într-o popular raional Hunedoara arată măsu mitetul sindical al minei îndru Din iniţiativa comitetului exe
singură zi, 35 de tineri din bri rile luate. In urma notei critice apă mă şi sprijină mai puţin activi cutiv al U.R.C.M. Deva, a avut
gada utemistă de muncă patrio rute în ziar — se arată în răspuns — tatea culturală. Dacă unele for loc un instructaj la care au
tică au cosit circa 3,50 ha. tri maţii, ca brigada artistică de a- luat parte toţi vicepreşedinţii şi
foi, efectuînd peste 130 ore de s-a analizat într-o şedinţă a Comi gitaţie, echipele de teatru şi dan- dispecerii cu producţia de la
muncă voluntară. tetului executiv al Sfatului popular co siiri, au o activitate bogată, a- cooperativele meşteşugăreşti din
ceasta se datoreşte mai mult regiunea Hunedoara.
Prin aportul lor, tinerii din munal din Călan activitatea căminului membrilor acestor formaţii, care
brigada utemistă de muncă pa cultural din Strei şi s-a trecut, cu spri au îndrăgit munca artistică şi Timp de cîteva zile activişti
triotică au contribuit la asigura jinul cadrelor didactice, la -reluarea ac care se străduiesc să înveţe şi ai U.R.C.M.-ului Deva du pre
rea bazei furajere pentru vitele tivităţii în acest cămin. Astfel, s-a or să prezinte mereu spectacole dat lecţii despre : sarcinile re
colectiviştilor din Apoldu de ganizat o echipă de tealru şi una de sortului producţie, atribiiţiunile
dansuri. La fel s-a îmbunătăţit munca
cu cartea. Pe viitor se va mări şi fon pe linie energetică, planuri teh
nice interne, protecţia muncii,
Jos. Partida condusă de comunistul Ioan Vlad de la atelierul de vagoane dul pentru cumpărarea de cărţi nece noi. Comitetul sindical al mi complectarea diferitelor dări de
TRAIAN BRADU C.F.R. Simeria îşi depăşeşte lunar nor ma in medie cu 20—22 la sulă. sare bibliotecii căminului cultural din nei a lăsat toată munca de în seamă statistice, întocmirea
corespondent IN CLIŞEU: Tov. Ioan Vlad la locul de muncă. Strei. drumare a activităţii culturale normelor interne, importanţa e-
videnţelor primare, metode de
ceoQoooGqttOcocxxioocxîooc^^ K X *oooooüsc«»oaaoiíG Q oc oami>íiaQo<KKy^oQüc^ooooooccGoocaoooavooooaoooooooca2&- lucru care duc la realizarea
planului etc.
Un rodnic an şcolar S e s 1u n I al e s f a t u r i or lective în rîndul celor fruntaşe. La sfîrşitul instructajului, cei
Deputatul Teofil Sorinca a sub prezenţi au primit îndrumări
Zilele trecute a avut loc la populare raionale liniat necesitatea intensificării preţioase în legătură cu felul
Petroşani cea de-a Vil-a sesiu eforturilor pentru ca recoltatul cum vor trebui să activeze în
ne a sfatului popular raional. cest an, la şcoala de 7 ani din. ză. peste 90 la sută. Pe întrea şi raportul comisiei permanen să se facă la timpul optim. De viitor pentru ca pianul de pro
Cu acest prilej, deputatul Vic Aninoasa au început să se facă gă Valea Jiului numărul elevi te agricole cu privire la activi asemenea, el a' propus ca pe Un ducţie să fie nu numai realizai,
tor Bădău, şeful secţiei învăţă tatea depusă pe perioada martie gă fiecare gospodărie agricolă dar chiar si depăşit.
mînt şi cultură, a prezentat o reparaţii capitale , şi supraetaja lor promovaţi în acest an şco 1958—iunie 1959. Cdi 36 de de colectivă să se facă silozuri pen
dare de seamă privind preocu rea localului vechi, mărindu-se lar este cu 5—9 la sută mai putaţi raionali şi 24 preşedinţi tru asigurarea bazei furaiere. iW V W NVI'C/iU/ W S/BALAICAHEAA/
parea Comitetului executiv al astfel spaţiul şcolii cu încă 6 mare decît în anul şcolar trecut. ai gospodăriilor colective din corespondent
Sfatului popular raional Petro raion, invitaţi la sesiune, au a- In urma discuţiilor purtate şi
şani pentru bunul mers al în săli de clasă, laboratoare, sală Pe marginea dării de seamă preciat că rapoartele prezentate a propunerilor făcute s-au luat In atenţia gospodăriilor agricole
văţămîntului pe anul şcolar de gimnastică etc. în valoare de% şi coraportului au discutat un au reuşit să scoată în relief a- hotărîri menite să îmbunătă
1958—1959. Tot cu acest prilej tît părţile pozitive cît şi lipsu ţească activitatea deputaţilor în colective şi a întovărăşirilorl
prof. Ovidiu Drăgan a prezen cea. 600.000 lei. număr de 14 tovarăşi. Ei au ac rile ce s-au manifestat. ceea ce priveşte mobilizarea ma
tat un cora port despre activita selor la realizarea sarcinilor ce UNIUNEA R M M .A A COOPERATIVELOR
tea comisiei permanente de în- De asemenea, s-a lărgit cir centuat succesele obţinute în Luînd cuvîntul, deputatul ra le revin în această perioadă. OE CONSUM ALBA IULIA
văţămînt şi cultură raională. ional Gasian Faur a arătat că W SSN B € :
încă două săli de clase spaţiul procesul de învăţămînt arătînd alegătorii din circumscripţia sa, SIDONIA RUSAN
Atît din darea de seamă pre colectivişti, întovărăşiţi şi ţă prin unitatea sa din îeiuş
zentată cît şi din coraport a re şcolii elementare nr. 2 din Pe .metodele folosite de cadrele di rani cu gospodării individuale corespondentă
ieşit că, datorită grijii pe care se străduiesc să execute în bu unelie şi maşini agricole
organizaţiile de partid au avut-o troşani iar la şcoala elementară dactice. ne condiţiuni lucrările agricole PRODUCĂTOR -
pentru buna desfăşurare a în din această perioadă. El s-a an provenite de la fostele centre
văţămîntului, în raionul Petro de 7 ani nr. 1 din aceeaşi loca In încheierea sesiunii s-a a- gajat totodată să intensifice CRESCĂTORI de închiriere
şani s-au obţinut, succese im munca de mobilizare a cetăţeni
portante. Astfel, numai în anul litate vor fi efectuate lucrări de doptat un proiect de hotărîre în lor pentru terminarea la timp a DE A !MINA LE CU MARI REDUCERI DE PREJURI
acesta în oraşul Lupeni, la şcoa recoltatului, treierişului şi dez-
la de 7 ani nr. 1 s-a lărgit spa construcţie în valoare de care se prevăd măsuri pentru li miriştitului. Oficiile raionale de achizi DE ASEMENEA VINDE PRIN TOATE UNITĂŢILE SALE
ţiul şcolii cu încă 8 săli de ţii şi contractări de animale,
clasă şi dependinţele necesare 800.000 lei. chidarea lipsurilor manifestate Deputatul raional Gheorghe — O.R.A.C.A. — cumpără ca DE DESFACERE UNELTE AGRICOLE C A :
în valoare de 780.000 lei, iar baline de orice vîrstă, sex, cu
şcolii medii mixte, cu sprijinul In cursul anului şcolar 1958- în anul şcolar care s-a încheiat Ursu — colectivist din Peşte- loare etc., la preţuri conve ® sape, coase, furci, pluguri,
combinatului carbonifer i s-a a- 1959 numărul şcolilor de 4 ani şi pentru deschiderea în bune nabile. grape, seceri, verhidrele şi toa
tribuit un local modern cu în a crescut de la 19 la 23 iar nu •condiţiuni a viitorului an şco niţa — a scos în evidenţă mun te cele necesare campaniilor a-
călzire centrală. La Vulcan, în mărul claselor V—VII a crescut lar: Se cumpără şi cabaline cu grico.le. ,
acest an s-au făcut reparaţii la R. BALŞAN ca entuziastă depiisă de alegă diferite defecte fizice sau afec
şcoala de 7 ani, în valoare de cu încă 4 clase. De asemenea, ţiuni, însă să fie bine îmbră
oorespondent tori şi hotărîrea lor de a munci cate în carne şi să reziste pe
350.000 lei, iar la şcoala din în această perioadă a luat fiin timpul transportului.
cu şi mai mult elan pentru ri
Merişor, reparaţii generale în ţă o grădiniţă de copii la Uri- Penirtî ca recolta să fie Producători, crescători de
cani, una la Iscroni şi alte do dicarea gospodăriei agricole co animale, valorificaţi prin
valoare de 12.000 lei. Tot în a- uă la Petroşani. îm b elşu gată O.R.A.C.A. toate cabalinele ce
le aveţi de vînzare!
Oglindind succesele obţinute Pe ordinea de zi a celei de-a
în procesul 'de învăţămînt, Vl-a sesiuni a Sfatului popular
darea de seamă a scos în evi raional Haţeg au figurat două
denţă faptul că la şcoala de 7 puncte: raportul comitetului e-
ani nr. 2 din Lupeni, şcoala nr. xecutiv al sfatului popular raio
1 din Petroşani şi altele, numă nal cu privire la stadiul lucră
rul elevilor promovaţi totalizea rilor de întreţinere a culturilor